Caducitatea - precizari generale

Caducitatea - Precizari generale

411. Definitie. Caducitatea este "ineficacitatea care loveste un act juridic valid, ce nu a produs inca efecte si care se datoreste unui eveniment survenit dupa formarea valabila a actului si independent de vointa autorului actului"

Cu alte cuvinte, caducitatea este o cauza de ineficacitate a actului juridic civil, operand "de plin drept si fara retroactivitate atunci cand, fiind pe deplin valabil la incheierea sa si inainte ca el sa fi putut produce efectele sale juridice, este lipsit de un element esential pentru validitatea sa prin surve 919e48j nirea unui eveniment posterior formarii sale si independent de vointa autorului sau"

412. Conditii. Caducitatea unui act juridic civil intervine atunci cand sunt indeplinite urmatoarele conditii

a) actul juridic trebuie sa indeplineasca toate conditiile de validitate;

Lipsa unei conditii de validitate va atrage nulitatea actului, nu caducitatea.

b) actul juridic respectiv nu si-a produs inca nici un efect pana in momentul in care a devenit ineficace;

Un act care a primit un inceput de executare nu poate fi caduc, sanctiunile care lovesc un act juridic care si-a produs deja efecte fiind rezolutiunea si rezilierea.

c) evenimentul care determina ineficacitatea actului trebuie sa fie ulterior formarii valabile a actului, dar inainte de producerea oricarui efect;

Daca acest eveniment este anterior sau concomitent formarii actului, actul nu va fi valabil incheiat si deci va fi lovit de nulitate, nu de caducitate. De exemplu, disparitia totala, intervenita inainte de deschiderea succesiunii, a lucrului individual determinat care face obiectul unui legat cu titlu particular atrage caducitatea legatului (art. 927 C.civ.), dar, atunci cand aceasta se produce inainte ca testatorul (care nu a cunoscut disparitia lucrului) sa fi facut legatul, intervine sanctiunea nulitatii.

d) evenimentul care determina caducitatea actului trebuie sa fie independent de vointa autorului sau.

Atunci cand autorul actului doreste sa-l faca ineficace, va interveni revocarea. Evenimentul care atrage caducitatea actului trebuie sa fie independent numai de vointa autorului actului, nu si de vointa beneficiarului actului. Prin urmare, legatul ineficace din pricina renuntarii legatarului va fi caduc (art. 928 C.civ.) deoarece evenimentul care determina ineficacitatea depinde de vointa beneficiarului legatului, nu de cea a autorului sau: "Caducitatea inseamna imposibilitatea de executare, independenta de vointa testatorului sau de faptele culpabile savarsite de legatari"

Existenta acestei conditii pentru a interveni caducitatea actului juridic a dat nastere, in literatura de specialitate , unei controverse in legatura cu caracterul de sanctiune civila al caducitatii. Intrucat orice sanctiune presupune cu necesitate existenta vinovatiei persoanei sanctionate, conditia ca evenimentul care determina caducitatea sa fie independent de vointa autorului actului face ca aceasta sa nu mai apara ca o sanctiune, ci numai ca o simpla cauza de ineficacitate: "in materia contractelor, caducitatea nu are caracter de sanctiune. Aceeasi concluzie se impune si in privinta caducitatii ofertei de a contracta, in afara cazului cand oferta devine caduca prin expirarea termenului ei, caz in care este posibil (nicidecum necesar) ca desfiintarea ofertei prin caducitate sa prezinte o tenta sanctionatoare"

413. Domeniu de aplicare. Caducitatea intervine numai in cazul actelor juridice care nu isi produc efectele instantaneu, odata cu formarea lor valabila, ci dupa trecerea unui oarecare interval de timp si ca urmare a intervenirii unui eveniment ulterior.

Caducitatea este o cauza de ineficacitate a legatelor deoarece intre momentul incheierii lor, situat in timpul vietii testatorului, si momentul in care incep sa-si produca efecte (la moartea testatorului) se scurge, de regula, o perioada de timp in care e posibil sa intervina anumite imprejurari care sa impiedice executarea legatelor.

Atat actele unilaterale, cat si cele bilaterale pot fi lovite de caducitate. Cele mai frecvente cazuri de caducitate se intalnesc in materie de legate, care sunt acte unilaterale de vointa. Caducitatea poate lovi insa si alte acte juridice unilaterale, incheiate in vederea formarii contractelor: oferta si acceptarea.

Oferta devine caduca daca, inainte de expirarea termenului expres sau tacit de acceptare, ofertantul a decedat sau a devenit incapabil, precum si la expirarea termenului expres de acceptare a ofertei.

La randul ei, acceptarea devine caduca atunci cand destinatarul a decedat inainte ca acceptarea sa fi ajuns la ofertant.

In ceea ce priveste actele bilaterale care pot deveni caduce, un exemplu in acest sens este promisiunea unilaterala de vanzare facuta intuitu personae (este act bilateral deoarece ia fiinta prin acordul de vointa dintre promitent si beneficiarul promisiunii) care poate fi lovita de caducitate ca urmare a decesului beneficiarului inainte de a-si fi exprimat optiunea, caz in care aceasta nu va putea fi preluata de mostenitori, fiind intuitu personae.