METODOLOGIA INVESTIGARII ACCIDENTELOR DE MUNCA; CERCETAREA ACCIDENTELOR DE TRAFIC RUTIER

Cadrul metodologic general al investigarii accidentelor de munca

Aspecte introductive

Accidentele produse, in ultimi ani, demonstreaza ca aplicarea de masuri destinate prevenirii si combaterii unor fapte sau evenimente de natura sa prejudicieze, intr-o forma sau alta, protectia muncii este absolut necesara intr-un stat de drept.

Pe plan legislativ, in tara noastra sunt aplicabile o se 343d35d rie de acte normative desti­nate, pe de o parte, asigurarii protectiei muncii, iar pe de alta parte asigurarii exploatarii si intretinerii corespunzatoare a instalatiilor, utilajelor si masinilor.

Principalele aspecte, obiect al probatiunii, care trebuie clarificate prin investigarea accidentelor de munca

Principalele probleme care trebuie clarificate prin investigarea unui acci­dent de munca, probleme care sunt comune si evenimentelor sau avariilor din industria miniera si petrochimica, provocate de explozii sau incendii, sunt, in esenta, urmatoarele: ­

Stabilirea cauzelor accidentului. Cauzele accidentului care, desi sunt de o mare diversitate, se clasifica, de re­gula, in doua mari categorii: cauze de natura tehnica si cauze de natura organi­zatorica

Determinarea imprejurarilor in care a avut loc accidentul. Determi­narea imprejurarilor in care a avut loc accidentul sau evenimentul prezinta interes pentru stabilirea elementelor pe baza carora sa se faca o incadrare juridica corecta a faptei.

Determinarea consecintelor accidentului. In investigarea acestor cauze, organul judiciar are obligatia sa stabileasca cu exactitate consecintele accidentului de munca, inclusiv pericolele aparute prin nerespectarea normelor de protectie a muncii.

Cercetarea la fata locului a accidentelor de munca

Luarea primelor masuri. Este firesc ca primele masuri sa vizeze, in exclusivitate, acordarea primului ajutor victimelor accidentului de munca sau avariei, limitarea sau inlaturarea peri­colelor iminente, repunerea in functiune cat mai urgent a instalatiilor si utilajelor.

Obiectivele cercetarii propriu-zise la fata locului. Directiile principale asupra carora trebuie sa-si concentreze atentia membrii echipei de cercetare pot fi structurate astfel:

a. Stabilirea pozitiei, starii initiale a instalatiilor, masinilor si utilajelor

b. Cercetarea minutioasa a urmelor,

c. Examinarea minutioasa a victimei,

d. Verificarea si ridicarea documentelor registre, jurnale a inregistrarilor, diagramelor etc.,

Fixarea rezultatelor cercetarii locului faptei. Fixarea rezultatelor cercetarii locului unui accident de munca se face prin mijloacele cunoscute, proce­sul-verbal fiind principala modalitate de consem­nare a acestora.

Procesul-verbal va fi insotit de fotografii, de schite, de revelari, de inregis­trari videomagnetice ori de filmare.

Efectuarea altor acte de urmarire penala

Efectuarea altor acte de urmarire penala, in mod evident necesara pentru clari­ficarea, sub toate aspectele, a accidentului, pentru stabilirea vinovatiei, a responsabilitatii juridice sau administrative care revine fiecarei persoane im­plicate in accident. Dintre actele de urmarire penala efectuate in aceste cazuri, mai frecvente sunt urmatoarele:

Audierea martorilor

Ascultarea invinuitului sau inculpatului.

Dispunerea de expertize judiciare. Prin dispunerea de expertize judiciare se urmareste indeosebi clarificarea aspectelor de natura tehnica, a circumstantelor de loc, de timp si de mod in care s-a produs accidentul ori avaria.

Aspecte de aprofundat

. Aspecte de clarificat prin investigarea accidentelor de munca.

. Cercetarea la fata locului.

. Efectuarea actelor de urmarire penala.

Particularitati metodologice privind investigarea accidentelor de munca sau avariilor din domeniul minier, petrochimic si al constructiilor

Particularitati metodologice privind investigarea accidentelor de munca din domeniul minier

Principalele cauze ale accidentelor de munca din domeniul minier. Specificul investigarii penale a accidentelor de munca din domeniul mini­er este determinat nu numai de specificul activitatii din exploatarile miniere, ci si de cauzele acestor accidente, care se clasifica in:

Accidente de munca in legatura cu deschiderea, saparea si susti­nerea lucrarilor miniere

Accidente de munca in legatura cu circulatia si transportul in sub­teran,

Accidente de munca in legatura cu lucrarile cu materiale explo­zive, incendiile din subteran si focurile de mina.

Cercetarea la fata locului. Cercetarea la fata locului este esentiala pentru clarificarea cauzelor si im­prejurarilor accidentului, in conditiile grele din subteran, ea necesitand multa atentie, calm, concentrare si perseverenta.

In faza de pregatire a cercetarii se impune delimitarea exacta a locului producerii accidentului, prin natura exploatarilor miniere, acesta putand avea o intindere destul de mare.

In faza statica a cercetarii se vor examina, stabili si fixa aspectul de ansamblu al locului accidentului, starea si pozitia instalatiilor, a utilajelor si victimelor.

In faza dinamica a cercetarii, care este preferabil sa inceapa din punctul in care se afla victima, socotit centrul locului accidentului - desi in accidentele de mina este dificil sa se impuna o astfel de regula.

Particularitati metodologice ale investigatiilor accidentelor de munca sau avariilor din domeniul petrochimic

Aspecte generale. Tratarea principalelor particularitati metodologice ale investigarii acciden­telor de munca, ale altor evenimente, indeosebi de tipul avariilor din domeniul petrochimic se impune, pe de o parte, din cauza specificului acestei activitati, iar pe de alta parte, prin faptul ca o anumita pondere o detin incendiile si exploziile. Fireste, in practica se intalnesc si alte categorii de acci­dente, multe dintre ele co­mune majoritatii ramurilor industriale.

Cercetarea la fata locului. Particularitatile acestui segment al investigatiei penale sunt impuse de tipul si natura evenimentului, de modificarile intervenite in aspectul locului faptei, deseori proportionale cu intensitatea exploziei sau incendiului, precum si de posibila extindere a evenimentului asupra zonelor invecinate.

In faza statica a cercetarii, in multe cazuri este posibila, daca nu exami­narea, cel putin fixarea prin fotografiere si inregistrare videomagnetica a aspectului de ansamblu si chiar a unor detalii (prin folosirea teleobiectivelor sau transfocatoare.

In faza dinamica a cercetarii locului faptei, se procedeaza la exami­narea minutioasa a locului faptei, pentru descoperirea tuturor urmelor, a mijloa­celor materiale de proba, fara a se porni cu idei preconcepute referitoare la valoarea lor probatorie sau la semnificatia lor in ansamblul datelor obtinute.

Fixarea rezultatelor cercetarii se face prin proces-verbal, insotit de planse fotografice, de regula color, de desene schita, de relevari.

Efectuarea altor acte de urmarire penala. Efectuarea altor acte de urmarire penala este absolut necesara pentru elu­cidarea sub toate aspectele a cauzelor accidentului, a imprejurarilor in care a avut loc si a stabilirii persoanelor responsabile de producerea lui. De exemplu; Ascultarea martorilor, Ascultarea invinuitilor sau a inculpatilor, Dispunerea expertizelor judiciare.

Particularitati metodologice privind investigarea accidentelor de trafic rutier

Notiuni generale

Cauzele accidentelor de circulatie. Referitor la cauzele accidentelor de circulatie exista o bogata literatura de specialitate, in intreaga lume remarcandu-se o serioasa preocupare in direc­tia prevenirii si combaterii acestor evenimente.

Accidentele datorate factorului uman detin o pondere covarsitoare, reprezentand circa 90% din totalul evenimentelor de trafic, ceea ce a facut sa se afirme ca "nu exista accidente de automobile, ci de automobilisti".

Accidente datorate factorilor tehnici, apartinand autovehiculului, cum sunt, de exemplu, cele cauzate de defectarea sau proasta functionarea a sistemelor de franare, de directie, de rulare si de semnalizare.

Accidentele datorate factorilor rutieri specifici caracteristicilor constructive si de amenajare a cailor de comunicatie (drumuri, sosele, auto­strazi).

Imprejurari prin care trebuie stabilita cercetarea accidentelor de trafic. Cercetarea accidentelor de circulatie presupune stabilirea unor elemente sau clarificarea unor aspecte care sa serveasca la conturarea naturii juridice a eveni­mentului, la determinarea raspunderii penale si civile ce revine persoa­nei vinovate de producerea accidentului.

Imprejurarile care trebuie stabilite in legatura cu producerea unui eveni­ment rutier sunt, in majoritatea cazurilor, urmatoarele:

Cauzele si imprejurarile in care s-a produs accidentul.

Regulile de circulatie care au fost incalcate

Persoanele raspunzatoare

Consecintele produse de accident

Particularitati privind cercetarea la fata locului a accidentelor de trafic rutier

Cercetarea la fata locului in cazul accidentelor de circulatie reprezinta unul dintre cele mai importante acte de urmarire penala, cu caracter imediat si necesar, de modul in care este efectuata depinzand direct solutionarea cauzei.

Pregatirea cercetarii locului accidentului.

Pregatirea cercetarii va consta in:

q       Verificarea si completarea masurilor luate initial de lucratorul de poli­tie sosit primul la locul faptei, indeosebi de protejarea si conservarea urmelor.

q       Delimitarea exacta a locului faptei, care nu se reduce numai la locul in care se afla victima sau autovehiculul.

q       Obtinerea unor prime informatii cu privire la imprejurarile de produ­cere a evenimentului.

Efectuarea cercetarii propriu-zise.

In faza statica a cercetarii se procedeaza la examinarea si fixarea aspec­tului de ansamblu a locului accidentului, la stabilirea pozitiei si a rapor­tului de distanta dintre vehicule, dintre victima si vehicul, dintre acesta si ur­mele descoperite.

In faza dinamica, cea mai laborioasa etapa a cercetarii, se trece la examinarea amanuntita a locului accidentului in vederea descoperirii, fixarii, ridicarii, si interpretarii urmelor accidentului.

Prin examinarea si interpretarea urmelor descoperite la locul ac­ciden­tului este posibil sa se rezolve mai multe probleme importante, inca din prima faza a cercetarilor, cum ar fi, de exemplu:

stabilirea tipului de vehicul;

determinarea directiei de deplasare;

stabilirea vitezei de circulatie;

Fixarea rezultatelor cercetarii se face prin proces-verbal, fotografi­ere, schita. In situatiile deosebite este preferabil sa se recurga la inregistrarea pe banda videomagnetica si, eventual, la filmare.

Efectuarea altor acte de urmarire penala

In vederea solutionarii complete a accidentului de circulatie, pe langa cer­cetarea la fata locului, organul de urmarire penala va initia si alte acte proce­suale menite sa serveasca la elucidarea cauzei. Astfel:

Ascultarea martorilor. Ascultarea martorilor, in primul rand a celor ocu­lari, este de natura sa ser­veasca la completarea sau clarificarea unor aspecte cu privire la imprejurarile in care s-a produs accidentul, interesand viteza de circulatie, comportamentul victimei, mai ales daca acesta era un pieton, modul in care condu­catorii auto­vehiculelor intrate in coliziune au respectat anumite reguli de circulatie s.a.

Ascultarea persoanelor implicate in accident. Ascultarea persoanelor implicate in accident (conducatorii autovehicule­lor, victimele), va fi efectuata, de asemenea, cu maxima operativitate, decla­ratiile acestora aducand date utile clarifi­carii cauzei.

Dispunerea, efectuarea si valorificarea constatarilor tehnico-stiintifice si a expertizelor judiciare. Dispunerea, efectuarea si valorificarea constatarilor tehnico-stiintifice si a expertizelor judiciare se face in conformitate cu regulile generale care guver­neaza aceasta activitate.

Efectuarea altor acte de urmarire penala. Alte aspecte de urmarire penala, cum sunt, de exemplu, reconstituirea, per­chezitia, confruntarea sunt efectuate in functie de particularitatile fiecarui caz, toate servind la stabilirea adevarului.

Aspecte de aprofundat

. Cauzele accidentelor de trafic rutier si principalele probleme care trebuie clarificate prin investigarea acestora.

. Particularitatile cercetarii la fata locului.

. Efectuarea principalelor acte de urmarire penala.