Contabilizarea operatiilor implicate de ciclul de finantare al intreprinderii

CONTABILIZAREA OPERATIILOR IMPLICATE DE CICLUL DE FINANTARE AL INTREPRINDERII

1. Repere privind finantarea unei intreprinderi

Principalele cai de asigurare a finantarii intreprinderii sunt: fondurile proprii, imprumutul obligatar si mai ales, bancar, leasingul financiar. Pe langa acestea subventiile primite de la stat sau de la alt organism al puterii publice poate reprezenta o sursa externa de finantare de loc de neglijat.

Prin fondurile proprii gestiunea financiara a intreprinderii intelege suma capitalurilor proprii: capital social, rezerve, beneficiul exercitiului, provizioane reglementate (eventual). Fondurile propr 444j98e ii reprezinta sursa financiara pe termen lung cea mai sigura.

Cresterea fondurilor proprii este asigurata, mai ales prin politica de constituire de rezerve ca urmare a afectarii beneficiilor si a majorarii capitalului social prin aport in numerar.

In economiile dezvoltate, majoritatea operatiilor de imprumut au ca obiectiv finantarea cu predilectie a investitiilor, in detrimentul consumului. Cum investitiile reprezinta unul dintre factorii cresterii economice, eficacitatea unei politici financiare, la nivel de intreprindere, va depinde de capacitatea sa de a mobiliza un volum mare de economii (imprumut obligatar) sau de a recurge la imprumut bancar. Cat priveste tara noastra calea imprumutului obligatar se gaseste in faza incipienta. Imprumutul bancar este un procedeu traditional pentru a finanta investitiile si un necesar mai voluminos in fond de rulment.

In tarile dezvoltate, recursul la contractele de locatie-finantare devine o cale tot mai importanta de finantare a investitiilor. Aceasta preferinta este explicata din doua motive:

plata unei chirii este, din punct de vedere financiar, mai usor de suportat decat costul investitiei;

chiria este deductibila, din punct de vedere fiscal, in timp ce, pentru un imprumut, numai cheltuielile financiare pot sa aiba acest statut.

Sistemul de finantare dominant al unei tari isi pune amprenta, in mod decisiv, asupra arhitecturii contabilitatii. Atunci cand finantarea bursiera domina, contabilitatea se adreseaza, in mod preferential, investitorilor. Pentru atragerea acestora, politicile contabile trebuie sa vizeze, in limitele respectului fata de norme, maximizarea profitului. Situatia financiara cea mai valorificata este contul de profit si pierdere.

Atunci cand finantarea bancara domina, sub aspect financiar contabilitatea se adreseaza, in mod preferential, creditorilor. Pentru a raspunde cerintelor acestora, politicile contabile trebuie sa vizeze, in limitele respectului fata de norme, o atitudine conservatoare, eventual de minimizare a profitului. Situatia financiara cea mai utilizata este bilantul.

2. Evaluarea partilor sociale si a actiunilor

Evaluarea partilor sociale sau a actiunilor capitalului unei societati conduce insasi la evaluarea societatii.

Valoarea bursiera a unei actiuni este valoarea rezultata din raportul dintre cererea si oferta de titluri care apare prin intermediul pietei bursiere, raport numit cotatie. Aceasta valoare nu este totdeauna semnificativa deoarece ea poate sa evolueze sub influenta unor parametri straini societatii considerate.

Titlurile presupun calcularea a doua categorii de valori:

a)      Valori determinate pe baza beneficiilor distribuite sau realizate: valoarea financiara si valoarea de randament;

b)      Valori determinate plecand de la patrimoniu: valoarea matematica contabila si valoarea intrinseca.

Valoarea financiara este suma de bani care investita de intreprindere pe parcursul unui an, genereaza un venit egal cu dividendul pe actiune.

Ex:    divident/actiune = 4000 lei

Rata = 15%

VF = 4000/15% rezulta 26.667 lei

Valoarea de randament (VR) este suma de bani care plasata pe parcursul unui exercitiu la o anumita rata genereaza un venit egal cu rezultatul pe actiune.

Ex:       k = 40.000 de actiuni

In ultimele trei exercitii a obtinut un profit de 400.000.000 lei

Rezulta rezultatul /actiune = 400.000.000/40.000 = 10.000

Daca rata este de 20%

Rezulta VR = 10.000/0.20 = 50.000 lei

Valoarea matematica contabila (VMC) exprima activul net contabil aferent unei actiuni.

Activul net contabil reprezinta diferenta dintre activul real si datoriile intreprinderii.

Activul real este egal cu diferenta dintre activul contabil si activul fictiv.

Valoarea intrinseca reprezinta activul net corijat aferent unei actiuni.

Activul net corijat reprezinta activul net contabil corectat (+/-) cu plusurile sau minusurile de valori latente. Acest activ se determina fie pe cale de expertiza, fie printr-o evaluare a elementelor de activ nemonetar.

3. Contabilitatea operatiilor privind cresterile de capital

Tipuri de operatii de crestere de capital:

prin aport in numerar;

prin aport in natura;

prin incorporarea rezervelor, primelor sau a beneficiilor in masa capitalului;

prin conversia unei datorii in capital;

dubla crestere simultana de capital.

a)      cresterea de capital prin aport in numerar

Motivul unei asemenea operatii este dat de necesitatea procurarii de noi resurse in vederea finantarii operatiilor de investitii sau pentru insanatosirea situatiei financiare.

Cresterea de capital se realizeaza prin emisiunea de actiuni noi la un pret de emisiune cuprins intre nominal si valoarea titlului.

Ex: fie SA "X" cu un capital de 200.000 mii lei (20.000 actiuni x 10.000 lei, nominalul unei actiuni). Actiunea este evaluata la 12.000 lei.

Societatea decide sa emite 10.000 actiuni noi, in numerar, la un pret de emisiune de 10.800 lei. Actiunile sunt eliberate in proportie de 50%, cu ocazia subscrierii. Prima de emisiune este eliberata integral la subscriere.

inregistrarea varsamintelor cu ocazia subscrierii:

50% din nominalul actiunilor nou emise:

10.000 actiuni x 10.000 lei x 50% = ... 50.000.000 lei

prime de emisiune:

10.000 actiuni x (10.800 - 10.000) = .... 8.000.000 lei

Total varsaminte = .......... 58.000.000 lei

5121 = 456 58.000.000

Conturi la banci Decontari cu asociatii

in lei privind capitalul

cresterea capitalurilor prin emisiunea a 1.000 de actiuni noi:

pentru fractiunea varsata:

456 = % 58.000.000

Capital social subscris varsat

Prime de emisiune

pentru fractiunea nevarsata:

10.000 x 10.000 lei x 50% = 50.000.000 lei

456 = 1011 50.000.000

Decontari cu asociatii Capital subscris nevarsat

privind capitalul

incasarea ulterioara a creantei fata de actionari pentru partea de capital subscris nevarsat:

= 456 50.000.000

Conturi la banci in lei Decontari cu asociatii

privind capitalul

-inregistrarea eliberarii capitalului social pentru partea ulterior varsata:

1011 = 1012 50.000.000

Capital subscris nevarsat                       Capital subscris varsat

b)      cresterea capitalului prin aport in natura

Motivul acestei operatii este dat de necesitatea cresterii potentialului economic al societatii, ca urmare a integrarii directe a noilor active atrase prin acest tip de aport. Cresterea de capital se realizeaza prin emisiunea de actiuni noi care vor remunera aportorul de bunuri.

Ex: societatea "x" are un capital social de 300.000.000 lei (30.000 actiuni x 10.000 lei, nominalul unei actiuni). Actiunea este evaluata la 11.600 lei. Societatea decide sa emite 4.000 actiuni noi pentru remunerarea unui aport in natura constituit dintr-un imobil.

nominalul actiunilor noi emise

4.000 x 10.000 lei = ......... 40.000.000

prime de aport:

4.000 x (11.600 -10.000) = ..... 6.400.000

46.400.000

2121 = % 46.400.000

Cladiri                1012 40.000.000

Capital subscris varsat

6.400.000

Prime de emisiune

c)      cresterea capitalului social prin incorporarea rezervelor, primelor de emisiune sau a beneficiilor

Motivul cresterii este dat de necesitatea intaririi capitalului societatii, in vederea crearii unui efect psihologic favorabil in fata actionarilor. Cresterea de capital se realizeaza prin emisiunea de actiuni noi gratuite (eventual prin cresterea nominalului actiunilor).

Ex: Societatea com. "X" cu un capital de 340.000.000 lei (34.000 actiuni x 10.000 lei, nominalul unei actiuni). Actiunea este evaluata la 11.600 lei. Societatea decide sa emita 3.400 actiuni noi gratuite prin incorporarea unei rezerve facultative a carei marime este de 34.000.000 lei.

cresterea de capital social prin emisiune de 3.400 actiuni noi gratuite avand un nominal de 10.000 lei:

3.400 x 10.000 = 34.000.000 lei

= 1012 34.000.000

Alte rezerve Capital subscris varsat

Remarca: incorporarea rezervei nu se poate face decat in cuantumul nominalului actiunilor gratuite (nu sunt degajate prime).

d)      cresterea de capital prin conversiunea unui angajament financiar in capital

Motivul cresterii este dat de necesitatea anularii anumitor datorii fara sa se afecteze trezoreria societatii.

e)      dubla crestere simultana de capital

Ex: fie S.C. "x" cu un capital de 200.000.000 lei (20.000 actiuni x 10.000 lei, nominalul unei actiuni). Actiunea este evaluata la 12.000 lei. Societatea decide sa emita simultan:

10.000 actiuni noi, in numerar, la un pret de emisiune de 11.120 lei, eliberate integral in momentul subscrierii;

1.000 actiuni noi gratuite, prin incorporarea unor prime legate de capital in valoare de 10.000.000 lei.

Inregistrarea varsamintelor cu ocazia subscrierii:

10.000 actiuni x 11.120 lei = 111.200.000 lei

5121 = 456 111.200.000

Conturi la banci in lei Decontari cu asociatii

privind capitalul

Cresterea de capital prin emisiunea a 10.000 actiuni noi:

456 = % 111.200.000

Decontari cu asociatii                         1012 100.000.000

Capital subscris varsat

Prime de emisiune sau de aport

Cresterea de capital prin emisiunea a 1000 actiuni noi gratuite, ca urmare a incorporarii unor prime legate de capital:

1000 actiuni x 10.000 lei = 10.000.000 lei

104 = 1012 10.000.000 lei

Prime legate de capital              Capital subscris varsat

4. Contabilitatea operatiilor privind reducerea potentialului de finantare al intreprinderii              

Practica societatilor comerciale pune in evidenta doua cazuri frecvente privind reducerea de capital:

anularea sau compensarea pierderilor exercitiilor anterioare sau a celui recent incheiat;

rambursarea de capital.

Reducerea de capital prin anularea pierderilor     

Motivul reducerii este dat de necesitatea insanatosirii situatiei financiare prin resorbtia pierderii. Diminuarea capitalului se poate realiza prin reducerea nominalului actiunilor (fara a se cobori sub minimul legal), fie reducerea nominalului de actiuni (varianta mai complexa, din punct de vedere practic). Reducerea de capital prin resorbtia pierderilor exercitiului curent nu poate fi realizata decat dupa ce pierderile capata o existenta si o marime sigure, adica dupa aprobarea conturilor anuale de catre Adunarea Generala a actionarilor.

Reducerea de capital prin rambursarea unei fractiuni din marimea acestuia

Motivul este dat de gestiunea dificila, in perioadele de criza, a unui capital devenit excesiv de mare sau de permisiunea retragerii unor actiuni. Diminuarea capitalului se realizeaza, in acest caz, pe urmatoarele cai:

reducerea nominalului actiunilor;

reducerea numarului actiunilor ca urmare a anularii unei fractiuni din totalul acestora;

reducerea numarului actiunilor ca urmare a rascumpararii in bursa a unei fractiuni din totalul acestora si anularea titlurilor rascumparate.        

5. Finantarea prin subventii

Problema subventionarii intreprinderilor a fost, este si va fi reglementata sub aspect contabil pe 2 cai:

calea bilantiera - subventiile pentru investitii sunt considerate capitaluri proprii si ca atare contul corespondent este un cont de capitaluri proprii (aceasta modalitate se regaseste in contabilitatea franceza);

considerarea subventiilor ca o forma de castig, contabilizat prin contul de profit si pierdere.

A doua modalitate refuza practic sa puna puterea publica pe acelasi loc cu proprietarii intreprinderilor. Acest mod de abordare formeaza spiritul normei IAS 20.

Exemplu: societatea comerciala "x" SA cu capital majoritar de stat primeste subventii pentru investitii de 150.000.000 lei. Pe baza acestei sume ea achizitioneaza utilaje de 300.000.000 lei. Utilajele sunt supuse amortizarii pe durata a 5 ani, folosind metoda liniara. Achizitia utilajului are loc la data de 01.07.N.

subventii pentru investitii, de primit de la buget:

445 = 131 150.000.000

Subventii                                  Subventii pentru investitii

incasarea subventiei:

= 445 150.000.000

Conturi la banca in lei Subventii

achizitionarea utilajului:

= 404 540.000.000

Masini, instalatii si utilaje

lucru

140.000.000

TVA deductibila          

inregistrarea amortizarii utilajului:

= 2813 60.000.000

Cheltuieli de exploatare             Amortizarea masinilor, utilajelor

privind amort. imobilizarilor      

si instalatiilor de lucru

virarea subventiei pentru investitii la venituri:

131 = 7727 30.000.000

Subventii pentru Subventii pentru investitii

investitii              virate la venituri

6. Finantarea externa straina

Dupa determinarea volumului autofinantarii disponibile, tinand cont de rolul secundar pe care il poate juca cresterea de capital intr-o tara cu economie neaxata pe piata financiara, politica de finantare se traduc, in practica, prin determinarea volumului indatorarii si prin alegerea intre diferitele tipuri de indatorire.

Din punct de vedere contabil, finantarea externa straina este reflectata prin conturile grupei 16 "Imprumuturi si datorii asimilate".

a)      contabilitatea imprumuturilor obligatare:

Imprumutul obligatar este imprumutul pe termen lung obtinut de intreprindere prin emisiunea catre public a unor titluri negociabile numite obligatiuni. Aceste imprumuturi pot fi ordinare sau complexe.

Imprumuturi ordinare: nu confera detinatorilor de obligatiuni decat dreptul de a incasa dobanda si de a le rambursa o suma egala cu cea adusa de ei;

Imprumuturile complexe: confera detinatorilor si alte prerogative decat cele mentionate mai sus.(obligatiuni convertibile in actiuni, obligatiuni schimbabile, obligatiuni rambursabile in actiuni).

Dobanda practicata pentru aceste imprumuturi obligatare poate fi fixa si variabila. Emisiunea obligatiunilor se face de regula la un pret de emisiune care de obicei este mai mic decat valoarea nominala a obligatiunilor (pentru ca imprumutul sa fie mai incitant).

Rambursarea obligatiunilor presupune de regula un pret de rambursare mai mare decat valoarea nominala a obligatiunii. Diferenta dintre pretul de rambursare a obligatiunii si pretul lor de emisiune este prima de rambursare a obligatiunii.

Primele de rambursare a obligatiunii sunt supuse amortizarii pe toata durata de existenta a imprumutului.

Dobanda cuvenita obligatarilor se determina prin aplicarea ratei dobanzii la valoarea nominala. Valoarea dobanzii aferente unui an de serviciu se numeste cupon.

Procesul de rambursare a obligatiunii se mai numeste si amortizarea obligatiunilor. Amortizarea obligatiunilor se poate face prin doua metode:

rascumpararea unui numar de obligatiuni in bursa si apoi anularea lor.

prin procedeul tragerii la sorti (ex. intervale de 2 ani din momentul emisiunii imprumutului)

Emisiunea unui imprumut obligatar presupune efectuarea unor cheltuieli care, in principiu sunt capitalizate (incrise in activ). Aceste cheltuieli sunt amortizate pe o perioada de max. 5 ani (regula pentru cheltuieli de constituire).

Exemplu: o societate pe actiuni emite 50.000 obligatiuni cu valoare nominala de 10.000 lei/obligatiune. Pretul de emisiune este de 9.800 lei/obligatiune. Pretul de rambursare este de 10.300 lei/obligatiune. Se fac cheltuieli de emisiune in valoare de 10.000.000 lei, amortizabile in 2 ani. Lansarea s-a facut la 01.10.N . Durata imprumutului este de 8 ani (4 transe). Presupunem ca amortizarea obligatiunilor se face prin metoda tragerii la sorti, care se face la fiecare 2 ani de la lansarea imprumutului. Rata dobanzii este de 40%. Prima este amortizata pe toata durata imprumutului. Plata dobanzii (a cupoanelor) se face anual la sfarsitul serviciu.

1.10.N

- emisiunea imprumutului (incasarea imediata)

= 161 515.000.000 la pret de rambursare

490.000.000 (50000x9800)

Conturi la banci in lei

25.000.000

Prime privind rambursarea obligatiunilor

- inregistrarea cheltuielilor de emisiune:

201 = 5121 10.000.000

Cheltuieli de constituire Conturi la banci in lei

31.12.N

- amortizarea cheltuielilor de constituire

10000000 / 2 x 3/12 = 1.250.000

6811 = 2801 1.250.000

Cheltuieli de exploatare             Amortizarea cheltuielilor

privind amortizarea                               de constituire

imobilizarilor

- amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor:

25000000 / 8 x 3/12 = 781.250

6868 = 169 781.250

Cheltuieli financiare                               Prime privind rambursarea

privind amortizarea primelor obligatiunilor

de rambursare a obligatiunilor

- inregistrarea dobanzilor datorate:

50000 x 10000 x 0.4 x 3/12 = 50.000.000

666 = 168 50.000.000

Cheltuieli privind dobanzile        Dobanzi aferente imprumuturilor

si datoriilor asimilate

- operatie de regularizare pentru aplicarea principiului independentei exercitiilor (are rol de a da o imagine fidela bilantului si contului de profit si pierdere)

La inceputul exercitiului N+1 se storneaza operatia de mai sus, pentru aceeasi suma:

168 = 666

Operatii ce se inregistreaza la data de 01.10.N+1:

- dobanda este de 500.000.000 x 40% = 200.000.000

666 = 1681 200.000.000

Cheltuieli privind                                   Dobanzi aferente imprumuturilor

dobanzile            din emisiunea de obligatiuni

- plata cupoanelor:

1681 = 5121 200.000.000

Dobanzi aferente imprumuturilor            Conturi la banci in lei

din emisiunea de obligatiuni

31.12.N+1

- amortizarea cheltuielilor de constituire:

6811 = 2801 5.000.000

Cheltuieli de exploatare             Amortizarea cheltuielilor

privind amortizarea                               de constituire

imobilizarilor

- amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor:

6868 = 169 3.125.000

Cheltuieli financiare                               Prime privind rambursarea

privind amortizarea primelor obligatiunilor

de rambursare a obligatiunilor

- inregistrarea dobanzilor datorate la sfarsitul anului N+1:

666 = 1681 50.000.000

Cheltuieli privind                                   Dobanzi aferente imprumuturilor

dobanzile            din emisiunea de obligatiuni

01.01.N+2, stornarea operatiei de mai sus

1681 = 666 50.000.000

01.10.N+2

- inregistrarea dobanzilor exigibile:

666 = 1681 200.000.000

Cheltuieli privind                                   Dobanzi aferente imprumuturilor

dobanzile            din emisiunea de obligatiuni

- achitarea dobanzilor:

1681 = 5121 200.000.000

Dobanzi aferente imprumuturilor Conturi la banci in lei

din emisiunea de obligatiuni

- inregistrarea datoriei fata de obligatari detinatori de obligatii trase la sorti (amortizarea obligatiunilor aferente primei transe):

50000 / 4 transe = 12.500 obligatiuni

12500 x 10300 lei/obligatiune = 128.750.000 lei

161 = 16y 128.750.000

Imprumuturi din emisiunea

de obligatiuni

( 16y reprezinta datoria scadenta din totalul imprumutului, cont care nu apare in planul de cont, dar reprezinta o solutie posibila pentru aceasta operatie. Profesorul N. Feleaga propune ca acest cont sa se intituleze "Datorii fata de obligatari privind obligatiile de rambursat")

- achitarea datoriei scadente:

16y = 5121 128.750.000

De la aceasta rambursare dobanzile se vor calcula de la noul nominal, adica:

500.000.000 - (12.500 x 10.000) = 375.000.000 lei

(50.000 x ¼ = 12.500 obligatiuni rambursate)

b) Finantarea externa straina prin creditare bancara

in Europa creditarea bancara reprezinta o forma frecventa de obtinere a surselor necesare finantarii;

finantarile bancare sunt realizate pe un termen mediu si lung. Obiectivul lor este realizarea de investitii, in sensul larg al termenului.

Contractarea imprumutului:

5121 = 1621

Conturi la banci in lei Credite bancare pe termen

lung si mediu

Rambursarea unei parti a imprumutului sau in totalitate:

1621 = 5121

Credite bancare pe termen                                Conturi la banci in lei

lung si mediu

Dobanda exigibila:

666 = 1682

Cheltuieli privind dobanzi                                  Dobanzi aferente creditelor

bancare pe termen lung si

mediu

In cazul unor imprumuturi contractate in valuta, rambursarea lor presupune contabilizarea unor diferente de curs valutar.

c) Finantarea prin leasing

Intreprinderile mari se confrunta deseori cu probleme complexe pentru rezolvarea carora ele fac apel la incheierea si derularea unor contracte de locatie.

Practicile financiar-contabile recunosc doua categorii de contracte de locatie:

contracte de locatie simpla;

contracte de locatie finantare.

Contabilizarea contractelor de locatie simpla:

Locatar:

Chiriile sunt inregistrate in cheltuieli pe baza unei esalonari in timp.

Proprietarul contabilizeaza bunul inchiriat in activul sau si-l amortizeaza (daca este cazul) pe durata sa de utilizare. Chiriile reprezinta pentru el venituri inregistrate pe toata durata contractului.

Exemplu: societatea "X" este proprietara unei cladiri pe care o inchiriaza pe 3 ani societatea "Y". Contractul se semneaza la 01.04.N. Chiriile sunt de 20.000 u.m. (lunar). Societatea "X" suporta cheltuieli de cautare a locatarului, in suma de 60.000 u.m. Ea decide sa esaloneze aceasta suma de 60.000 u.m. Ea decide sa esaloneze aceasta suma pe durata contractului. Costul de achizitie al cladirii: 5.000.000 u.m., durata ei de utilizare este de 50 de ani.

la locatar: (contabilizarea chiriilor)

612 = 5121 180.000

Cheltuieli cu redevente,                         Conturi la banci in lei

locatii de gestiune si chirii         

(20.000 x 9 = 180.000 lei)

la proprietar:

= 5121 60.000

Cheltuieli constatate in avans Conturi la banci in lei

inregistrarea incasarii chiriilor aferente bunului dat in locatie:

= 706 180.000

Conturi la banci in lei       Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii

amortizarea bunului dat in locatie pt. exercitiul N:

6811 = 2811 75.000

Cheltuieli de exploatare privind              Amortizari privind

amortizarea imobilizarilor imobilizarile corporale

repartizarea cotei de cheltuieli constatate in avans:

612 = 471 15.000

Cheltuieli cu redevente, locatii               Cheltuieli constatate

de gestiune si chirii          in avans