StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil

Cauzele de nulitate a actelor juridice civile



Cauzele de nulitate a actelor juridice civile

A. Cauzele de nulitate a actelor juridice civile


348. Prezentare generala. Din sectiunile anterioare rezulta ca nulitatea este acea sanctiune de drept civil care loveste actul juridic in caz de nerespectare a dispozitiilor legale care reglementeaza conditiile sale de validitate, iar nevalabilitatea actului se datoreaza tocmai nesocotirii conditiilor sale esentiale impuse pentru incheierea lui valabila.

In acest cadru, se poate spune ca, in general, cauzele de nulitate sunt acele cazuri in care elementele actului juridic civil nu intrunesc conditiile d 939e48j e valabilitate.

Pornind de la conditiile actului juridic civil (art. 948 C.civ.), prezentate anterior, se poate spune, de o maniera generala, ca sunt cauze de nulitate a actului juridic civil urmatoarele:

- incalcarea dispozitiilor legale privind capacitatea de a incheia actul juridic civil;

- lipsa ori nevalabilitatea consimtamantului;

- nevalabilitatea obiectului actului juridic;

- nevalabilitatea cauzei (scopului) actului juridic;

- nerespectarea formei cerute de lege ad validitatem;

- nesocotirea limitelor autonomiei de vointa, adica a libertatii actelor juridice (normele imperative, ordinea publica si bunele moravuri);

- lipsa ori nevalabilitatea autorizatiei administrative sau judiciare, in situatiile speciale in care se impun;

- fraudarea legii.

Dintre aceste cauze, unele atrag nulitatea absoluta a actului juridic civil, iar altele, nulitatea relativa. Atunci cand legea nu stabileste felul nulitatii, aceasta sarcina ii va reveni interpretului, in raport de natura interesului ocrotit prin dispozitia legala incalcata la incheierea actului juridic civil.


349. Cauzele de nulitate absoluta. In doctrina si jurisprudenta se considera ca atrag sanctiunea nulitatii absolute a actului juridic civil urmatoarele cauze

- incalcarea dispozitiilor legale privind capacitatea civila a persoanelor, atunci cand este vorba: a) de nerespectarea unei incapacitati speciale de folosinta a persoanei fizice, instituite pentru ocrotirea unui interes general (spre exemplu, cea instituita de art. 1309 C.civ. pentru judecator, procuror si avocat, care sunt opriti sa cesioneze drepturi litigioase); b) de lipsa capacitatii de folosinta a persoanei juridice; c) de nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice (art. 34 din Decretul nr. 31/1954);

- lipsa totala de consimtamant, cum este in cazul erorii-obstacol (error in negotio si error in corpore), cand vointa celor doua parti nu s-a intalnit pentru a se incheia valabil actul juridic ori cand manifestarea de vointa a fost exprimata fara intentia de a produce efecte juridice (iocandi causa);

- nevalabilitatea obiectului actului juridic civil;

- nevalabilitatea cauzei actului juridica, dar numai atunci cand lipseste datorita absentei scopului imediat, ori cand este ilicita sau imorala

- nerespectarea formei ceruta ad validitatem;

- nerespectarea dreptului de preemptiune al statului (in cazurile stabilite de lege);

- incalcarea ordinii publice;

- frauda legii (prin fraudarea legii se intelege acea operatiune care consta in folosirea anumitor dispozitii legale la incheierea unui act juridic, in scopul de a incalca alte dispozitii legale, imperative; exista frauda la lege, spre exemplu, ori de cate ori o persoana isi modifica situatia sa juridica in unicul scop de a scapa de aplicarea unei norme sub imperiul careia se afla situatia sa anterioara actului: medicul care se casatoreste cu pacienta sa, inainte de decesul acesteia, in scopul de a inlatura incapacitatea stabilita prin art. 810 C.civ.)




350. Cauzele de nulitate relativa. In doctrina si jurisprudenta se considera ca atrag sanctiunea nulitatii relative a actului juridic civil urmatoarele cauze:

a) nerespectarea normelor referitoare la capacitatea civila a persoanei, in urmatoarele situatii:

- nesocotirea regulilor privind capacitatea de exercitiu: actul juridic a fost incheiat de persoana lipsita de capacitate de exercitiu; actul juridic de administrare s-a incheiat fara incuviintarea ocrotitorului legal si este lezionar pentru minorul intre 14-18 ani; actul juridic de dispozitie s-a incheiat fara incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal sau a autoritatii tutelare; actul juridic s-a incheiat pentru persoana juridica in lipsa ori cu depasirea puterilor conferite;

nerespectarea unor incapacitati speciale de folosinta, instituite pentru ocrotirea unor interese individuale (de exemplu, interdictia vanzarii intre soti, prevazuta de art. 1307 C.civ.).

b) lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic;

c) viciile de consimtamant;

d) nerespectarea dreptului de preemptiune (in situatiile prevazute de lege).




A. Pop, Gh. Beleiu, op. cit., p. 362-365; Gh. Beleiu, Drept civil roman, 2001, p. 220-221; G. Boroi, Drept civil, 2001, p. 232; T. Pop, op. cit., p. 188; I. Dogaru, Drept civil roman, 2000, p. 230.

Trib. Suprem, decizia nr. 1815/1989, Dreptul nr. 7/1990, p. 66 (nulitatea absoluta, pentru cauza imorala, a contractului de intretinere incheiat in scopul mentinerii starii de concubinaj); Trib. Suprem, colegiul civil, decizia nr. 1912/1955, C.D. 1955, 1, p. 57 (este nula, ca avand o cauza ilicita, conventia prin care un barbat casatorit se obliga a despagubi pe concubina sa in cazul in care nu divorteaza de sotia sa).

D. Gherasim, Buna-credinta in raporturile juridice civile, Ed. Academiei, Bucuresti, 1981, p. 101-103; Trib. Suprem, decizia civila nr. 661/1979, R.R.D. nr. 11/1979, p. 63 (o casatorie incheiata numai in scopul ca sotul sa se sustraga de la raspunderea penala pentru infractiunea de viol nu poate produce consecintele frauduloase urmarite, astfel ca ea trebuie considerata nula, desi o atare cauza de nulitate nu este prevazuta de art. 19 C.fam.).





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact