StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil

Dreptul de proprietate privata



DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA


Termenul "proprietate"are mai multe acceptiuni.Uneori, in limbajul comun, termenul "proprietate"desemneaza chiar obiectul dr de proprietate.Alteori, termenul are semnificatia de avere dar chiar atunci cand termenul desemneaza chiar dr de proprietate, exista perspective diferite asupra acestui termen.Astfel,exista o perspectiva istorica, una sociologica, alta filozofica si una juridica.

Din perspectiva juridica, dr de proprietate atesta coexistenta celor 2 forme de apropriere- una privata si alta comunitara.Indiferent 838h72i de epoca istorica,aceste 2 forme de apropriere au coexistat indiferent de raporturile dintre ele.Uneori, a fost predominanta aproprierea privata,alteori cea comunitara.



Din perspectiva sociologica, s-a incercat sa se contureze o lege de evolutie a dr de proprietate.S-a spus ca dr de proprietate a evoluat de la forma privata de apropriere a bunurilor la forma comunitara de apropriere a acestora.Alteori, s-a spus ca dr de proprietate a evoluat de la aproprierea comunitara catre aproprierea privata.

Perspectiva istorica infirma ambele teorii.Ea arata ca nu exista o lege de evolutie a dr de proprietate.Au fost perioade in care a predominat aproprierea comunitara,au urmat perioade in care a  predominat cea privata,apoi a fost o reintoarcere la cea comunitara(regimul comunist), pentru ca in ultimele decenii sa se afirme din nou primatul proprietatii private.

Tot din punct de vedere sociologic, s-a incercat descifrarea structurii dr de proprietate.S-a spus ca aceasta structura cuprinde 3 componente: lucrul,subiectele care se raporteaza la lucru si relatia dintre lucru si subiectele care se raporteaza la el.Cat priveste lucrurile, s-a facut diferenta intre lucruri apropriabile si lucruri neapropriabile constatandu-se ca,in timp, a crescut in mod exponential sfera lucrurilor apropriabile.S-a remarcat tendinta aproprierii unor lucruri incorporale, care in epoca moderna a largit considerabil sfera dr de proprietate.Cat priveste subiectele care se raporteaza la lucru, s-a facut distinctie intre proprietar si neproprietar.

Exista 2 tipuri de raportare la lucruri.Te poti raporta la el ca proprietar sau ca o persoana care e exclusa din sfera proprietatii.Aceasta distinctie e de natura sa puna in evidenta si relatiile care se stabilesc intre subiectul activ al dr de proprietate(titularul) si subiectul pasiv, general si nedeterminat.Aproprierea bunului de catre titularul dr ii exclude sau ii priveaza pe ceilalti de dr de proprietate.In acest sens, aproprierea e si PRIVATIVA.

Sintagma "proprietate privata" are si aceasta semnificatie,de a pune in evidenta monopolul titularului asupra proprietatii si excluderea celorlalti de la stapanirea bunului.Relatia dintre subiect si lucru este fie una de apropriere a bunului, fie una privativa(de excludere).

Din perspectiva filozofica, s-a pus intrebarea: Care din cele 2 forme de apropriere e mai apropiata de natura si esenta fiintei umane?Este suficient sa evocam raspunsurile contradictorii:

S-a afirmat ca aproprierea comunitara a bunurilor corespunde mai bine naturii si esentei umane intrucat omul e prin excelenta o fiinta sociala.

A fost criticata aceasta conceptie si s-a spus ca proprietatea e un intrument juridic de aparare a libertatii individului astfel incat aproprierea privata a bunurilor ste concordanta c esenta si natura omului.Exista un lung inventar al filozofilor care au pledat in favoarea unei conceptii sau alta.E tot mai evident ca latura sociala si individuala a fiintei umane sunt complementare, nu se exclud una pe alta, dar exista o preeminenta a dimensiunii individuale a omului.Consecinta este ca se tinde la maximizarea sferei aproprierii private a bunurilor si la minimizarea sferei aproprierii comunitare a bunurilor.

Dr de proprietate privata este predominant in raport cu dr de proprietate publica, cu atat mai mult cu cat chiar dr de proprietate publica, pe langa functia lui individuala are si o functie sociala.Armonizarea sferelor libertatilor individuale, plecand de la principiul conform caruia "Libertatea fiecaruia se termina acolo unde incepe libertatea celuilalt", acest principiu se poate continua cu afirmatia potrivit careia dr de proprietate se poate exercita in masura in care nu ii vatama pe ceilalti.

Din perspectiva juridica, intereseaza configuratia dr de proprietate privata si cea a dr de proprietate publica,deci e vorba de modul in care aceste 2 dr sunt configurate in legislatia pozitiva.Avem in vedere codul civil si numeroase legi civile speciale care reglementeaza fie dr de proprietate privata fie dr de proprietate publica.Exista prevederi constitutionale referitoare la aceste 2 dr.S-a afirmat ca dr de proprietate privata si dr de proprietate publica sunt concepte INTERDISCIPLINARE, in care se imbina elemente de dr privat cu elemente de dr public.In ambele sale variante, dr de proprietate nu e reglementat doar prin normele dr public ci si prin normele de dr privat, mai mult,exista o reglementare a acestor 2 figuri juridice in norme internationale.Conventiile internationale referitoare la dr omului cuprind prevederi aplicabile dr de proprietate.

DR DE PROPRIETATE PRIVATA

In art.480 din codul civil exista definita legala a dr de proprietate.

=continutul juridic al dr de proprietate (atributele proprietatii) si e vorba de posesie,folosinta si dispozitie

=caracterele proprietatii-absolut,exclusiv si perpetuu

=aproprierea privata a unui bun

=limitele in care se poate exercita dr de proprietate


DEFINITIE :Toate aceste elemente sunt evocate in art.480 din codul civil.Intr-o formula mai explicita,dr de proprietate este dr real principal care confera titularului sau atributele posesiei, folosintei si dispozitiei sau ius possidendi, ius utendi, ius fruendi si ius abutendi cu privire la un anumit lucru apropriat in forma privata, atribute ce se exercita in mod absolut,exclusiv si perpetuu cu respectarea limitelor materiale si juridice-rezulta-este vorba de o apropriere privata a bunului, se face distinctie intre dr de proprietate privata si dr de proprietate publica.



-care este genul proxim-dr real principal

Cat priveste continutul dr de proprietate,el poate fi exprimat fie ca poseie, folosinta si dispozitie, fie ca ius possidendi,ius utendi,ius fruendi si ius abutendi.

Cand art.480 foloseste termenul "a se bucura" el are in vedere posesia si folosinta.Dar cand ne referim la possie este vorba de un element de drept, de un atribut al proprietatii,nu de posesia ca stare de fapt.In aceasta acceptie, posesia e indreptatirea titularului dr de a apropria si stapani bunul.Posesia figureaza ca ius possidendi si explica caracterul privativ al dr de proprietate.

N.B Inteleasa ca stare de fapt, posesia nu reprezinta doar obiectivarea atributului lui, ius possidendi ci si exteriorizarea tutror celorlalte atribute ale proprietatii.In sens juridic, folosinta reuneste si prerogativa utilizarii bunului (ius utendi) si prerogativa culegerii fructelor(ius fruendi).Asadar, in sens juridic,a folosi nu inseamna doar a utiliza ci si a culege fructele.Ius utendi se prezinta intr-o forma pozitiva si negativa.Proprietarul are nu numai dr sa utilizeze bunul dr si dr de a nu-l utiliza.A nu se confunda aceasta forma negativa a lui ius utendi cu ideea de NEUZ.Se poate vorbi de neuz numai daca niciunul din atributele proprietatii nu e exercitat.Neuzul presupune ca bunul a trecut in stapanirea altei persoane.Si-n forma negativa si-n forma pozitiva, ius utendi poate fi tarmurit de anumite prevederi legale.Uneori legiuitorul interzice anumite tipuri de utilizare a lucrului.Alteori,obliga la o anumita utilizare a lucrului.

Dispozitia ca atribut al proprietatii se manifesta in 2 forme: MATERIALA si JURIDICA.Sub primul aspect, proprietarul are dr sa modifice substanta,forma bunului,are chiar dr sa-l distruga.Uneori legea prevede anumite restrictii care limiteaza dispozitia materiala.

Dispozitia juridica se realizeaza prin acte juridice ce au ca efect fie transmiterea dr de proprietate, fie dezmembrarea lui, fie grevarea lui u anumite dr reale de garantie sau cu anumite sarcini reale.In ce priveste dispozitia juridica, uneori legiuitorul instituie anumite ingradiri, dintre care cea mai categorica este INALIENABILITATEA.Legiuitorul in cazul anumitor bunuri a interzis instrainarea lor pe o anumita perioada de timp.Clauzele legale de inalienabilitate sunt temporare.S-a discutat daca o asemenea clauza legala de inalienabilitate nu ar  reprezenta o incalcare a dr de proprietate si o incalcare a prevederilor art.44 din Constitutie care reglementeaza dr de proprietate privata.Curtea Constitutionala a apreciat ca asemenea clauze legale de inalienabilitate sunt in acord cu legea fundamentala intrucat ele nu reprezinta o privare de proprietate ci numai o ingradire a exercitiului dr.

Distingem intre clauzele legale si cele conventionale(testamentare) de inalienabilitate.Asemenea clauze voluntare de inalienabilitate sunt in principiu NULE.Totusi s-a recunoscut ca sunt valabile clauzele de acest gen daca sunt justificate de un interes legitim si daca sunt temporare, precizandu-se ca acest caracter temporar trebuie sa fie apreciat in raport cu durata medie de viata a unui om.In caz exceptional, s-a apreciat ca poate fi valabila o clauza perpetua de inalienabilitate daca e justificata de un interes public.Continutul juridica al dr de proprietate ca suma a prerogativelor posesiei, folosintei si dispozitiei reprezinta cel mai important element pentru intelegerea acestui dr real principal.

Cum se exercita atributele proprietatii?Definitia dr de proprietate pune in evidenta caracterele dr de proprietate.Acest dr poate fi exercitat in mod absolut, exclusiv si perpetuu.Caracterul absolut al dr de proprietate nu se confunda cu caracterul absolut al dr reale,in general, si cu caracterul absolut al dr personal-nepatrimoniale.In contextul caracterelor proprietatii, termenul "absolut"nu trimite la ideea de opozabilitate erga omnes, ci are alte semnificatii:

Acest termen este opus caracterului divizat al proprietatii din Evul Mediu. In epoca moderna, absolutismul dr de proprietate a fost afirmat pentru a inlatura ideea divizarii proprietatii care in Evul Mediu e manifesta ca dominium eminens si dominium utilae.

Termenul "absolut"trimite la ideea plenitudinii atributelor proprietatii intrucat numai acest dr confera titularului sau toate atributele posesiei, folosintei si dispozitiei.Celelalte dr reale contin numai unele din aceste atribute.

Termenul nu are limite INERENTE, adica titularul poate exercita in principiu atributele dr fara a fi restrans de o limita inerenta dr de proprietate.Absenta limitelor inerente nu inseamna absenta limitelor exterioare, fixate de legiuitor,judecator sau pe cale conventionala.

Caracterul absolut arata ca dr de proprietate privata se exercita in acelasi fel indiferent de titularul sau.Sub acest aspect, e de observat ca titular al dr de proprietate privata poata sa fie o persoana fizica/juridica.Statul si unitatile administrativ-teritoriale au pe langa domeniul public si un domeniu privat; adica statul sau o unitate locala e titular al proprietatii private,dar potrivit art.44 din Constitutie, preluand o teza cuprinsa in art. 1845 din codul civil, dr de proprietate privata e ocrotit in mod egal, indiferent de titular.

In ce priveste caracterul exclusiv,el ingemaneaza 2 idei:

Titularul proprietatii are monopolul exercitarii atributelor posesiei,folosintei si dispozitiei.



Ideea complementaritatii- toate celelalte persoane sunt excluse de la exercitiul acestor atribute.

Caracterul exclusiv al dr de proprietate privata pune in lumina aspectul privativ al dr de proprietate.Toti ceilalti sunt privati de accesul la bunurile ce formeaza obiectul dr de proprietate privata.

Perpetuitatea dr de proprietate privata se manifesta sub 2 aspecte:

Dr de proprietate se transmite pe cale succesorala.Aceasta transmisibilitate marcheaza continuitatea dr de proprietate, chiar dincolo de sfarsitul persoanei fizice/ juridice.

Caracterul perpetuu se manifesta prin imprescriptibilitate sub aspect extinctiv al dr de proprietate.In mod exceptional, legiuitorul a prevazut situatia in care dr de proprietate e prescriptibil sub aspect extinctiv.Uneori s-a spus ca un dr sub conditie suspensiva/ rezolutorie s-ar abate de la regula perpetualitatii-idee eronata pentru ca indiferent de forma ei, conditia e doar un mecanism juridic care afecteaza existenta dr de proprietate intr-un anumit patrimoniu, iar nu existenta in sine a dr de proprietate.Prin mecanismul conditiei, dr trece dintr-un patrimoniu in altul sau revine din primul patrimoniu in al doilea patrimoniu,dar nu se stinge.Totusi,dr de proprietate nu e etern.El piere cand piere obiectul sau!!!(=pieire materiala a dr de proprietate).Exista si o stingere juridica a dr de proprietate-situatie in care, in urma exproprierii sau in urma trecerii unui bun din domeniul privat in domeniul public, se stinge dr de proprietate privata si se naste dr de proprietate publica.


LIMITELE EXERCITARII DR DE PROPRIETATE

Exista limitele materiale care sunt delimitate chiar de corporalitatea bunurilor care formeaza obiectul dr de proprietate.Exista apoi limite juridice cre au in vedere restrangerea prerogativelor propr.Distingem intre limitele materiale care se refera la bunurile corporale ce formeaza obiectul dr si limitele juridice care se refera la atributele dr de proprietate.Cand e vorba de bunuri incorporale, nu putem discuta de limite materiale.

In ambele intelesuri, e importanta si vointa juridica.Ea poate interveni pentru a restrange limitele materiale sau pentru a restrange atributele dr de proprietate.Aceasta vointa juridica se manifesta fie ca vointa a legiuitorului, fie ca vointa a judecatorului sau a proprietarului.Distingem intre limitele legale, judiciare si voluntare ale exerc. proprietatii.

Limitele materiale sunt usor de determinat in cazul bunurilor mobile.Nu sunt probleme in cazul constructiilor.Cand e vorba de TERENURI,chestiunea limitelor materiale e mai complicata.In privinta terenurilor, trebuie sa existe o delimitare a suprafetei, o stabilire a limitei de adancime pana la care poate ajunge dr de proprietate, si o stabilire a limitei de inaltime.Cand e vorba de suprafata, mai ales in situatia in care nu exista carte funciara,exista numeroase dificultati practice pentru a delimita proprietatea.Exista numeroase suprapuneri de proprietate ce determina numeroase litigii pentru stabilirea suprafetei.Instrumentul juridic pentru clarificarea acestei limite materiale este ACTIUNEA IN GRANITUIRE.Prin aceasta,proprietarul unui teren poate cere justitiei sa delimiteze suprafata terenului care formeaza obiectul proprietatii.Teoretic, dr de proprietate asupra terenurilor se intinde in adancime pana in centrul pamantului.Practic, n-a ajuns nimeni pana acolo, iar juridic exista limite stabilite de Constitutie-art.33 prevede ca bogatiile poporului de interes national sunt obiect al proprietatii publice.Art.44 din Constitutie prevede dr autoritatilor publice de a folosi temporar in ,interes public, subsolul oricarui teren.

E nevoie sa se faca dovada interesului public si sa se plateasca o despagubire in schimbul folosintei si al prejudiciilor create.In inaltime, dr de proprietate se intinde pana la limita spatiului aerian.Acesta formeaza obiectul proprietatii publice.Exista ingradiri, necesitate de regulile de urbanism,de serviciile publice de distributie a gazelor,a curentului electric, etc.Uneori, dr proprietarului de a contrui pe terenul lui e limitat de o anumita inaltime.Alteori, exista chiar interdictii de a construi.Exista limite juridice mai ales in raporturile de vecinatate.E vorba de proprietatile imobiliare iar raporturile de vecinatate implica anumite restrctii in exercitarea prerogativelor proprietatiI.Legiuitorul a stabilit anumite limite legale in raporturile de vecinatate.

In codul civil aceste limite legale imbraca forma servitutilor naturale si legale.Aceste servituti nu sunt veritabile dezmembraminte ale proprietatii;ele sunt numai mijloace juridice pentru a armoniza exercitarea dr de proprietate in raporturile dintre vecini.Ele se refera la distanta plantatiilor, a constructiilor, a regimurilor de inaltime,etc.

In raporturile dintre vecini, e posibil ca judecatorul sa stabileasca anumite limite - LIMITE JUDICIARE.Puterea judecatoreasca de a stabili aceste limite se intemeiaza pe PRINCIPIUL ENTITATII.Nu trebuie sa se confunde limitele pe care judecatorul le stabileste pe baza acestui principiu cu limitele prevazute de lege si pe care judecatorul le aplica in caz de litigiu.E posibil ca proprietarii prin conventia lor/prin legate sa prevada anumite limite ale exercitarii proprietatii in raporturile dintre vecini.E cazul asa-numitelor servituti conventionale, fie cazul unor obligatii propter rem.






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact