Coparticiparea procesuala

Coparticiparea procesuala

Notiunea de coparticipare procesuala

Legislatia noastra procesuala permite ca mai multe persoane sa fie reclamante sau parate in cadrul unui proces civil. Tocmai situatia in care procesul civil se desfasoara intre mai multi reclamanti si parti poarta denumirea de coparticipare sau liticonsortiu procesual. In dreptul nostru legea impune o singura conditi 929b17j e pentru realizarea unei coparticipari procesuale: ca obiectul pricinii sa fie un drept sau o obligatie comuna a partilor ori ca drepturile sau obligatiile acestora sa aiba aceeasi cauza( art.47 C.pr.civ.) . Scopul coparticiparii procesuale este solutionarea unui litigiu fata de mai multi subiecti de drept. Din punct de vedere practic coparticiparea conduce la unirea intr-un singur proces a mai multor actiuni ce puteau forma obiectul unor cereri separate.

Formele coparticiparii procesuale

Coparticiparea procesuala poate fi clasificata dupa multiple criterii:

dupa pozitia partilor, coparticiparea procesuala poate fi activa, pasiva sau mixta.

Coparticiparea procesuala activa este prezenta atunci cand mai multi reclamanti actioneaza in judecata, prin aceeasi cerere, un singur parat.

Coparticiparea este pasiva atunci cand un singur reclamant isi indreapta pretentiile sale impotriva mai multor parati intr-o singura cerere de chemare in judecata.

Daca mai multi reclamanti actioneaza in judecata, prin aceeasi cerere, pe mai multi parati, ne aflam in prezenta unei coparticipari(liticonsortiu) mixt sau reciproc.

- dupa momentul in care se formeaza se distinge intre:  

coparticiparea  procesuala initiala si

coparticiparea procesuala ulterioara.

Regula o constituie coparticiparea procesuala initiala, in sensul ca ea se formeaza o data cu promovarea cererii de chemare in judecata. Ea este ulterioara atunci cand se formeaza pe parcursul desfasurarii activitatii judiciare.

Este cazul introducerii unor terte persoane in procesul civil. Ambele forme descrise sunt admisibile in sistemul legislatiei noastre. Facem aceasta precizare intrucat exista sisteme de drept care nu admit coparticiparea procesuala ulterioara sau succesiva.                   Institutia este deosebit de utila, de exemplu : in urma unui accident care a determinat pagube mai multor persoane doar una se adreseaza justitiei spre a solicita reparatiune ; ulterior intervin si celelalte persoane pagubite spre a obtine si ele despagubirea care li se cuvine in mod legitim.

in functie de rolul vointei partilor in formarea sa , coparticiparea procesuala poate fi facultativa sau necesara.

Caracterul facultativ al coparticiparii rezulta din prevederile art.47 C.proc.civ.:  "Mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza".

Efectele coparticiparii procesuale

Potrivit art.98 C.proc.civ. :  " Actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu pot folosi nici pagubi celorlalti ".

Actele de procedura indeplinite numai de unii dintre ei sau termenele incuviintate numai unora dintre ei pentru indeplinirea actelor de procedura folosesc si celorlalti.

Prin act de procedura, in sensul prevederilor art.48 alin.(2) C.proc.civ. trebuie intelese si cererile pentru exercitarea cailor legale de atac. O situatie asemanatoare intalnim si in cazul exceptiilor de procedura. Astfel, in cazul unor exceptii absolute, ca prescriptia dreptului la actiune, puterea lucrului judecat, sau necompetenta instantei, admiterea acestora de catre instanta profita tuturor participantilor procesuali.

In cazul incompatibilitatii judecatorului, admiterea exceptiei profita tuturor coparticipatilor indiferent de natura coparticiparii, solutie naturala de vreme ce impartialitatea nu poate fi asigurata in alt mod.