StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Ajutorul de care ai nevoie. Cand ai nevoie cel mai multe de el!
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Divortul necontencios (prin consimtamant mutual)



DIVORTUL NECONTENCIOS (prin consimtamant mutual)

Cererea de chemare in judecata se face si se semneaza de ambii soti. Daca e semnata doar de unul, la primul termen paratul e invitat sa dea o declaratie de acord. Nu se invoca motive de divort, nu se invoca culpa vreunui sot, se cere doar pe baza acordului sotilor desfacerea casatoriei. La primirea cererii, presedintele verifica acordul, fixeaza termen de 2 luni in sedinta publica, iar la acel termen instanta verifica daca se mentine acordul si in caz afirmativ se judeca procesul fara administrarea probelor (pentru ca nu se invoca motive de divort).

Daca sotii sunt de acord numai cu cererea de divort, dar nu si cu cele accesorii, urmeaza a se administra probe asupra cererilor accesorii, pronuntandu-se apoi o hotarare unica.

Acest divort e admisibil in urmatoarele cazuri:



1) din casatorie nu au rezultat copii minori

2) sa fi trecut mai mult de 1 an de la data casatoriei pana la data introducerii cererii de divort (cumulativ cu 1)

3)      boala unui sot care face imposibila casatoria

Hotararea nu e motivata pentru ca nu se invoca vina vreunui sot; nu e susceptibila de revizuire.

PROCEDURA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV Legea 29/90

Subiectele procedurii

Pot fi orice pf sau pj ce se considera vatamate in dreptul lor printr-un act administrativ nelegal sau prin refuzul nejustificat al unei autorititi administrative de a rezolva favorabil cererea referitoare la un drept recunoscut de lege.

Refuzul nejustificat la cererea petentului sau absenta raspunsului autoritatii administrative au relevanta numai dupa 30 de zile de la inregistrarea cererii.

Obiectul procedurii

Il constituie: anularea actului administrativ considerat nelegal; recunoasterea dreptului pretins , ? obligarea organului administrativ la eliberarea actului cerut de reclamant si refuzat sub sanctiunea unor daune cominatorii; repararea pagubei pricinuite de organul administrativ.

Exceptii (acte ce nu pot fi contestate prin aceasta procedura):

-         acte ce rezulta din rapoarte politice (acte emise de Parlament, Guvern, ministere)

-         acte de gestiune si conducere parlamentara

-         acte ce privesc siguranta statului

-         interpretarea si aplicarea actelor internationale la care Romania e parte

-         actele administratiei centrale emise pentru evitarea unui pericol public iminent (stare de necesitate, calamitati naturale)

-         actele comandamentelor militare

-         acte administrative reglementate prin legi speciale (ex: taxe, impozite, amenzi, acte va,ale)

-         actele statului roman ca pj pt administrarea patrimoniului sau

-         acte administrative adoptate in exercitarea controlului ierarhic.

Procedura  prealabila obligatorie

Se realizeaza printr-o reclamatie facuta de petent la organul administrativ superior celui care a emis actul nelegal sau refuza eliberarea actului pretins. Aceasta reclamatie se face in termen de 30 de zile de la emiterea actului nelegal/implinirea termenului la care organul administrativ trebuie sa raspiunda cererii.

Termenul de rezolvare e de 30 de zile. Dupa terminarea acestei proceduri, petentul poate sesiza instanta in 30 de zile de la primirea raspunsului negativ de la organul superior sau de la data la care expira obligatia de a raspunde.

Toate aceste termene se calculeaza de la comunicare.

Legea impiedica orice plangere de contencios administrativ dupa trecerea a 1 an de la emiterea actului administrativ nelegal.

Procedura prealabila e obligatorie, lipsa ei facand actiunea inadmisibila.

Competenta

Apartine tribunalului sau curtii de apel (vezi competenta materiala) in raza carora domiciliaza reclamantul. Completul de judecata e format dintr-un judecator, procesul se dezbate in sedinta publica. Reclamantul e obligat sa ataseze si raspunsul negativ al organului superior sau copia plangerii petentului nesolutionata de acest 949f51j organ.

In cazuri urgente, pe timpul procesului se poate cere suspendarea executarii actului administrativ care ar produce o paguba iminenta. O asemenea masura se poate lua de urgenta, chiar fara citarea partilor, fiind executorie de drept.

Procedura de judecata

Cererea se timbreaza cu o taxa fixa pentru litigii nepatrimoniale, se fixeaza termenul cu citarea partilor.

Paratul e obligat sa depuna actul atacat impreuna cu toate documentele care au stat la baza emiterii lui. In caz de refuz, conducatorul organului administrativ parat poate primi o dauna judiciara cominatorie pe zi de intarziere. Actiunea se poate indrepta si impotriva functionarului direct vinovat alaturi de organul administrativ pentru a-i fi opozabila hotararea si pentru a fi eventual obligat in solidaritate cu organul administrativ. La randul lui, functionarul parat poate chema in garantie pe seful lui direct care i-a ordonat emiterea actului.

Hotararea

Se redacteaza in 5 zile de la pronuntare. Solutii:

-         se poate respinge actiunea→actul atacat se considera valabil

-         se poate admite actiunea total/partial

In cazul admiterii actiunii, hotararea anuleaza actul administrativ atacat sau obliga organul administrativ care a refuzat emiterea sa emita actul respectiv.

-         instanta se poate pronunta si asupra celorlalte documente care au stat la baza actului atacat si le poate anula si pe acestea

-         instanta se poate pronunta asupra despagubirilor daca acestea au fost cerute. Daca nu s-au cerut despagubiri prin actiune, dar existenta lor s-a conturat in timpul dezbaterilor, ele pot fi cerute printr-o actiune separata promovata in termenul de prescriptie, termen ce curge de la data la care pagubitul a aflat sau putea sa afle existenta si intinderea pagubei.

Hotararea se ataca cu RECURS in termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se judeca de urgenta iar in cazul admiterii lui se caseaza hotararea data de prima instanta, se judeca fondul procesului de instanta de recurs.

Daca instanta obliga paratul sa emita actul refuzat, va stabili termenul pana la care se va emite acest act si coordonatele (elemente obligatorii) actului. Daca nu se fixeaza termen, organul administrativ e obligat sa emita actul in maximum 30 de zile de la pronuntarea hotararii. Daca organul administrativ refuza sa se conformeze, prin actiune separata petentul va putea cere daune cominatorii si despagubiri de intarziere de la conducatorul organului administrativ. Aceasta cerere se poate solutiona si in camera de consiliu, chiar fara citarea partilor.

Conducatorul organului administrativ astfel obligat va putea deschide impotriva functionarului vinovat o actiune in regres daca acesta nu a fost chemat in proces, caz in care hotararea ii e opozabila.

Tribunalele, curtile de apel au sectii de contencios.

Despozitiile Legii 29/90se completeaza cu dispozitiile de drept comun ale C. p .c.

Proceduri notariale

Aceste proceduri exced procesului civil si in general nu au caracter contencios. In general se desfasoara in sediile birourilor notarilor publici si se realizeaza de catre notarii publici autorizati in exercitiul functiunii. Anumite acte juridice pot fi incheiate sau doar autentificate si de secretarii consiliilor locale.

Anumite acte juridice de dr intrenational privat ori acte de stare civila ale persoanelor straine rezidente intr-o anumita tara se pot intocmi de personalul diplomatic/consular al tarii de cetatenie.

Dispozitii comune asupra actelor notariale

Ele trebuie sa respecte competenta teritoriala a birourilor notarilor publici respectiv a camerelor notariale judetene. Activitatea se desfasoara la sediul acestor birouri sau in afara lor numai pentru: caz de boala, grup numeros de persoane (ex: contractul colectiv de munca).

Exista incompatibilitate intre notar si interesul lui personal si direct in intocmirea actului respectiv sau al rudelor/afinilor pana la gradul IV. Notarul e obligat sa pastreze secretul profesional.

Actele intocmite de notar se elibereaza la cerere partilor/reprezentantului acestora / altor persoane cu interes legitim dovedit.

Notarul trebuie sa aiba rol activ:

-         sa dea explicatii partilor asupra efectelor raporturilor juridice invocate de ele

-         sa faca o incadrare in drept corecta a raporturilor juridice rezultate din discutia cu partile

-         cuprinsul actului intocmit sa fie conform cu vionta reala (interna) a partilor

-         sa vegheze la respectarea normelor imperative legale

Notarul e obligat sa se conformeze hotararii judecatoresti ce-l obliga sa intocmeasca anumite acte juridice. La primirea cererilor/actelor pentru autentificare, notarul pune o rezolutie cu data certa, dupa care redacteaza actul la cererea celor interesati. Aceasta activitate se consemneaza printr-o incheiere din care rezulta identitatea partilor, taxa de timbru platita si cuprinde semnatura si stampila acestuia.

Actele se intocmesc in lima romana sau intr-o limba straina prin redactarea/traducerea de catre traducatori autorizati. Notarul poate rectifica erorile materiale printr-o incheiere separata.

Daca actul solicitat nu se poate intocmi, notarul emite o incheiere de respingere a cererii, incheiere atacabila in justitie. Daca instanta admite o asemenea cerere, prin hotarare obliga notarul sa intocmeasca actul solicitat.

Orice act notarial poate fi atacat/anulat in justitie.

Autentificarea inscrisurilor

Dupa identificarea partilor, notarul le citeste actul si le intreaba pe parti daca continutul actului corespunde vointei lor. Consimtamantul se ia verbal cu exceptia surdo-mutilor pentru care se consemneaza in scris sau prin interpret. Consimtamantul se ia concomitent partilor. Retragerea consimtamantului de catre o parte e posibila numai pana la autentificare si cu acordul celeilalte parti. Actul se intocmeste in mai multe exemplare: 1 pentru biroul notarului, cate 1 pentru fiecare parte.

Actul se redacteaza de notar si se semneaza de parti dupa ce li s-a luat consimtamantul. Semnatura notarului si a partilor reprezinta dovada valabilitatii consimtamantului.

Daca o parte nu poate semna din motive intemeiate, notarul va face mentiune speciala in acest sens aratand in concret motivul acestei imposibilitati; lipsa acestei mentiuni duce la nulitatea actului.

Partea poate fi reprezentata prin procurator cu o procura autentificata si speciala.

Incheierea de autentificare a actelor cuprinde: data, numele partilor si reprezentantului acestora, constatarea luarii consimtamantului, ca partile au semnat in fata notarului sau mentiunea imposibilitatii de semnare si motivul acesteia.

Procedura succesorala notariala

E de competenta birourilor notariale publice de pe raza ultimului domiciliu al defunctului sau de pe raza situarii bunurilor principale daca autorul a decedat in strainatate.

Se desfasoara in 2 etape:

1) Notarul ia masuri de conservare si inventariere a bunurilor succesorale si face demersuri pentru a afla care sunt mostenitorii. Aceste date se consemneaza in procesul-verbal ce cuprinde si o evaluare provizorie.

Notarul ridica testamentele gasite iar valorile (bani, bijuterii) se pot depozita la banca. Din aceste valori, notarul poate lasa mostenitorilor bani pentru inmormantare, sumele corespunzatoare pentru persoanele intretinute de defunct sau pentru plata angajatilor acestora, sau pentru cheltuielile de conservare si administrare.

Bunurile succesorale inventariate raman in custodia mostenitorilor si la nevoie se sigileaza. Aceste masuri se comunica tuturor mostenitorilor. Mostenitorii nemultumiti pot face plangere la instanta pentru scoaterea anumitor bunuri din inventar.

2) notarul stabileste drepturile succesorale si elibereaza certificat de mostenitor. Daca exista testamente, notarul le deschide instiintand legatarul. Se fixeaza termen pentru dezbaterea succesorala si se citeaza mostenitorii legali si testamentari. Acestia vor fi identificati dupa actele lor de stare civila. Se stabileste componenta masei partajabile cu acte de proprietate, cu declaratia mostenitorilor sau cu martorii.

Se stabilesc dreptul si cotele succesorale pentru mostenitorii acceptanti.

Daca mostenitorii se inteleg asupra calitatii lor, a cotelor lor si a masei partajabile, ei vor semna certificatul de mostenitor facand o recunoastere autentica opozabila intre ei.

Pentru eliberarea certificatului de mostenitor, succesorii vor plati o taxa de timbru stabilita de notar. Fiecare succesor va primi un exemplar din certificatl de mostenitor.

Daca mostenitorii nu se inteleg, ei vor fi indrumati sa deschida actiune in justitie, urmand ca dreptul lor sa se stabileasca prin hotarare judecatoreasca. In principiu, certificatul de mostenitor nu se pronunta asupra acceptarii, dar trebuie sa consemneze declaratiile exprese de renuntare la succesiune (nu si renuntarea tacita).

Daca se constata de notar ca nu exista mostenitori legali pana la gradul IV, se emite certificat de vacanta succesorala.

Certificatul de mostenitor nu e titlu de proprietate, dar constituie proba opozabila intre mostenitori, si anume o recunoastere autentica, irevocabila.

Daca sunt omise anumite bunuri succesoarle se poate cere suplimentarea certificatului de mostenitor urmand aceeasi procedura.

Orice probleme litigioase referitoare la certificatul de mostenitor omis pot fi solutionate prin cerere in anularea certificatului de mostenitor facuta de orice parte interesata la instanta competenta.

Problemele litigioase (motivele anularii certificatului de mostenitor) pot fi:

-         calitatea de mostenitor

-         cota succesorala cuvenita

-         componenta masei partajabile

-         optiunea succesorala, daca certificatul s-a pronuntat asupra ei

Notarul nu poate anula propriul certificat din proprie initiativa, dar e obligat sa o faca conform unei hotarari judecatoresti.

Conform hotararii, notarul mai poate fi obligat sa elibereze un alt certificat de mostenitor.

Actiunea in anularea certificatul de mostenitor se prescrie in 3 ani de la data cand s-a luat cunostinta de existenta lui.

Aceasta procedura notariala succesorala nu e obligatorie, ci facultativa. Partile pot cere stabilirea drepturilor lor succesorale direct intsantei de judecata prin actiune de partaj succesoral sau de constatare a calitatii succesorale.

Arbitrajul

Este o procedura paralela cu procedura instantei judecatoresti, putand substitui instantele pe baza conventiei partilor litigante, cu exceptia acelora pentru care legea nu permite tranzactia.

Are o baza conventionala, conventia care reglementeaza norme de procedura cu caracter dispozitiv.

Procedura speciala a arbitrajului se completeaza cu normele procedurale generale (cu dreptul comun).

Conventia arbitrala

Are forma scrisa sub sanctiunea nulitatii. Prin ea partile stabilesc ca litigiul lor sa fie judecat de arbitri numiti de ele sau de arbitri care vor putea fi numiti prin criterii stabilite in conventie.

Prin conventie, competenta de solutionare a litigiului apartine instantei arbitrale, nu celei judecatoresti. Totusi, instanta judecatoreasca va prelua judecarea cauzei cand:

-         conventia arbitrala este nula absolut

-         procedura arbitrala nu poate opera din vina paratului

-         paratul isi intemeiaza apararile pe fond fara a invoca acea conventie arbitrala

In cazul conflictului de competenta intre instanta arbitrala si cea judecatoreasca, cauza va fi preluata de instanta judecatoreasca superioara celei angajate in conflict.

Arbitrii pot fi orice persoane fizice de cetatenie romana cu capacitate deplina de exercitiu, indiferent de profesie. Nr. lor este impar si se stabileste prin conventie. Asrbitrul e recuzabil sau incompatibil- la fel ca judecatorul. Orice clauze contrare sunt nule. Numirea, inlocuirea, revocarea articolelor se stabileste prin conventie. Arbitrul trebuie sa accepte numirea. In caz de conflict intre parti cu privire la numirea lor va fi sesizata instanta de judecata ce ar fi competenta sa solutioneze litigiul, instanta ce se va pronunta prin incheiere in maxim 10 zile.

Arbitrii raspund pentru prejudiciul pe care il produc din vina lor prin neparticiparea la judecata sau prin intarzierea pronuntarii hotararii.

Hotararea trebuie pronuntata in maximum 5 luni de la data sesizarii, termenul ei poate fi prelungit numai cu acordul partilor.

Aspecte procesuale tipice

Comunicarea actelor procedurale se face prin scrisori recomandate, telegrame, falsuri, orice mijloace ce permit dovedirea primirii actului.

Onorariile arbitrare, cheltuileile pentru administrarea probelor, pentru deplasari si pentru onorariile expertilor reprezinta cheltuielile arbitrale ce se suporta de catre partea care pierde.

Onorariile arbitrilor se stabilesc prin hotarare arbitrala.

Hotararea arbitrala

Are aceeasi structura ca hotararea judecatoreasca; se comunica partilor. Dupa 20 de zile de la comunicare, dosarul impreuna cu dovezile de comunicare a hotararii se depune la instanta judecatoreasca ce ar fi fost competenta sa judece cauza, dosarul pastrandu-se in arhiva instantei.

Poate fi anulata la cerer pentru urmatoarele motive:

a.       litigiul nu era susceptibil de arbitraj

b.      s-au incalcat normele imperative

c.       hotararea cuprinde despozitii contradictorii ce nu pot fi executate

d.      hotararea se pronunta pentru lucruri necerute

e.       hotararea s-a pronuntat dupa implinirea termenului convenit

f.        hotararea s-a pronuntat in lipsa uneia din parti necitate legal

g.       tribunalul arbitral a functionat fara o conventie arbitrala valabila

Competenta solutionarii cererii de anulare a hotararilor arbitrale apartine instantei de judecata competente in mod normal cu solutionarea pricinii. Instanta daca admite cererea de anulare va anula hotararea arbitrala si va judeca ea insasi pe fond litigiul.

Executarea silita

Hotararea arbitrala, la cerere, va putea sa fie investita cu formula executorie de instanta judecatoreasca normal competenta cu rezolvarea pricinii.

In acest fel, hotararea arbitrala devine titlu executoriu ca si o hotarare judecatoreasca si va putea fi executatasilit de executori judecatoresti, urmandu-se procedura de executare din dreptul comun.

         Procedura solutionarii litigiilor comerciale

 

   Este reglementata de O.G. 128/2000 prin care se modifica art. 720 alin 1-720 alin 2 C.p.c.

    Litigiile comune se solutioneaza in 2 etape:

1)      Concilierea prealabila-obligatorie;

2)      Judecarea propriu-zisa a litigiilor comerciale;

1)       Consta in convocarea paratului de catre reclamant in orice mod, prin care reclamantul comunica paratului pretentiile lui, termenul acestora si actele doveditoare. Se asteapta cel putin 15 zile dupa comunicarea acestor notificari. Daca paratul accepta pretentiile reclamantului din notificare sau daca accepta doar negocieri, propune un termen pentru conciliere. Rezultatele concilierii vor fi cuprinse in procesul-verbal in care  se consemneaza pozitia fiecarei parti. Daca rezultatul negocieriilor este pozitiv, respectivul proces-verbal se redacteaza in 2 exemplare, cate unul pentru fiecare parte si va reprezenta temeiul conventional in baza caruia se vor face platile. Acesta procedura priveste doar litigiile patrimoniale. Daca negocierile duc la un rezultat negativ sau paratul refuza negocierile, reclamantul va atasa dovada notificatoare la actiune, dupa trecerea a cel putin 60 de zile de la notificare. Scopul acestei proceduri prealabile este de a obtine o solutie amiabila fara proces in timp scurt si fara plata taxelor de timbru. Sanctiunea nerecurgerii la aceasta procedura este inadmisibilitatea actiunii reclamantului.

2)       In situatia refuzului/nereusitei negocierilor, reclamantul va sesiza instanta de judecata. Cererea de chemare in judecata va cuprinde: denumirea, sediul persoanei juridice, codul fiscal, contul bancar, dovada calitatii de reprezentant, obiectul si valoarea cererii si modul de calcul prin care s-a ajuns la ob. valorii cererii, indicandu-se si inscrisurile corespunzatoare modului de calcul, motivele de fapt si de drept, precizarea dovezilor, semnatura reprezentantului pers. jur., de regula si aplicarea stampilei. Se anexeaza si copia inscrisului pe care-si bazeaza cerea reclamanul si obligatoriu procesul-verbal din care rezulta incercarea de conciliere. La primirea cererii, judecatorul de serviciu poate cere reclamantului sa depuna si alte acte care nu au fost comunicate cu ocazia concilierii partilor. Paratul va fi citat cu o copie dupa cerere, comunicandu-i si obligativitatea depunerii intampinarii in termen de 5 zile inainte de prima infatisare, sau de 3 zile in cazuri urgente. Paratul poate face cerere reconventionala fara a trebui sa efectueze alta procedura de conciliere in raport de propriile pretentii. Reclamantul poate depune intampinare la cererea reconventionala a paratului pana la termenul urmator. Pentru observarea ac. cereri ale partilor se pot da termene scurte in continuare fara citare.

Judecarea se face de urgenta, cu precadere. Actele de procedura se comunica prin mijloace urgente, eficiente care sa permita  comfirmarea primirii acestor acte.

Partile pot fi reprezentate in proces de reprezentanti alesi (avocat) sau de experti/specialisti pe probleme tehnice/economice.

     Termenle sunt scurte, chiar de 1 zi, folosindu-se instit. term. in cunostiinta care evita citarea. Partile sunt obligate sa depuna la dosar foarte repede dovezile constand in inscrisuri sau raspuns la interogatoriu.

      Judecatorul va depune staruinta pentru a realiza intelegerea partilor totala sau partiala. Daca acesta intelegere se realizeaza, ea se va concretiza intr-o hotarare irevocabila si executorie. Hotararile de fond sunt atacabile cu apel si recurs. Cu apel prin O.G. 58/2003, art. 18 care modifica art. 720 alin 18 C.p.c.

      Hotararile definitive in acest mod constituie titlu execuor care pot declansa executarea silita fara alte formalitati.

                        Procedura somatiei de plata  (O.G. 5/2001)

      Aceasta proced. se declanseaza la cererea creditorului pentru a obtine plata voluntara/silita a creantelor lui certe, lichide, exigibile constand intr-o suma de bani, rezultate din contract, statut, regulament sau orice inscris semnat de partile rap. jur., plati care privesc executarea unor servicii, lucrari sau orice alte prestatii.

      Suma ce reprezinta obligatia de plata se actualizeaza in raport de rata inflatiei la data platii efective aplicandu-se si dobanzile si penalitatile legalale. Aceasta cerere, in materie civila se depune la judecatorie, iar in materie comerciala la tribunal.

      La cerere se anexeaza obligatoriu inscrisul cu care se dovedeste temeinicia creantei. Judecatorul examineaza cererea si inscrisurile anexate cu sau fara citarea paratului dupa aprecierea lui.

      Atunci cand se citeaza partile se cer explicatii si lamuriri asupra temeiurilor obligatiilor invocate si se depune staruinta pentru realizarea unei plati voluntare. Daca paratul plateste voluntar sau partile ajung la o intelegere privind cuantumul si termenul platii, judecatorul va pronunta o incheiere irevocabila prin care va inchide dosarul. Intalegerea partilor asupra platii constituie titlu executoriu. Daca partile nu se inteleg si paratul refuza plata voluntara, judecatorul va intra in examinarea de fond in baza actelor depuse si a explicatiei partilor. In aceasta etapa judecatorul va putea emite ordonanta ce va contine somatia de plata catre creditor precum si termenul de plata ce nu va fi mai mic de 10 zile si mai mare de 30 de zile. Judecatorul va putea stabili si un alt termen in baza intelegerii partilor. Aceasta ordonanta se comunica partilor prin inscris recomandata cu confirmare de primire. Debitorului i se vor comunica alaturi de ordonanta si cererea plus actele prezentate de reclamant.

        Daca prin ordonanta se respinge cererea creditorului, solutia e irevocabila putand fi atacata numai ci actiune in anulare in 30 de zile de la comunicare, actiune ce are ca scop retractarea ordonantei si rejudecarea pricinii. Daca ordonanta nu e atacata sau actiunea in anulare a fost respinsa, reclamantul are la indemana actiunea de drept comun.

        Daca prin ordonanta se admite cererea si aceasta solutie este irevocabila, dar o asemenea ordonanta va putea fi investita de creditor cu formula executorie si pusa in executare silita fara a fi necesara judecarea pricinii dupa dreptul comun. In acesta situatie, debitorul nu poate contesta solutia decat prin contestatie la executare.

 

Executarea silita

 

 

    Este procedura legala prin mijlocirea careia, titularul unui drept sub. recunoscut

printr-un titlu executoriu, constrange pe debitorul care i-a incalcat dreptul, cu ajutorul organelor competente sa execute prestatia specificata in titlu, asigurandu-i-se astfel respectarea dreptului individual, dar si restabilirea ordinei de drepturi incalcate.

    Este transpunerea in viata a unei hotararii judecatoresti, sau realizeaza dreptului in concret, este faza finala si distincta a procesului civil.

Trasaturi caracteristice

1)      se intinde numai asupra bunurilor debitorului (relativitatea efectelor titlului executoriu);

2)      este caracterizata de grija de a nu fi impovarat excesiv debitorul (care poate beneficia de inlesniri de plata sau de cote urmaribile).

          Sediul materiei

              Art. 372-580 C.p.c. (drept comun in acesta materie)

         Participantii la executarea silita

-         partile;

-         instanta jud.;

-         organul de executare;



-         alte persoane sau alte organe.

1)      Partile sunt: creditor, urmaritor si debitorul urmarit.

Ac. exercita drepturi si obligatii, in materia executarii, de reg. personal, in nume propriu. Exceptional, aceste drepturi si obligatii pot fi exercitate si prin intermediari. Sunt 2 ipoteze in care exista aceste exceptii:

-         pornirea executarii silite poate fi exercitat in locul creditorului de alte persoane: mostenitori/succesori cu titlu particular ai creditorului; de creditorii creditorului (art 974 cod civil) actiune oblica; procuror; instanta din oficiu numai in proprirea in executarea pensiei minorilor.

 - pe langa debitor mai pot fi urmariti: mostenitorul debitorului urmarit; garantii debitorului;

          Lipsa calitatii legale a oricarei parti duce la respingerea cererii de executare. Daca aceasta lipsa de calitate nu a fost observata in timp executoriu in baza ei se poate formula contestatie la executare pana la finalizarea acesteia, solicitandu-se anularea formelor executate.

          Coparticiparea proc. este posibila si poate fi activa, pasiva, mixta. In coparticipatia procesului intra: creditorii chirografari, creditorii privilegiati si cei ipotecari.     

Drepturile si obligatiile partilor in raporturile de executare silita

    Drepturi:

-         sa participe personal/ prin reprezentant la actele de executare;

-         sa formuleze cereri pentru apararea drepturilor si intereselor lor legitime;

-         sa ia cunostiinta de toate actele dosarului de executare;

-         sa ceara restituirea cheltuielilor de executare;

  

  obligatii:

-         sa foloseasca dr. proc. specifice cu buna credinta evitand abuzuri de dr. prin folosirea excesiva si denaturata a acestor drepturi;

-         debitorul sa suporte cheltuielile de executare;

-         debitorul sa nu se opuna executarii si sa nu instraineze bunurile urmarite;

2)      instanta are 2 atributii majore in executarea silita:

-         sa incuviinteze executarea silita (o face judecatoria care a solutionat pe fond cauza) la cererea creditorului. Exceptional instanta va ordona din oficiu executarea numai pentru poprirea pensiei alimentare a minorilor;

-         sa rezolve problemele litigioase aparute in cursul executarii prin solurionarea contestatiei la executare. In general, instanta controleaza toate actele de executare.

3)      organele de executare sunt reprezentate de birourile de executori judecatoresti care actieaza pe langa instanta. In reglementarea actuala executorii judecatoresti au competenta si raspundere mai mare. Executorii judecatoresti sunt confirmati de Ministerul de Justitie in baza unui examen organizat de acesta. Birourile de executori judecatoresti au competenta materiala si teritoriala. Dupa competenta lor materiala, executorii pot face executarea silita asupra tuturor hotararilor judecatoresti definitive civile, penale din care ei executa doar latura civila. Executorii pot face executarea silita si asupra altor titluri executorii decat hotararilor judecatoresti (ex: cambie) mai putin cele date de lege in competenta speciala. Competenta teritoriala se raporteaza la raza instantei de care ei apartin. Poate fi delegata executarea de la un birou de pe o anumita raza teritoriala catre alt birou de pe alta raza.

 Obligatiile executorilor

-         actioneaza numai daca executarea a fost aprobata prin ordinul instantei, respectiv daca sesizarea a fost legala;

-         verifica daca titlul a fost investit cu formula executorie, daca a fost emis de organele competente si daca poate fi executat prin biroul de executori judecatoresti;

-         trebuie sa aiba un rol activ in redactarea actelor proced. executionale, sa dea explicatie partilor si sa adopte masuri de executare specifice fiecarui caz;

4)      alte persoane pot fi: cei lezati/ vatamati prin executare si care nu sunt parti in litigiu; creditorii partilor; tertul poprit; detentorul precar al bunurilor sechestrate. Alte organe pot fi: organele de politie care la solicitarea executorului vin in sprijinul acestuia asigurand executarea in cazul opunerii debitorului.

Titlurile executorii

   Sunt in principiu hotaririle judecatoresti definitive investite cu formula executorie si in plus orice alte acte jurisdictionale carora legea le atribuie caracter executional. Existenta titlului executoriu este o conditie indispensabila pornirii executarii silite.

Constituirea titlului executoriu se face in mai multe feluri:

a)      hotararile de orice fel definitive (civil, penal, administrativ, familial) precum si hotararile arbitrale. Investirea cu formula executorie a acestor hotarari este de competenta instantei ce a solutionat fondul. Investirea se face la cererea creditorului la care se ataseaza copia legalizata a hot. definitive. Instanta sesizata cu cererea de investire verifica daca hotararea ce urmeaza a fi executata a ramas definitiva, daca a fost depusa in copie legalizata si daca executarea nu s-a prescris. Daca aceste conditii sunt indeplinite, instanta pronunta o incheiere in camera de consiliu, dispunand investirea cu formula executorie (aplicarea pe hotarare a parafei ce contine formula executorie prevazuta in lege cu semnatura si stampila). Hotararea astfel investita cu forma executorie se preda creditorului la cererea lui pe baza de semnatura. O asemenea hotarare devine titlu executoriu in temeiul caruia creditorul poate cere executare silita. Executarea inceputa fara titlu executor este o executare nula.

b)      Inscrisurile autentice, cambii si bilete la ordin se investesc cu forma executorie de birourile notarilor publici la cererea creditorului. Notarul va verifica daca actul e autentificat, daca creanta e certa, lichida, exigibila, daca creditorul are calitate legala. Investirea se face fara citarea partilor prin aplicarea formulei executorii pe originalul actului care devine astfel titlu executoriu. Daca cererea se respinge, creditorul poate face plangeri la instanta de judecata.

c)      Titluri executorii ce pot fi puse in executare fara a fi investite cu formula executorie:

-         hotarari cu executare provizorie;

-         incheieri judecatoresti pronuntate in cursul proc.si prin care s-au stabilit amenzi judiciare sau despagubiri pentru exercitare abuziva a dr. proc.

      Titluri executorii valabile intre persoane fizice

1)      hot. jud.- pentru a deveni titluri executorii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-         sa stabileasca pretentiile civile suscepltibile de a fi executate;

-         hotararea sa fi ramas definitiviva;

-         creanta sa fie certa (fara obiectiuni posibile), lichida, exigibila (ajunsa la scadenta);

-         hotararea sa fie investita cu formula executorie.

2)      hotararea arbitrajului conventional trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ;

3)      titlurile executorii notariale sunt supuse controlului jud. prin actiune in anulare in justitie.

      Formalitatiile prevazute de lege pentru pornirea executarii silite

1)      cererea pentru incuviintarea executarii (art. 373-375 C.p.c). Aceasta cerere trebuie sa intruneasca elementele generale si specifice pentru o cerere proced. : sa cuprinda numele si domiciliul creditorului si debitorului, sa se raporteze la titlul executoriu ce va fi anexat cererii, sa mentioneze caracterul cert, lichid, exigibil al creantei, sa faca dovada refuzului debitorului de a executa voluntar, sa precizeze obiectul executarii si forma de executare aleasa. Competenta incuviintarii apartine instantei judecatorsti care a pronuntat solutia de fond si pe raza careia se afla bunurile urmarite. Cererea se solutioneaza in camera de consiliu in baza cererii si titlului anexat la cerere de creditor. Separat de dosarul de incuviintare a executarii (apartine instantei) si execut. Judecat. isi va forma dosarul lui destinat incheind procese-verbale pentru toate actele de executare facute. Aceste acte de executare se comunica partilor, instantei pentru dosarul de incuviintare, iar un exemplar ramane la dosarul executorului. Aceste procese-verbale ale executorului pentru a fi valabile trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

-         denumirea si sediul biroului de executare;

-         numele si calitatea celui care incheie procesul-verbal;

-         data intocmirii procesului verbal si numarul dosarului de executare;

-         titlul executoriu;

-         numele si domiciliul partilor;

-         locul, data, ora actului de executare;

-         masurile luate de executor sau constatarile acestuia;

-         consemnarea obiectivelor/explicatiilor partilor;

-         alte mentiuni cerute de lege in functie de speta sau considerate necesare de executor;

-         consemnarea absentei/prezentei partilor, a refuzului de a semna sau a motivului de impiedicare de a semna;

-         numarul de exemplare si persoanele carora li s-a inmanat cate un exemplar;

-         semnatura executorului si daca e cazul a partilor interesate sau a martorilor asistenti;

-         stampila biroului de executare judecatoreasca.

Daca titlul unui creditor se executa fata de mai multi debitori, se formeaza mai multe dosare de executare ce pot fi conexate in jurul dosarului cel mai vechi. Desistarea unui cocreditor dupa grevarea conexarii, nu stopeaza executarea in favoarea celorlalti cocreditori, executarea continuand.

2)      actele de incunostiintare a debitorului asupra executarii incepute:

-         somatia;

-         comandamentul;

Executarea este nula daca s-a facut fara instiintarea debitorului. Aceasta obligatie este imperativa si partile nu pot deroga de la ea. Somatia- act proced. emis de execut. jud. in materia executarii silite mobiliare prin care e instiintat debitorul ca va incepe executarea, fiind invitat sa isi achite obligatiile, iar in caz contrar, avertizat ca va suporta riscurile executarii silite. La somatie se ataseaza copia titlului executor. In reglemantarea in vigoare, somatia se foloseste si in executarea imobiliara.

Termenele somatiei sunt de 1 zi pentru executarea bunurilor mobile, 2 zile pentru fructele neculese sau prinse in radacini, 5 zile pentru predarea bunurilor imobile, 10 zile pentru executarea obligatiei de a face/a nu face, 15 zile pentru urmarirea silita a imobilului. Toate aceste termene se calculeaza pe zile libere.

Daca exista mai multe forme de executare incepute de creditor, se emit maimulte somatii cu termen specific formei respective. Lipsa sau beregularitatea somatiei pot duce la anularea executarii incepute, fiind vorba de o nulitate relativa.

Comandamentul se practica numai in materia executarii imobiliare. Se comunica debitorului cu 5 pana la 10 zile inainte de pornirea executarii pentru forma executarii directe si cu 30-60 de zile inainte de pornirea executarii pentru forma de executare indirecta (scoaterea la vanzare). Atat somatia cat si comandamentul constituie acte incepatoare de executare. Sunt posibile executarile silite si fara somatie EX: ordonanta presedintiala.

Termenul pentru instiinatrea debitorului se va raporta si succesorilor acestuia. Transcrierea comandamentului are ca efect intreruperea prescriptiei executarii, punerea in intarziere a debitorului si indisponibilizarea bunului urmarit.

3)      Timpul in care poate fi efectuata executarea: este intervalul intre 8:00-18:00 in zilele de lucru. Ora 18:00 poate fi depasita daca executarea a inceput mai inainte si trebuie continuata. In cazuri urgente, executarea inceputa in zi de lucru poate fi continuata in zilele libere. In cazuri urgente, cu aprobarea presedintelui instantei poate fi facuta in zilele libere.

       Prescriptia executarii silite si perimarea acesteia

   Scopul acestei institutii este de a limita in timp durata executarii silite.

   Prescriptia:

   Termenul general de prescriptie este de 3 ani; exista 2 termene specifice:

-         10 ani pentru executarea drepturilor reale imobiliare;

-         5 ani pentru executarea creantelor bugetare.

   Termenul incepe sa curga:

-         de la ramanerea definitiva a hotararii ce se va transforma in titlu executoriu;

-         de la pronuntarea hotararii cu executare vremelnica (ordonanta presedintiala);

   Termenul se implineste in ultima zi la ora 24:00, iar daca ultima zi este zi libera, termenul se proroga in urmatoarea zi lucratoare.

   Calculul termenului se face pe zile libere.

   Repunerea in termen poate fi dispusa numai de instanta si numai pentru motive temeinice pe care institutia le apreciaza in sensul impiedicarii cererii executarii in termen legal.

    Cererea de repunere pe rol se face in maximum 15 zike de la incetarea piedicilor creditorului.

        Suspendarea si intreruperea cursului prescriptiei executorii

    Suspendarea-oprirea temporara a curgerii termenului pe durata existentei cauzei de suspendare si reluarea acestui termen ce va continua sa se deruleze pentru diferenta ramasa dupa incetarea cauzei de suspendare.

    In principiu, suspendarea este independenta de vointa partilor.

    Cazuri generale de suspendare:

-         existenta unei piedici in executare determinata de forta majora;

-         suspendarea va persista pe perioada in care creditorul e militar in termen, iar armata e pe picior de razboi;

-         suspendarea va persista pe perioada in care intre persoana ocrotita in calitate de creditor si reprezentantul ei legal in calitate de debitor nu au fost date si aprobate socotelile.

-         Suspendarea persista pe perioada in care persoana cu capacitate de exerc. restransa nu au asigurate reprezentarea si ocrotirea legala.

      Cazuri speciale de suspendare:

-         executarea este suspendata atunci cand e dispusa prin hotarare judecatoreasca sau prin lege;

-         pr timpul cat debitorul isi sustrage veniturile/bunurile de la executarea silita.

      Intreruperea prescriptiei executarii reprezinta o manifestare de vointa a partii care face sa inceteze prescriptia urmand ca dupa incetarea cauzei de incetare, termenul de prescriptie sa fie reluat de la zero.

      Cazuri de intrerupere a prescriptiei;

-         indeplinirea voluntara de catre debitor a obligatiei de plata sau indeplinirea unui act procedural prin care recunoaste in orice mod existenta creantei;

-         pe data depunerii cererii de executare si a titlului anexat, chiar si la un organ necompetent;

-         pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu;

-         pe data depunerii cererii de reluare a executarii.

      Efectele prescriptiei

     Conduc la stingerea posibilitatii de a executa silit un titlu executoriu. Daca cererea de executare silita priveste o executare prescrisa, aceasta cerere nu i se da curs. Executarea voluntara dupa implinirea termenului de prescriptie e considerata o executare valabila.

      Perimarea actelor de executare

     Este sanctiunea procedurala pentru partea ce nu a depus staruintain solutionarea cererii lui de executare. Termenul de perimare este de 6 luni de la ultimul act de executare. In aceasta materie perimarea greveaza de drepturi.

      Particularitati:

-         lipsa de staruinta, respectiv neefectuarea unor acte de executare in cele 6 luni sa se datoreze neglizentei creditorului;

-         termenul opereaza de drept;

-         constatarea perimarii se face la cererea partii ineresate (debitorul) sau din oficiu, de instanta;

-         dupa implinirea termenului de perimare, creditorul poate cere o noua executare daca termenul de prescriptie nu s-a implinit.

       Efectele perimarii:

-         stergerea executarii incepute si a tuturor actelor de executare intocmite. Perimarea nu e aplicabila in 2 situatii:

-         asupra masurilor asiguratorii adoptate cu caracter de conservare;

-         cand executarea se face din oficiu.

         Obiectul executarii silite

      Inseamna realizarea efectiva, concreta a obligatiei de drept civil substantial in sensul de a da, face, nu face ceva. Din punct de vedere procesual, obiectul executarii se raporteaza la bunurile si veniturile debitorului asupra carora poate purta executarea. Principiul este ca intregul patrimoniu al debitorului poate fi urmarit formand gajul general al creditorilor chirografari.

       Daca la acest principiu exista exceptii legale, respectiv unele categorii de bunuri care nu pot fi urmarite deloc sau doar partial pentru a proteja pe debitor si familia acestuia si pentru a face executarea suportabila. Exceptii:

-         bunuri si venituri ale debitorului exceptate total si neconditionat de la executarea silita: lucruri necesare pentru culeatul debitorului si familiei lui; hainele necesare pentru nevoile lui curente; armele, echipamentul si uniformele ofiterilor; icoanele si portretele de familie (nu de mare valoare); ajutoarele banesti pentru incapacitatea temporara de munca, pentru sarcina si leuze pentru ingrijirea copilului bolnav de pana la 2 ani, bursele de studiu;

-         bunuri si venituri care pot fi urmarite conditionat daca: debitorul sa nu ai aiba alte bunuri urmaribile, creanta executabila sa decurga din pensie de intretinere, chirie, creante imobiliareprivilegiate, ex: uneltele, animalele, semintele, ingrasamintele necesare pentru cultura pamantului, un numar redus de animale de munca la adresa debitorului si nutretul necesar pe o luna; hrana pe 3 luni necesar debitorului si familia lui; uneltele, masinile si cartile necesare pentru exercitarea profesiei debitorului; pensiile de intretinere si rentele viagere; bunurile comune ale sotilor dupa partaj in ceea ce priveste datoriile personale ale sotilor; bunurile comune ale sotilor fara partaj pentru datoriile comune ale sotilor; creante din intretinere, ajutor medical sau social; compensatii pentru desfacerea nelegitima a contractului de munca.

-         Bunuri si venituri ale debitorului care pot fi urmarite doar partial sau esalonat: salariul, alte drepturi banesti.

         Pana la jumatate din aceste drepturi pot fi urmarite pentru executarea unei obligatii de intretinere sau pentru plata despagubirilor cauzate de decesul/vatamarea autorului intretinerii;pana la 1/3 pentru acoperirea prejudiciilor cauzate statului; pana 1/5 pentru acoperirea celorlalte datorii.

          Formele executarii silite (art 411-451 C.p.c)

1)      Urmarirea bunurilor imobile aflate in posesia debitorului;

2)      Urmarirea sumelor de bani ale debitorului aflate in posesia tertilor;

3)      Urmarirea fructelor prinse in radacini;

4)      Urmarirea veniturilor bunurilor imobile;

5)      Urmarirea bunurilor mobile detinute de terti (detentori precari);

6)      Predarea (valorificarea)/silita a bunurilor mobile/imobile ale debitorului;

Toate aceste forme se grupeaza in 2 mari categorii care le includ:

-         executarea silita directa;

executarea silita indirecata.


loading...




Copyright © 2010- 2017 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre drept civil

Dreptul familiei
Codul civil








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics