StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil

Rezolutiunea - notiunea, temeiul juridic si domeniul aplicarii



Rezolutiunea


Rezolutiunea si rezilierea, ca moduri de desfiintare a actului juridic sunt destinate sa sanctioneze refuzul culpabil al executarii obligatiilor din contractele sinalagmatice - rezolutiunea intervine in contractele cu executare imediata si antreneaza desfiintarea acestora pentru trecut, rezilierea in contractele cu executare succesiva, antrenand desfiintarea acestora numai pentru viitor. Ne vom ocupa mai iantai de rezolutiune si apoi de reziliere.




Notiunea, temeiul juridic si domeniul aplicarii


376. Notiune. In cazul in care una dintre partile contractului sinalagmatic nu-si executa prestatiile la care s-a obligat, cealalta parte are urmatoarele posibilitati: fie sa ceara executarea silita, situatie in care poate avea dezavantajul concursului altor creditori, fie sa opuna exceptia de neexecutare a contractului, fie sa ceara desfiintarea retroactiva a contractului prin rezolutiune, ultima varianta inlaturand si d 313g63d ezavantajul executarii silite.

Rezolutiunea este, conform unei definitii, "o cale de desfiintare, cu efect retroactiv, a contractelor sinalagmatice, ca urmare a neexecutarii uneia dintre obligatiile care-si servesc reciproc de cauza"

Rezolutiunea se aplica numai contractelor sinalagmatice, fiind un efect specific acestei categorii de contracte.

Rezolutiunea are un puternic caracter sanctionator, datorandu-se neexecutarii contractului de catre una dintre parti, dintr-o atitudine culpabila.

Asadar, rezolutiunea este "o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic, constand in desfiintarea retroactiva a acestuia si repunerea partilor in situatia avuta anterior incheierii contractului"


377. Temeiul juridic al rezolutiunii. Articolul 1020 C.civ. prevede urmatoarele: "Conditia rezolutorie este subinteleasa totdeauna in contractele sinalagmatice in cazul cand una din parti nu indeplineste angajamentul sau". De aici rezulta ca, in conformitate cu Codul civil, fundamentul rezolutiunii este reprezentat de o conditie rezolutorie tacita, existenta in fiecare contract sinalagmatic. Neexecutarea prestatiei ar echivala cu neindeplinirea conditiei rezolutorii, avand ca efect desfiintarea retroactiva a contractului.

O asemenea explicatie a temeiului juridic al rezolutiunii este insa respinsa in doctrina. In primul rand, pentru ca "executarea obligatiei contractuale este un efect important al contractului, neputand fi redus la o simpla modalitate accesorie a acestuia, asa cum este conditia"

In al doilea rand, daca rezolutiunea s-ar intemeia pe ideea indeplinirii unei conditii rezolutorii, ea ar trebui sa opereze de drept, ca orice conditie, fara interventia instantei judecatoresti. Or, pentru a opera rezolutiunea contractului, este necesar sa se obtina o hotarare judecatoreasca: "Intr-acest caz (respectiv art. 1020), contractul nu este desfiintat de drept. Partea in privinta careia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau sa sileasca pe cealalta a executa conventia, cand este posibil, sau sa-i ceara desfiintarea, cu daune interese. Desfiintarea trebuie sa se ceara inaintea justitiei, care, dupa circumstante, poate acorda un termen partii actionate" (art. 1021 C.civ.).

Intr-o alta opinie, privitoare la fundamentul rezolutiunii, aceasta este prezentata ca "un mod specific de reparare a prejudiciului cauzat prin neexecutarea de catre debitor a obligatiei sale" . Repararea prejudiciului reprezinta insa un efect al acestei sanctiuni si nu poate fi considerata temei juridic al rezolutiunii.

O alta explicatie data art. 1020 C.civ. este aceea ca este o aplicatie a teoriei cauzei, iar fundamentul rezolutiunii se gaseste in lipsirea unei obligatii de cauza: "Obligatia uneia din parti are drept cauza obligatia celeilalte, astfel ca, in cazul in care obligatia uneia nu a fost executata, obligatia celeilalte devine fara cauza" . In acest caz insa, nu poate opera rezolutiunea, deoarece sanctiunea lipsei de cauza este nulitatea.

S-a mai considerat ca rezolutiunea judiciara a contractului se intemeiaza pe ideea de scop, ce sta la baza teoriei cauzei de la formarea contractului.

Intr-o alta conceptie, se afirma ca "la baza rezolutiunii si rezilierii trebuie sa asezam, alaturi de ideea de cauza, asa cum se manifesta ea pe taramul executarii contractului, si de principiul fortei obligatorii a contractului, ideea de culpa, singura in masura sa justifice acordarea de daune-interese. Numai impreuna, aceste trei idei permit stabilirea naturii juridice a rezolutiunii si rezilierii"

Cea mai solida explicatie este insa ca "temeiul juridic al rezolutiunii il constituie reciprocitatea si interdependenta obligatiilor din contractul sinalagmatic, imprejurarea ca fiecare dintre obligatiile reciproce este cauza juridica a celeilalte. Neindeplinirea culpabila a uneia dintre obligatii lipseste de suport juridic obligatia reciproca, astfel incat desfiintarea - rezolvirea - intregului contract se impune"


378. Domeniul de aplicare al rezolutiunii. Precizarea fundamentului si a naturii juridice a rezolutiunii conduce la concluzia ca aceasta sanctiune se aplica numai cu privire la contractele sinalagmatice. Interdependenta obligatiilor reciproce este specifica numai contractelor sinalagmatice. De altfel, rezolutiunea, impreuna cu rezilierea, cu exceptia de neexecutare a contractului si cu teoria riscurilor contractuale sunt considerate, in mod traditional, efecte specifice ale contractelor sinalagmatice.

Din acest motiv, rezolutiunea si rezilierea nu se aplica in cazul contractelor sinalagmatice imperfecte, adica acele contracte concepute initial drept contracte unilaterale, dar pe parcursul existentei carora se naste o obligatie si in sarcina creditorului fata de debitorul contractual.

De obicei, aceasta ultima obligatie nascuta ulterior are ca temei un fapt extracontractual. De exemplu, depozitarul unui lucru face anumite cheltuieli pentru conservarea acelui lucru. In cazul in care deponentul nu va achita aceste cheltuieli, depozitarul are dreptul sa retina lucrul si sa nu-l restituie. In aceasta situatie, dreptul de retentie este considerat a fi "o forma de aplicare a exceptiei de neexecutare a contractului"



Rezolutiunea nu se aplica, in general, nici contractelor sinalagmatice aleatorii. Astfel, neplata ratelor rentei viagere de catre debirentier nu da dreptul credirentierului sa ceara desfacerea contractului prin rezolutiune, ci poate cere numai executarea silita (art. 1647 C.civ.). Rezolutiunea va fi admisa, prin exceptie, intr-un singur caz prevazut de lege (art. 1646 C.civ.) - daca debirentierul nu constituie garantiile stipulate pentru asigurarea platii rentei.


379. Caracterul judiciar al rezolutiunii. Conform art. 1021 C.civ., rezolutiunea nu opereaza de drept, partea indreptatita trebuind sa se adreseze instantei judecatoresti cu o actiune in rezolutiune. Acest articol recunoaste instantei dreptul de a aprecia in concret oportunitatea rezolutiunii, avand posibilitatea acordarii unui termen de gratie paratului vinovat de neexecutarea obligatiei. Daca, in acest termen, paratul executa obligatia, contractul nu va mai fi desfiintat, in caz contrar operand rezolutiunea.

Actiunea in rezolutiune a contractului poate fi introdusa numai de partea care a executat sau care se declara gata sa execute contractul. Daca s-ar recunoaste o astfel de posibilitate si partii care nu si-a executat in mod culpabil obligatia proprie, "ar insemna sa i se acorde o prima de incurajare, o cale nejustificata de a se desprinde din raportul contractual la care a convenit, ceea ce ar constitui o infrangere de neadmis a principiului obligativitatii contractelor"




I. Dogaru, P. Draghici, Teoria generala a obligatiilor, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1999, p. 148.

C. Statescu, C. Birsan, op. cit., p. 82.

S. Ionescu, op. cit., p. 140.

D. Cosma, Teoria generala a actului juridic civil, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1969, p. 431.

P.I. Demetrescu, Drept civil. Teoria generala a obligatiilor, E.D.P., Bucuresti, 1966, p. 52-53.

V. Stoica, op. cit., p. 27.

C. Statescu, C. Birsan, op. cit., p. 82.

Ibidem, p. 81.

C. Statescu, C. Birsan, op. cit., p. 83.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact