StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
contabilitate CONTABILITATE

Contabilitatea este stiinta si arta stapanirii afacerilor, in care scop se ocupa cu "masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor fizice si juridice", in care scop "trebuie ss asigure inregistrarea cronologica și sistematica, prelucrarea, publicarea și pastrarea informațiilor cu privire la poziția financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atāst pentru cerintele interne ale acestora, cat si in relatiile cu investitorii prezenti și potentiali, creditorii financiari și comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori"

StiuCum Home » CONTABILITATE » contabilitate generala

Contabilitatea datoriilor


CONTABILITATEA DATORIILOR


Datoriile reprezinta obligatii actuale ale intreprinderii ce decurg din evenimente trecute si prin decontarea carora se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice. Standar 444f57e ul International de Contabilitate clasifica o datorie ca datorie curenta atunci cand:

se asteapta sa fie achitata in cursul normal al ciclului de exploatare al intreprinderii, sau



este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului.

Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.

"Provizioane, datorii si active contigente" defineste provizioanele ca fiind datorii incerte din punct de vedere al perioadei de exigibilitate sau al valorii.

Stingerea datoriilor recunoscute se poate realiza sub forma de plata in numerar, transfer de alte active, prestarea de servicii, inlocuirea acelei obligatii cu alta, conversia obligatiei in capital propriu etc.

Evaluarea datoriilor este in corelatie si se bazeaza pe valoarea istorica rezultata din contractul care atesta crearea datoriilor.


9.1. Conturile de datorii

Datoriile sunt evidentiate in contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa 4 - Conturi de terti (datorii curente) si in clasa 1 - conturi de capital (datorii pe termen lung), delimitate pe grupe sau in cadrul unei grupe, ca de exemplu:

40 Furnizori si conturi asimilate

42 Personal si conturi asimilate

43 Asigurari sociale, protectie sociala si conturi asimilate

44 Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate

16 Imprumuturi si datorii asimilate.

Functia economica. Conturile de datorii furnizeaza informatii privind existenta si miscarea obligatiilor intreprinderii fata de terti (datorii comerciale, datorii in cadrul grupului, datorii salariale, datorii sociale, datorii fiscale si datorii diverse) pentru care intreprinderea trebuie sa acorde o prestatie sau un echivalent valoric.

Functia contabila a conturilor de datorii este de datorii (pasiv) (D).

Se crediteaza cu constituirea datoriilor din:

achizitii de bunuri, lucrari sau servicii

avansul acordat clientilor

drepturile cuvenite salariatilor conform contractelor

drepturile cuvenite actionarilor pentru rambursari de capital social

drepturi sociale si fiscale

contractarea de imprumuturi din emisiuni de obligatiuni, a creditelor bancare pe termen lung si a altor datorii asimilate

constituirea si majorarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli

alte constituiri.

Se debiteaza la decontarea datoriilor:

plata contravalorii bunurilor lucrarilor sau serviciilor achizitionate

diminuarea datoriilor salariale cu retinerile din salariu pentru: avansuri acordate, impozitul pe salarii, asigurari sociale, fondul de somaj, fondul de sanatate, alte retineri de forma ratelor, chiriilor

plata salariilor, datoriilor sociale si fiscale

rambursarea imprumuturilor si a datoriilor asimilate

micsorarea imprumuturilor si a datoriilor asimilate

micsorarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli

alte decontari.

Soldul final este creditor si reflecta datoriile intreprinderii fata de terti existente la un moment dat.


Exemple

Tranzactia 1 Societatea Gama achizitioneaza materii prime in valoare de 10.000 lei de la furnizori.

Analiza Tranzactia determina cresterea valorii stocului de materiale consumabile (A+) inregistrata in debutul contului 301 "Materii prime" si, concomitent, se recunoaste o datorie fata de furnizorii (D+), reflectata in creditul contului 401 "Furnizori". Formula contabila este urmatoarea:



"Materii prime"



"Furnizori"

10.000 lei


Tranzactia 2 Se achita datoria fata de furnizori din contul de disponibilitati banesti.

Analiza Tranzactia de plata determina modificari ale datoriilor comerciale (D-), care se inregistreaza in debitul contului 401 "Furnizori" si in acelasi timp o diminuare a disponibilitatilor banesti aflate in contul curent 512 "Casa". Formula contabila este urmatoarea:



"Furnizori"



"Casa"

10.000 lei


Tranzactia 3 Se inregistreaza subscrierea publica a 1000 obligatiuni cu valoare nominala de 100 lei bucata, in vederea obtinerii unui imprumut.

Analiza Aceasta operatie economica genereaza o majorare a obligatiei privind imprumutul subscris (P+), evidentiata in creditul contului 161 "Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni" si o crestere la valoarea de emisie a creantei asupra unei terte persoane (debitor) care a subscris obligatiunile (A+), reflectata in debitul contului 461 "Debitori diversi". Formula contabila este urmatoarea:



"Debitori diversi"



"Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni"

100.000lei


Tranzactia 4 Se primeste imprumutul, respectiv se incaseaza valoarea obligatiunilor emise, prin depunerea directa in contul de la banca.

Analiza Operatia determina o crestere a disponibilitatilor din contul de la banca (A+), reflectata in debitul contului 512 "Conturi curente la banci" si o micsorare a creantei asupra debitorului (A-), reflectata in creditul contului 461 "Debitori diversi", prin urmatoarea formula:



"Conturi curente la banci"



"Debitori diversi"

100.000lei


Tranzactia 5 Pentru imprumutul din emisiunea de obligatiuni se plateste o dobanda de 1,5% / an.

Analiza Operatia determina o crestere a cheltuielilor privind dobanda (A+), inregistrata in debitul contului 666 "Cheltuieli privind dobanzile" si, concomintent, cu aceeasi suma o crestere a datoriei din dobanzi (P+) inregistrata in creditul contului 168 "Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate", astfel:




"Cheltuieli privind dobanzile"



"Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate"

1500 lei


Tranzactia 6 La scadenta se ramburseaza imprumutul.

Analiza Operatia determina o micsorare a datoriei (P-) reflectata in debitul contului 161 "Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni" si o micsorare a disponibilitatilor banesti (A-) reflectata in creditul contului 512 "Conturi curente la banci", astfel:



"Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni"



"Conturi curente la banci"

100.000lei



Taxa pe valoarea adaugata (TVA)


Datoriile fiscale reprezinta sume datorate de catre intreprindere bugetului de stat, datorii pentru care statul nu ofera o alta contraprestatie sau o contravaloare. Din categoria datoriilor fiscale fac parte toate impozitele si taxele (impozitul pe profit, taxa pe valoarea adaugata datorata, alte datorii fata de bugetul statului).

Aspectele privind impozitul pe profit sunt prezentate in capitolul 8, contabilitatea cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor.

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect, atasat consumului, bazat pe criteriul deductibilitatii. Taxa pe valoarea adaugata este aferenta transferului de proprietate asupra bunurilor, prestatiilor de servicii si executarilor de lucrari.

Din punct de vedere contabil, TVA nu afecteaza cheltuielile sau veniturile intreprinderilor, astfel este neutra in ceea ce priveste rezultatul. Prin exceptie, se recunoaste o cheltuiala cand TVA nu este deductibila. Intreprinderile sunt obligate la plata TVA pentru achizitiile efectuate si conform reglementarilor nationale solicita TVA clientilor prin documentele fiscale.

Consumatorul final este persoana care suporta acest impozit. Cum se explica acest lucru? Un angrosist cumpara bunuri, lucrari sau servicii de la furnizor, contabilizand separat costul bunurilor achizitionate de taxa pe valoarea adaugata aferenta. La randul sau, el revinde bunurile unui client, comerciant en-detail, inregistrand separat pretul de vanzare de TVA aferenta valorii bunurilor, lucrarilor sau serviciilor incasate in documente fiscale. Diferenta intre taxa primita de la client (TVA colectata) si taxa platita furnizorilor (TVA deductibila) o plateste statului in cazul in care TVA colectata este mai mare sau o primeste de la stat in situatia inversa.


Exemplu

Un angrosist achizitioneaza marfuri la un cost de 100.000 lei, TVA 19%, pe care le revinde la un pret format din costul de achizitie si o marja de 30% asupra acestui cost. Cum se calculeaza:

TVA deductibila si suma de platit

TVA colectata si suma de incasat

cum se regularizeaza TVA-ul?


TVA deductibila = 100.000 x 19% = 19 000 lei

Suma datorata furnizorului = 100.000 + 19.000 = 119.000 lei

Costul marfurilor = 100.000 lei

Calculul TVA colectata la presupune stabilirea prealabila a pretului de vanzare egal cu costul de achizitie plus marja, astfel:

Marja = 100.000 x 30% = 30.000 lei

Pretul de vanzare = 100.000 + 30.000 = 130.000 lei

TVA colectata = 130.000 x 19% = 24.700 lei

Suma de incasat din vanzare = 130.000 + 24 700 = 154 700 lei

Regularizarea TVA

TVA colectata = 24,700 lei

TVA deductibila = 19,000 lei

TVA de plata = 5,700 lei

Ce reprezinta 5,700 lei?

Este de fapt suma de platit statului pe diferenta de valoare (valoarea adaugata) dintre cost (100 000 lei) si pretul de vanzare (130 000lei), adica 30 000x 19% = 5,700 lei. In Romania cota de TVA este de 19%, pentru exceptiile cu cota zero sau cota redusa existand reglementari in vigoare in Codul fiscal. Taxa pe valoarea adaugata de determina lunar, este inscrisa separat in documentele fiscale (factura, bonuri fiscale etc.), iar pe baza lor se intocmesc jurnalul de cumparari si jurnalul de vanzari, documente ce stau la baza inregistrarii TVA in contabilitate. Exigibilitatea TVA reprezinta dreptul organismelor fiscale de  a pretinde platitorului la o anumita data plata taxei pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat, data dupa care se percep penalizari pentru intarziere.

Contul cu ajutorul caruia se evidentiaza taxa pe valoarea adaugata este contul sintetic de gradul I 442 "Taxa pe valoarea adaugata", cont ce se defasoara pe mai multe sintetice de gradul II.

4423 TVA de plata

4424 TVA de recuperat

4426 TVA deductibila

4427 TVA colectata

4428 TVA neexigibila.

Contul 4426 "TVA deductibila" este un cont de creante fiscale, cu functia contabila de activ (A). Se debiteaza cu taxa aferenta achizitiilor de bunuri, lucrari si servicii, inscrisa in documentele fiscale ale furnizorului.

Se crediteaza la sfarsitul lunii cu taxa colectata si cu taxa de recuperat, daca este cazul. Nu prezinta sold la sfarsitul lunii.

Contul 4427 "TVA colectata" este un cont de datorie fiscala, cu functia contabila de datorii (D). Se crediteaza cu taxa inscrisa in documentele fiscale de vanzatorul de bunuri, lucrari sau servicii.

Se debiteaza la sfarsitul lunii cu taxa deductibila si taxa de plata, daca este cazul. Nu prezinta sold la sfarsitul lunii.

Contul 4423 "TVA de plata" este un cont de datorii fiscale, cu functia contabila de datorii (D). Se crediteaza cu taxa colectata, ca diferenta intre taxa deductibila aferenta vanzarilor si taxa deductibila aferenta cumpararilor, in situatia in care prima este mai mare. Se debiteaza cu plata datoriei fata de bugetul de stat. Soldul contului este creditor si reflecta datoriile neachitate fata de bugetul de stat.

Contul 4424 "TVA de recuperat" este un cont de creante fiscale, cu functia contabila de activ (A). Se debiteaza cu diferenta intre taxa colectata aferenta vanzarilor (mai mica). Se crediteaza in momentul recuperarii de la bugetul de stat a creantei fiscale. Soldul contului este debitor si reflecta creanta fiscala fata de bugetul de stat.

La sfarsitul lunii, dupa reflectarea in contabilitate a tuturor tranzactiilor, conturile TVA colectata si TVA deductibila se inchid.




Exemple

Tranzactia 1 Se achizitioneaza de la furnizori marfuri in valoare de 10.000 lei, cheltuieli de transport 1000 lei, TVA 19%.

Analiza Tranzactia de achizitionare a marfurilor determina cresterea valorii stocului de marfuri (A+) inregistrata in debitul contului 371 "Marfuri", constituirea creantei fiscale (A+), reflectata in debitul contului 4426 "TVA deductibila" si, concomitent, in echivalenta, se recunoaste o datorie fata de furnizori (D+), care se inregistreaza in creditul contului 401 "Furnizori". Formula contabila este:






"Furnizori"

13090 lei


"Marfuri"




11000 lei


"TVA deductibila"




2090 lei


Tranzactia 2 Societatea GAMA inregistreaza factura de energie de la furnizori in valoare de 3000 lei, TVA 19%.

Analiza Tranzactia determina cresterea datoriei fata de furnizori (D+), reflectata in creditul contului 401 "Furnizori" si, concomitent, se recunosc cheltuielile privind energia (C-), care se inregistreaza in debitul contului 605 "Cheltuieli privind energia si apa" si creanta fiscala (A+), care se inregistreaza in debitul contului 4426 "TVA deductibila". Formula contabila este:






"Furnizori"

3570 lei


"Cheltuieli privind energia si apa"




3000 lei


"TVA deductibila"




570lei


Tranzactia 3 Se vand marfuri clientilor pe baza de factura in valoare de 20000 lei, TVA 19%.

Analiza Tranzactia de vanzare determina o recunoastere a veniturilor din vanzarea de marfuri (C+), care se inregistreaza in creditul contului 707 "Venituri din vanzarea marfurilor", constituirea datoriei fiscale (D+) inregistrata in creditul contului 4427 "TVA colectata" si, concomitent, in echivalenta, cresterea creantei intreprinderii asupra clientilor (A+), reflectata in debitul contului 411 "Clienti". Formula contabila este:



"Clienti"




23800 lei





"Venituri din vanzarea marfurilor"

20000 lei





"TVA colectata"

3800 lei


Tranzactia 4 La societatea GAMA, TVA colectata este de 3800 lei, iar TVA deductibila este de 2660 lei.

Procedura de inchidere in acest caz, cand taxa colectata este mai mare decat taxa deductibila, este:



"TVA colectata"




3800 lei





"TVA deductibila"

2660 lei





"TVA de plata"

1440 lei


Remarca: In cazul in care TVA deductibil este de 2660 lei, iar TVA colectata este de 2000 lei, procedura de inchidere este:



4426 TVA deductibila

2660 lei

4427 TVA colectata


2000 lei

4424 TVA de recuperat


660 lei



Tranzactia 5 In cursul lunii, societatea Gama acorda avansuri personalului in suma de 15000 lei din numerarul existent in casieria intreprinderii.

Analiza Acordarea avansului determina o scadere a numerarului (A-), reflectata in creditul contului 531 "Casa" si simultan, o crestere a creantei intreprinderii fata de salariati (A+), care se inregistreaza in debitul contului 425 "Avansuri acordate personalului" . Formula contabila este:


425 "Avansuri acordate personalului"

531 Casa

15.000 lei


Tranzactia 6 La sfarsitul lunii, se inregistreaza datoriile fata de salariati pentru activitatea prestata in valoare de 50.000 lei.

Analiza Inregistrarea datoriilor fata de salariati determina recunoasterea cheltuielilor cu salariile personalului (C-), care se inregistreaza in debitul contului 641 "Cheltuieli cu salariile personalului" si concomitent, o crestere a datoriei salariale (D+), reflectata in creditul contului 421 "Personal - salarii datorate". Formula contabila este:


641 "Cheltuieli cu salariile personalului"

421 "Personal - salarii datorate"

40.000 lei


Remarca: Drepturile cuvenite salariatilor se calculeaza conform contractelor colective sau individuale de munca, pe baza salariului tarifar si a altor drepturi si sporuri prevazute, a prezentei salariatilor preluata din condica de prezenta sau din fisele de pontaj si se impoziteaza conform reglementarilor in vigoare.


Tranzactia 7 Se inregistreaza retinerile din salarii, astfel: 3800 lei asigurari sociale, 2200 lei fond de sanatate, 200 lei fond de somaj, 1000 lei retineri datorate tertilor si 6400 lei impozit pe salarii.

Analiza Inregistrarea retinerilor din salarii determina:

micsorarea datoriilor salariale ale intreprinderii fata de personal (D-), inregistrata in debitul contului 421 "Personal - salarii datorate" si concomitent, in echivalenta;

cresterea datoriilor privind asigurarile sociale (D+), reflectata in creditul contului 4312 "Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale "

cresterea datoriilor fata de asigurarile de sanatate (D+), reflectata in creditul contului 4314 "Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate"

cresterea datoriilor privind fondul de somaj (D+), reflectata in creditul contului 4372 "Contributia personalului la fondul de somaj "

cresterea datoriilor privind impozitul pe salarii (D+), reflectata in creditul contului 444 "Impozitul pe salarii "

cresterea datoriilor fata de terti (D+), reflectata in creditul contului 427  "Retineri din salarii datorate tertilor "

micsorarea creantei asupra personalului privind avansul acordat (A-), inregistrata in creditul contului 425 "Avansuri acordate personalului" .

Formula contabila este:


421 "Personal - salarii datorate"  =




4312 "Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale "



4314 "Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate "



4372 "Contributia personalului la fondul de somaj "



"Impozitul pe salarii "



427 "Retineri din salarii datorate tertilor "



425 "Avansuri acordate personalului"




Avansuri acordate personalului

Personal - salarii datorate

D

C

D

C

15000

15000


40.000



























RD:               28600

RC:      40.000



Sold intermediar 11.400




Remarca: Soldul intermediar creditor al contului 421 "Personal - salarii datorate" in suma de 11400 lei reprezinta restul de plata datorat salariatilor


Tranzactia 8 Se ridica din contul de disponibil de la banca suma de 11400 lei pentru plata salariilor (restul de plata datorat salariatilor).

Analiza Tranzactia de ridicare a numerarului din contul de la banca si plata serviciilor determina trei inregistrari in contabilitate.

8.1 Ridicarea numerarului din cont. Ridicarea numerarului din contul de la banca determina micsorarea disponibilului din banca (A-), reflectata in creditul contului 512 "Conturi curente la banci" si transferarea interimara a sumei in alt element de trezorerie (A+), inregistrata in debitul contului 581 "Viramente interne". Formula contabila este:


581 "Viramente interne"

512 "Conturi curente la banci"

11400 lei


8.2 Depunerea numerarului in casa. Depunerea numerarului in casieria intreprinderii determina transferarea sumei din contul de trezorerie interimar (A-), reflectate in creditul contului 581. Viramente interne si cresterea numerarului (A+), inregistrate in debitul contului 531 " Casa". Formula contabila este:


531 "Casa"

581 "Viramente interne"

11400 lei


8.3 Plata salariilor Plata catre salariati determina micsorarea numerarului din casieria intreprinderii(A-), reflectata in creditul contului 531 " Casa" si concomitent, o scadere a datoriei fata de salariati pentru restul de plata datorat dupa efectuarea retinerilor din salarii (D-), inregistrata in debitul contului 421 "Personal - salarii datorate" . Formula contabila este:


421 "Personal - salarii datorate"

531 " Casa"

11400 lei



Tranzactia 9 Se inregistreaza datoriile sociale ale societatii GAMA astfel:

7200 lei CAS

2080 lei CASS

200 Fond somaj

Analiza Inregistrarea contributiilor angajatorului privind asigurarile si protectia sociala determina recunoasterea cheltuielilor de exploatare (C-), reflectata in debitul contului 645 "Cheltuieli privind asigurarile de sanatate si protectie sociala", si concomitent in echivalenta, o crestere a datoriilor sociale (D+), inregistrata in creditul conturilor 4311 "Contributia unitatii pentru asigurarile sociale", 4313 "Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate", 4371 "Contributia unitatii la fondul de somaj" .Formula contabila este:


645 " Cheltuieli privind asigurarile de sanatate si protectie sociala"   =


9480 lei


4311 "Contributia unitatii la asigurarile sociale"

7200 lei


4313 "Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate"

2080 lei


4371 "Contributia unitatii la fondul de somaj"

200 lei



Tranzactia 10 Se achita datoriile fata de terti aferente salariilor in suma de 23080 lei prin contul de disponibil la banca.

Analiza Plata datoriilor determina o micsorare a disponibilitatilor (A-), inregistrata in creditul contului 512 "Conturi curente la banci" si concomitent, scaderea datoriilor (D-), reflectata in debitul conturilor 4311 "Contributia unitatii la asigurarile sociale", 4312 "Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale", 4313 "Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate ", 4314 "Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate", 4371 "Contributia unitatii  la fondul de somaj", 4372 "Contributia personalului la fondul de somaj", 444 "Impozitul pe salarii", 427 "Retineri din salarii datorate tertilor".

Formula contabila este:



512 "Conturi curente la banci "

23080 lei

4311 "Contributia unitatii la asigurarile sociale"


7200 lei

4312 "Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale"


3800 lei

4313 "Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate"


2080 lei

"Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate"


2200lei

4371 "Contributia unitatii la fondul de somaj"


200 lei

4372 "Contributia personalului la fondul de somaj"


200 lei

"Impozitul pe salarii"


6.400 lei

427 "Retineri din salarii datorate tertilor"


1000 lei


Tranzactia 11 Se inregistreaza impozitul pe profit datorat bugetului de stat in suma de 1000 lei.

Analiza Inregistrarea impozitului pe profit determina recunoasterea cheltuielilor intreprinderii cu impozitul pe profit (C-), reflectata in debitul contului 691 " Cheltuieli cu impozitul pe profit ", si concomitent, o crestere a datoriilor fiscale (D+), reflectata in creditul contului 441 "Impozitul pe profit ". Formula contabila este:


691 " Cheltuieli cu impozitul pe profit "

441 "Impozitul pe profit"

1000 lei


Tranzactia 12. Societatea GAMA inregistreaza incasarea in contul de la banca a unui credit bancar de 100.000 lei, contractat la 1 dec. 2004 , pe o perioada de 5 ani.

Analiza Tranzactia determina aparitia unei datorii fata de banca, reprezentata de creditul bancar pe termen lung (D-), reflectata in creditul contului 162 "Credite bancare pe termen lung ", si concomitent, o crestere a disponibilului din contul de la banca (A+), care se inregistreaza in debitul contului 512 "Conturi curente la banci". Formula contabila este:


512 "Conturi curente la banci"

162 "Credite bancare pe termen lung "

100.000 lei



Provizioane pentru riscuri si cheltuieli


Provizionul pentru riscuri si cheltuieli este o datorie a carei marime sau scadenta este incerta. Aceasta definitie distinge fundamental provizionul pentru riscuri si cheltuieli de provizionul (reducerea) pentru depreciere, acesta din urma fiind considerat o simpla ajustare de valoare a unui activ (element rectificativ al unui activ). Provizioanele se deosebesc de celelalte datorii, cum sunt cele fata de furnizori, fata de salariati etc., prin aceea ca, in cazul celor din urma sumele si scadentele sunt negociate si cunoscute.

Am definit "datoria" ca fiind o obligatie actuala a unei intreprinderi ce decurge din evenimente anterioare si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice.

Obligatia care da nastere unei datorii, implicit unui provizion pentru riscuri si cheltuieli, poate fi una legata (prin lege sau contract) sau o obligatie asumata unilateral de catre intreprindere.

Cazurile in care este necesara constituirea provizioanelor sau prezentarea datoriilor contigente sunt numeroase. Cele mai frecvente exemple sunt legate de litigiile in curs, de amenzile si penalitatile probabile ca urmare a controalelor fiscale aflate in desfasurare, despagubiri, daune si alte datorii incerte. De asemenea, se constituie provizioane sau se prezinta datorii contigente pentru produsele vandute cu perioada de garantie, pentru costurile generate de restructurarea intreprinderilor, pentru cele implicate de remedierea unor probleme de poluare a mediului, a caror rezolvare este ceruta de lege etc.

Evaluarea provizionului va fi facuta pe baza unor factori cum sunt:

experienta unor tranzactii similare;

aprecierile conducerii intreprinderii;

pe baza dovezilor suplimentare aduse de evenimentele care au avut loc ulterior datei incheierii exercitiului (de exemplu, intre 31 dec si data la care consiliul de administratie autorizeaza emiterea situatiilor financiare catre actionari si terti).

La fiecare sfarsit de exercitiu, are loc o revizuire a estimarilor, fapt care poate conduce la diminuarea sau la majorarea soldului provizioanelor.

Tratament fiscal. Data fiind incertitudinea care planeaza asupra evaluarii si scadentei provizioanelor, regimul lor fiscal este distinct de regimul celorlalte datorii. Astfel, deductibilitatea lor fiscala nu este recunoscuta decat in cazurile si in cuantumul prevazut expres de lege (cazul provizioanelor pentru garantii acordate clientilor). Majoritatea provizioanelor constituite in cursul exercitiului nu sunt deductibile in acel exercitiu, ci ulterior, cand suma si scadenta devin certe. Acest fapt este interpretat de catre unii contabili ca fiind sinonim cu lipsa lor de utilitate. Din punct de vedere contabil, insa, constituirea provizioanelor este necesara pentru obtinerea unui rezultat contabil real, care sa nu fie supraevaluat, element esential pentru evitarea decapitalizarii intreprinderii prin distribuirea unor dividende fara acoperire.


Tranzactia 13 La 31 dec. 2006, societatea GAMMA, societate de transport naval, are un litigiu in plus cu un client care ii pretinde daune-interese pentru nerespectarea obligatiilor contractuale, in suma de 15.000 lei. Consultantul juridic al societatii GAMMA, apreciaza ca probabilitatea de a plati daunele-interese este de 100%. In aprilie 2007, hotararea judecatoreasca ramane definitiva si societatea GAMMA achita daunele-interese.

Analiza Tranzactia de constituire a provizionului determina trei inregistrari in contabilitate:

13.1. Recunoasterea provizionului. La 31 dec. 2006, societatea GAMMA va recunoaste un provizion pentru litigii, pentru ca exista obligatia legala conform contractului incheiat de catre parti, iesirea de numerar pentru plata daunelor-interese este posibila, iar marimea provizionului reprezinta o evaluare credibila. Are loc o crestere a provizioanelor pentru riscuri (D+), reflectata in creditul contului 1511 "Provizioane pentru litigii ", si concomitent , o crestere a cheltuielilor de exploatare (C-), care se inregistreaza in debitul contului 6812 "Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli". Formula contabila este:



"Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli"



"Provizioane pentru litigii"

15.000 lei


13.2. Recunoasterea cheltuielilor. In aprilie 2007, se inregistreaza daunele-interese conform hotararii judecatoresti, majorandu-se cheltuielile de exploatare corespunzatoare (C-) si datoria de a plati clientului daune-interese (D+).

Conturile corespunzatoare sunt 658 "Alte cheltuieli de exploatare", care se debiteaza, iar pana la achitarea efectiva, contul 462 "Creditori diversi", cont de datorii, se crediteaza. Formula contabila este:



"Alte cheltuieli de exploatare"



"Creditori diversi"

15.000 lei


13.3. Anularea provizionului. Plata daunelor-interese duce la anularea provizionului ramas fara obiect, fapt care duce la o diminuare a provizioanelor (D-) si la aparitia unui venit din exploatare (C+). Contul 1511 "Provizioane pentru litigii" se va debita cu anularea provizionului, iar contul 7812 "Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli" se va credita. Formula contabila este:



"Provizioane pentru litigii"



"Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli"

15.000 lei


Astfel, din punct de vedere contabil, contul de profit si pierdere va fi afectat numai in exercitiul an 2006, dar nu si in anul 2007, dupa cum se observa in figura urmatoare:


Efectul constituirii provizionului pentru litigii

asupra contului de profit si pierdere


Exercitiul

CHELTUIELI

VENITURI

Tip cheltuieli

Suma

Tip venituri

Suma


Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru riscuri si cheltuieli

15.000 lei




Alte cheltuieli de exploatare

15.000 lei

Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli

15.000 lei


Din punct de vedere fiscal, cheltuielile cu provizioanele inregistrate in anul 2006 nu sunt deductibile, fiind reintegrate extracontabil in baza impozabila, iar veniturile din provizioane din anul 2007 nu sunt impozabile, fiind deduse, tot extracontabil, din baza impozabila a anului 2007. Altfel spus, tratamentul fiscal face abstractie de contabilitatea veniturilor si cheltuielilor privind provizioanele pentru riscuri, cheltuielile respective fiind recunoscute doar in momentul platii.


Tranzactia 14 Societatea GAMA SA, infiintata in februarie 2006, a vandut in cursul exercitiului mobila in valoare totala de 100.000 lei. Societatea efectueaza gratuit reparatiile in perioada de garantie (nu an). In cursul exercitiului, costurile suportate pentru reparatiile in perioada de garantie s-au ridicat la suma de 1.000 lei. Managementul societatii apreciaza ca mobila vanduta in anul 2006 va mai genera costuri de remediere de inca 1.000 lei. Auditorul societatii este de acord cu modul de calcul al provizionului. In cursul exercitiului 2007, societatea a vandut p cantitate mai mica de mobila (in valoare de 70.000  lei), estimand costuri de remediere aferente mobilei vandute in acest exercitiu de 800 lei, suma cu care auditorul societatii a fost, de asemenea, de acord.

Analiza

14.1. Recunoasterea provizionului. Societatea comerciala GAMA trebuie sa recunoasca un provizion pentru ca are obligatia contractuala de a remedia defectiunile survenite in perioada de garantie; experienta arata ca iesirea de numerar in acest scop este probabila, iar suma poate fi evaluata pe baza unor calcule statistice.

Are loc o crestere a provizioanelor pentru riscuri (D+) si o crestere a cheltuielilor de exploatare (C-). Contul 1512 "Provizioane pentru garantii acordate clientilor" se crediteaza cu constituirea provizioanelor, iar contul 6812 "Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli" se debiteaza cu cheltuielile de exploatare corespunzatoare. Formula contabila este:



"Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli"



"Provizioane pentru garantii acordate clientilor"

1.000 lei


14.2. Reducerea provizionului. Societatea GAMA va reduce cu 200 lei provizionul constituit la 31.12.2006, ceea ce va duce la diminuarea provizioanelor (D-) si la aparitia unui venit de exploatare (C+). Contul 1512 "Provizioane pentru garantii acordate clientilor" se va debita cu reducerea provizionului, iar contul 7812 "Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli" se va credita. Formula contabila este:



"Provizioane pentru garantii acordate clientilor"



"Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli"

200 lei


Se observa ca, spre deosebire de exemplul anterior, care se referea la un caz punctual, reparatiile in perioada de garantie au loc mai mult sau mai putin liniar de-a lungul exercitiului. De aceea, la fiecare sfarsit de exercitiu, este necesara estimarea provizionului si corectarea sumei lui. In situatia societatii GAMA, infiintata in februarie 2006, cheltuiala cu provizionul (in suma de 1.000 lei) din anul 2006, fiind egala cu cheltuielile efective cu reparatiile in cursul aceluiasi an.

Pentru determinarea deductibilitatii provizioanelor din exercitiul 2007, este necesara calcularea costurilor medii din exercitiul anterior, de fapt cheltuiala cu reparatiile efective, la un leu vanzari:




Provizionul deductibil in anul 2007 se calculeaza prin aplicarea cotei exercitiului anterior (0,0125) la vanzarile exercitiului si este:


64.000 x 0,0125 = 800 lei.


Din acest calcul rezulta ca administratia fiscala va recunoaste un provizion de numai 800 lei, marime egala cu cea estimata de managerul intreprinderii.

Asadar, venitul din diminuarea provizioanelor in anul 2007 nu este impozabil. Daca managementul societatii ar fi estimat un volum mai mare al provizionului, de exemplu 900 lei, diferenta de 100 lei ar fi fost integrata in baza impozabila.



Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact