PARTICULARITATI METODOLOGICE PRIVIND INVESTIGAREA CRIMINALISTICA A INFRACTIUNILOR DIN DOMENIUL TRAFICULUI DE STUPEFIANTE

Consideratii introductive

Principalele categorii de substante stupefiante si clasificarea acestora

Legea nr.143/2000, privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, defineste drogurile ca fiind plantele si substantele stupefiante ori psi­hotrope sau amestecurile care contin asemenea plante si substante, clasificand drogurile in doua mari categorii:

q       Droguri de mare risc (heroina, mescalina, morfina, amfetamina, coca­ina, codeina, opium, phencyclidina s.a.).

q       Droguri de risc (canabis, rezina de canabis, ulei de canabis, diaze­pam, meprobamate s.a.).

In sensul dat de conventiile internatio 212f57c nale, prin drog se intelege o substanta din cele supuse controlului prin Conventia Unica asupra stupefiantelor din 1961, precum si una din substantele psihotrope al caror control este prevazut de Conventia din 1971.

Alti autori adauga acestei clasificari o noua categorie, anume aceea a narcoti­celor, din care fac parte: morfina, heroina, codeina, metadona.

In functie de natura lor, drogurile, in general, pot fi clasificate astfel:

a. Analgezicele, destinate atenuarii durerilor, mai mari sau mai mici,

b. Sedativele, sunt deprimante neselective care la doze terapeutice norma­le,

c. Hipnoticele (somniferele) sunt substante deprimante ale SNC,

Dupa modul in care actioneaza asupra organismului uman, stupefiantele se impart in:

q       Psiholeptice (depresive) - barbituricele si tranchilizantele.

q       Psihoanaleptice (stimulente) - amfetamina, opiaceele, cocaina.

q       Psihodisleptice (halucinogene), care la randul lor se impart in halucinogene propriu-zise si halucinogene depersonalizante.

Referiri la reglementarea juridica

Elemente generale care trebuie stabilite prin investigarea infractiunilor de trafic de stupefiante. Investigarea criminalistica, respectiv ancheta penala in faptele mentionate trebuie, ca si in cazul celorlalte infractiuni, sa stabileasca ele­mentele constitutive ale infractiunii interesand, determinarea modalitatilor de comitere a faptei si circumscrierea lor in modalitatile prevazute de Legea nr.143/2000:

q       Traficul propriu-zis: producerea, fabricarea, extragerea, prepararea, transfor­marea, procurarea, cumpararea, detinerea, oferirea, punerea in vanza­re, vanzarea, distribuirea, etc.

q       Inlesnirea traficului: cultivarea de plante ce contin astfel de substante, experimentarea acestora.

q       Favorizarea traficului si consumului: introducerea sau scoaterea din tara, importul ori exportul de droguri sau precursori, prescrierea de re­tete medi­cale fara acoperire, organizarea, conducerea sau finantarea traficului, s.a.

Moduri si sisteme de operare folosite de traficantii de droguri

Modalitati de ascundere

Metode de ambalare sau disimulare in vederea traficarii. In scopul traficarii drogurilor se apeleaza la metode diversificate de ascun­dere si transportare a drogurilor, urmarindu-se fireste, sustragerea de la depista­rea de catre autoritatile vamale sau judiciare.

a. Fabricarea pe cale industriala a mijloacelor de ascundere a drogurilor,

b. Producerea pe cale artizanala a mijloacelor de ascundere,

c Inlocuirea produsului finit din cutiile de conserve, efectuata in mai multe modalitati.

d. Imbibarea tesaturilor cu stupefiante pentru transportul cocainei.

Modalitati de ascundere in trafic a stupefiantelor

Pentru trecerea frontierelor, drogurile sunt, fireste, bine ascunse, astfel incat sa nu fie descoperite de vamesi sau de catre organele de politie. Locurile si modalitatile de disimulare sunt diferite, ele depinzand de ingeniozitatea traficantilor, acestia dovedindu-se foarte inventivi.

Locuri de ascundere in mijloace de transport. In functie de tipul de mijloc de transport, stupefiantele pot fi ascunse in: autoturisme, autobuze si autocamioane; trenuri de calatori si de marfa; avioane pentru transportul calatorilor sau a marfurilor; vapoare, salupe si alte mici ambarcatiuni.

Locurile de ascundere in obiecte de imbracaminte sau pe corp. Trafi­cantii transporta personal drogurile disimulandu-le in diferite obiecte pe care le au asupra lor, sau in imbracaminte, ca si in toate cavitatile anato­mice ale femeilor si barbatilor.

Moduri de operare frecvente ale traficantilor de droguri

Pentru efectuarea traficului de droguri, in sensul sau larg, se apeleaza la cele mai diverse moduri de fabricare, de transport si de consumare propriu-­zisa a stupe­fiantelor.

Fabricarea drogurilor. O mare varietate de narcotice (codeina, methadona), stimulente (amfeta­minele) si depresive (diazepam), sunt fabricate legal in scopuri medicale. Aceste droguri insa pot fi subiect al abuzului si al traficului ilicit.

Ca si culturile, fabricarea stupefiantelor se face in mod clandestin, in la­bora­toare special amenajate in subsoluri, bucatarii nefolosite etc. Echipamentul tehnic este improvi­zat, foarte ieftin, fiind cumparat din magazine fara a trezi suspi­ciuni.

Existenta unui laborator clandestin este tradata de mirosul de acetona, amoniac sau alte substante chimice, care sunt indispensabile in procesul de fabricare a morfinei sau heroinei.

Transportul drogurilor. Transportul drogurilor se face pe rute aeriene, rutiere si maritime. Mijloacele de transport, asa cum s-a vazut, sunt diferite, incepand cu omul si terminand cu avionul si elicopterul.

Traficantii folosesc tot mai mult autovehicule cu numere false de inmatri­culare sau numere de tranzit de tip Z sau W pentru transportarea marfurilor de contra­banda si implicit a drogurilor.

Distribuirea drogurilor. Piata neagra sau piata secreta unde sunt desfacute stupefiantele este diferita. In unele locuri aceasta piata nu este insa chiar atat de secreta. De exemplu, in Asia de Sud-Est opiul se vinde in mod deschis. In America de Sud, sacii cu frunze de coca sunt scosi in plina strada.

Ambalarea si prezentarea spre desfacere a stupefiantelor este o chestiune importanta pentru traficanti. Producatorii de opiu il ambaleaza in saculete de panza si ii dau forma unei turte.

Elemente metodologice aplicate in investigarea traficului de stupefiante

Modalitati de depistare a traficantilor

Depistarea traficantilor presupune o activitate complexa, organizata minu­tios si uneori de lunga durata, in care investigatiile si verificarile au o mare importanta.

Metode tactice.

Pentru depistarea traficului de stupefiante se efectueaza supravegheri si verificari, verificari de registre, corespondente si evidente financiar contabile, inclusiv cele pe suport informatic, care ar putea avea legatura directa sau in­directa cu bunurile importate, exportate sau tranzitate pe teritoriul national. De asemenea, se efectueaza supravegherea si verificarea operativa a cladiri­lor, depozitelor, terenurilor, unde ar putea sa se gaseasca stupefiante sau pre­cursori (substante utilizate frecvent in fabricarea drogurilor).

Metode tehnico-stiintifice de depistare.

Pentru depistarea stupefiantelor sunt folosite dispozitive cu raze X, mai ales pentru controlul bagajelor si a locurilor greu accesibile, ca si aparatura de examinare neutronica.

Pentru interceptarea transporturilor clandestine, autoritatile folosesc tehnica ultrasofisticata, cum ar fi nave rapide, aparatura de control (radare), avioane AWACS (radar cu raza foarte mare de scanare) si sateliti.

Identificarea toxicomanilor. Pentru identificarea toxicomanilor in mod operativ, pana la efectuarea unei investigatii medico-legale, trebuie stiute urmatoarele:

a) cand se apropie momentul injectarii sau ingerarii, deci nevoia de drog, la toxicomani apar simptome ca lacrimari, curgeri nazale, dureri, mancarimi, casca­turi, stari de teama, transpiratii, frisoane, dilatarea pupilelor, irascibi­litate, agitatie, nervozitate;

b) toxicomanii aflati sub influenta stupefiantelor sunt somnolenti, apatici, putin comunicativi, privesc in gol si se izoleaza pentru a "gusta placerea" stupefiantului.

Metodologia investigarii propriu-zise a traficului de stupefiante

Modalitati de documentare pentru inceperea urmaririi penale. Activi­tatea de documentare presupune obtinerea unor informatii, date referi­toare la fapta savarsita si autorul ei pentru ca, pe baza acestora, organele compe­tente sa decida daca este sau nu cazul sa dispuna inceperea urmaririi penale.

Particularitati ale cercetarii la fata locului. Pentru descoperirea si ridi­carea mijloacelor materiale de proba, un rol im­portant il are cercetarea la locul savarsirii infractiunii.

In cercetarea la fata locului se vor folosi:

q       truse cu reactivi pentru testarea stupefiantelor;

q       sonda de control (periscop) pentru verificarea locurilor greu accesibile din autovehicule;

q       aparatura necesara radiografierii unor obiecte in care sunt ascunse stupefiante

In faza statica a cercetarii la fata locului se va insista asupra urma­toarelor aspecte: luarea masurilor de prevenire a intoxicatiilor cu stupefiante si de salvare a eventualelor victime; fotografierea sau filmarea stupefiantelor, a lo­curilor unde au fost ascunse; descoperirea obiectelor corp delict si a urmelor vi­zibile; efectuarea perchezitiei corporale asupra persoanelor implicate s.a.

In faza dinamica a cercetarii la fata locului se vor intreprinde urma­toarele: examinarea amanuntita de catre medic a persoanelor suspecte ca sunt sub influenta stupefiantelor, in vederea recoltarii probelor de sange si urina si a luarii masurilor medicale ce se impun; precum si examinarea im­bracamintei, a bagajelor; etc.

Realizarea flagrantului in cazul infractiunilor la regimul produselor si substantelor stupefiante.

Pregatirea constatarii infractiunii flagrante Printre activitatile preliminare constatarii infractiunii fla­grante se inscriu:

a) Stabilirea oportunitatii si necesitatii constatarii infractiunii flagrante,

b) Obtinerea de date referitoare la faptuitor si activitatea sa infractionala.

c) Pregatirea mijloacelor tehnice criminalistice.

d) Stabilirea momentului si a modului de actiune,

Realizarea efectiva a prinderii in flagrant presupune:

a) Identificarea martorilor oculari.

b) Stabilirea activitatii ilicite desfasurate in momentul constatarii.

c) Declinarea calitatii organului judiciar si luarea masurilor pentru intreru­perea activitatii ilicite.

d) Acordarea primului ajutor persoanelor intoxicate.

e) Identificarea faptuitorului.

Efectuarea urmaririi penale propriu-zise.

In anchetarea traficului de stupefiante, printre primele acte de urmarire penala efectuate se afla perchezitia, alta decat cea realizata in cazul flagrantului.

In asemenea situatii, perchezitia trebuie efectuata cu operativitate, reali­zandu-se elementul surpriza, fara insa a se neglija problemele de detaliu.

Momentul efectuarii perchezitiilor trebuie ales cu multa grija, acestea efec­tuandu-se, de regula, atunci cand cercetarile ajung in stadiul in care exista convingerea ca se vor putea obtine maximum de probe.

Examinarea inscrisurilor Cu ocazia efectuarii perchezitiei, pot fi ridi­cate si anumite inscrisuri care au legatura cu fapta cercetata. O problema care trebuie clarificata in acest caz este determinarea exacta a criteriilor dupa care se stabileste "legatura cu fapta", astfel incat sa nu fie intarziate cerceta­rile.

Dispunerea de constatari tehnico-stiintifice si expertize Constatarile tehnico-stiintifice sau expertizele sunt absolut necesare in cauzele penale referitoare la traficul de stupefiante, ele constituind principa­lele modalitati stiintifice de dovedire a existentei stupefiantului.

Ascultarea persoanelor implicate in traficul de droguri. Din perspec­tiva tacticii criminalistice ascultarea se va face in functie de situatia concreta a fiecarei persoane implicate.

In interogarea traficantilor sau consumatorilor de stupefiante trebuie sa se stabileasca legaturile dintre sursele de aprovizionare si destinatia stupefian­telor, urmarindu-se evaluarea volumului traficului ilicit de pe raza unei re­giuni sau zone geografice. Miscarea stupefiantelor presupune deplasarea lor de la locul de origine sau de producere, spre consumator. Deoarece consu­matorii sunt raspanditi in toata lumea, rezulta ca aria de miscare a stupefian­telor este foarte mare.

Aspecte de aprofundat

. Categorii de substante stupefiante si clasificarea acestora.

. Moduri de apararea folosite de traficantii de droguri (ambalare, transportare, traficare propriu-zisa).

. Modalitati de depistare a traficantilor (modalitati tactice si tehnico-stiintifice).

. Identificarea toxicomanilor.

. Metodologia investigarii propriu-zise.

. Realizarea flagrantului in aceste infractiuni.

. Efectuarea actelor de urmarire penala.