Raportul de drept administrativ

RAPORTUL DE DREPT ADMINISTRATIV

Dupa o prima opinie, Antonie Iorgovan, DREPT Administrativ a fost definit ca fiind ramura de DREPT pub. care reglementeaza relatiile soc. din sfera administratiei pub., precum si cele de natura conflictuala dintre activitatile administratiei publice sau alte activitati statale, pe de o parte si indivizi, pers. fiz 313d33d sau juridice vatamai in DREPT lor prin actele administrative ale autoritatilor pe de alta parte.

Alexandru Negoita defineste DREPT adm. ca fiind acea ramura a DREPT pub. care reglementeaza relatiile soc. care se formeaza in legatura cu organizarea si executarea competentei in sistemul adm. pub. in regim de DREPT adm. si activitatea de organizare a executarii si de executare in concret a legii.

Dupa Dumitru Brezoianu DREPT Administrativ poate fi definit ca acea ramura a sistemului de DREPT alcatuita din ansamblul normelor juridice care reglem. relatiile soc. care apar in procesul de executare a legii, de catre organele adm. pub., in realizarea puterii de stat.

In literatura de specialitate raporturile juridice sunt definite, in general, ca fiiind acele raporturi soc. care sunt reglem. de norme juridice. Putem spune deci ca raporturile dintre oameni dobandesc calitate de raport juridic numai datorita reglementarii lor printr-un act normativ.

Spre ex., V-C se prezinta in sine, ca o operatiune ec. Daca analizam insa capacitatea partilor de a vinde si de a dobandi un anumit bun pe aceasta cale, garantiile pentru vicii, eventuala forma autentica a actului - toate acestea, fiind prevazute de lege, determina transformarea relatiilor ec. intr-un raport juridic.

Elementele raporturilor jurid. sunt: subiectul, obiectul si continutul.

In structura raporturlui jurid. de DREPT adm. intotdeauna unul dintre subiecti trebuie sa fie o autoritate a adm. pub., un serviciu pub. reprezentat printr-un functionar al sau imputernicit, aflat in exercitiul fct pe care o indeplineste.

De pilda, o autoritate a adm. pub., o colectivitate formata din mai multi functionari care actioneaza pt a realiza atributiile administratiei insasi, avand o organizare proprie - Guvernul, consiliul judetean, consil. local s.m.d

Sunt insa frecvente situatii in care un functionar pub. nu intra in raporturile de DREPT adm. in numele unui colectiv, ci ca o autoritate unipersonala: prefectul, primarul, presedintelui Cosil. judetean, ministrii care sunt investiti cu atributiile puterii publice.

Obiectul raport. jurid. de DREPT adm. este constituit din actiuni sau inactiuni, fapte materiale ce se realizeaza in domeniul adm. pub.

Continutul rapor. jurid. este format, ca si in DREPT civil, din totalitatea DREPT si obligatiilor partilor si se caracterizeaza printr-o particularitate specifica: intotdeauna exercitarea DREPT autoritatilor pub.  este o obligatie ce decurge din lege.

Trasaturile raport. jurid. de DREPT Administrativ pun in evidenta pregnant, faptul ca DREPT adm. este o ramura a sistemului de DREPT de sine statatoare.

Raportul jurid de DREPT adm. cuprinde acele relatii soc. reglementate de normele DREPT adm. ce prevad organizarea si activitatea autoritatilor adm. pub., ce apar, se modifica sau inceteaza doar in conditii prevazute de aceste norme.

Din aceasta definitie rezulta trasaturile raport. jurid. de DREPT adm.:

a)     o prima caracteristica rezida din faptul ca reglementeaza acele raport. jurid. ce apar in procesul de executare a legii de infaptuire a puterii executive;

b)    intotdeauna unul dintre subiectii acestui raport trebuie sa fie un organ al adm .pub;

c)     aceste raport. se nasc de regula, pe baza unei manifestari unilaterale de vointa care emana de la organul adm. pub. si in ultima instanta pe baza vointei unilaterale a colectivului organizatiei adm. pub. investit cu putere de autoritate publica;

Dupa criteriul locului in care iau nastere raport. jurid. de DREPT Administrativ se impart in:

a)     raport. ce iau nastere in interiorul adm. pub.;

b)    raport. jurid. din exteriorul adm. pub.

In interiorul adm. pub. pot aparea 3 categorii de raporturi:

a)     raport. de subordonare intre organe diferite (ex. prefect si inspector din structura Directiei agricole judetene) si raport. din cadrul aceluiasi organ  - intre compartimente diferite directiei (serviciu, serviciu- birou etc).

b)    raport. de colaborare intre organele, compartimentele sau pers. intre care nu exista raport de subordonare (acordarea unui aviz consultativ);

c)     raport. de participare intre compartimente sau pers. intre care nu exista subordonare, ci colaborare (ex.: activitati comune ale prefectilor si ale Consiliilor judetene, privind imbunatatirea activitatilor de alimentare cu apa potabila a localitatii).

Si in afara adm. pub. apar, dupa acest criteriu, 3 categorii de raporturi:

a)     raport. de subordonare ( ex. raport. dintre organul de politie si un contravenient; raport. de utilizare a serviciilor pub spre a satisface cerintele membrilor societatii; exercitarea unor DREPT fundamentale - pastrarea normei pub. , DREPT la invatatura);

b)    raport. de colaborare intre organele adm. pub. si particulari, pers. fiz sau jurid. ( ex: masurile pt combaterea efectelor unor calamintati, inundatii, cutremure, incendii, epidemii);

La aceste categorii de raporturi unii autori mai adauga raporturile de natura procesuala care pot face parte din una sau alta din cele 2 categorii mentionate mai sus (ex sanctionarea litigiului dintre autoritatile adm. pub. si alte autoritati sau indivizi - pers. fiz sau jurid.).