Sistemul decizional al institutiilor europene

SISTEMUL DECIZIONAL AL INSTITUTIILOR EUROPENE

Modul de decizie a evoluat considerabil fata de situatia initiala a Tratatului de la Roma (care stipula p separare simpla a puterilor, ca in cadrul unei guvernari nationale: Comisia trimite propuneri CM; Parlamentul se pronunta asupra acestora; CM le adopta). Parlamentul European si-a crescut progresiv puterea (primand si un rol, legislativ la nivel comunitar, alaturi de Consiliul Ministrilor, adevaratul organism legislativ comunitar).

In prezent, exista patru proceduri decizionale in cadrul institutiilor comunitare:

A. Consultarea

Este procedura originala, care se aplica inca in cazul PCC (Politica Comerciala Comuna). Comisia face propuneri, le transmite CM, care decide, dupa ce obtine avizul Parlamentului European.

B. Asentimentul

Presupune acordul PE (Parlamentului European) in urmatoarele cazuri:

- drepturile cetatenilor;

- functionarea Bancii Centrale Europene;

- Statutul SEBC (Sistemul European al Bancilor Centrale);

- Fondurile structurale;

- Procedura electronica a PE;

- acordurile de asociere.

Asentimentul subintelege dreptul de veto al Parlamentului European (introdus prin Tratatul de la Maastricht), ceea ce confera PE o pondere mai mare in sistemul decizional al UE.

C. Cooperarea

Este o forma mai complicata de relatii intre Comisie-Parlament-C 939i84j onsiliu.

Se bazeaza pe urmatorul algoritm:

COMISIA             CONSILIUL

Solicita avizul PE

PE                                                         CONSILIUL

(primul aviz, prin                  (pozitie comuna, prin

simpla majoritate)                 majoritate calificata)

PE

(al doilea aviz; termen 3 luni)

propune amendamente

respinge propunerea                               adopta pozitie comuna

(simpla majoritate)

termen: 3 luni                                                        termen: o luna

CONSILIUL CONSILIUL COMISIA

(a doua dezbatere)                   (a doua dezbatere) - reexamineaza

poate adopta actul                  adopta actul in propunerea proprie

(prin unanimitate)                   conformitate cu in lumina opiniei

sau actul este respins                              pozitia comuna Consiliului si a

definitiv                                                                 amendamentului PE

- poate include unele

amendamente ale PE

CONSILIUL propunerea revizuita

(a doua dezbatere)

termen: 3 luni

nu reactioneaza                                      amendeaza propunerea Comisiei

adopta propunerea                adopta propunerea revizuita si

revizuita de Comisie                             amendamentele PE respinse de

Comisie

D. Co-decizia intre Consiliu si PE are urmatorul circuit decizional:

COMISIA                                             CONSILIUL

(prima dezbatere)

PE (prima dezbatere, aviz)

in caz de acord cu PE,

se adopta ca atare sau

PE se adopta doar o

(a doua dezbatere) pozitie comuna

termen: 3 luni

propune                                  respinge adopta pozitia comuna

amendamente                          pozitia comuna (simpla majoritate) sau nu

reactioneaza, ceea ce duce la

adoptarea actului

termen: 1 luna

COMISIA               termen: 3 luni CONSILIUL

(a doua dezbatere)

aproba amendamentele PE                    nu aproba amendamentele PE

(majoritate calificata;

unanimitate daca Comisia nu                                  termen: 6 saptamani

accepta amendamentele PE)

COMITETUL DE CONCILIERE

(reprezentanti ai Consiliului si ai PE

termen: 6 saptamani plus Comisia)

Adoptarea actului                   Respingerea actului termen: 6 saptamani

daca PE si Consiliul daca una dintre cele

sunt de acord doua institutii nu Dezacord pe text

confirma

Respingerea textului

Sistemul de decizie din cadrul institutiilor europene a fost revizuit de Consiliul European de la Nisa (7-10 decembrie 2000), in conditiile in care numarul tarilor membre se va dubla in aproximativ 10 ani. Asadar, s-a reglementat din timp modul de participare la decizia colectiva a noilor membri, criteriul principal fiind populatiei fiecarei tari si a crescut ponderea deciziilor luate prin majoritate calificata, reprezentand cel putin 62% din populatia UE ori 74,1% din voturile ponderate

Acordul de la Nisa se poate prezenta schematic sub forma unui tabel:

Procesul extinderii va perturba, deci, raportul actual de forte din cadrul institutiilor europene. Dintre tarile candidate, o pondere substantiala o vor capata Polonia (care se va alatura "grupului celor 5 mari") si Romania (tara cu populatie medie). Singura tara candidata pentru care Summitul de la Nisa nu a stabilit ponderea decizionala este Turcia, a carei populatie (67,2 milioane locuitori) al plasa-o pe locul doi dupa Germania (cu 81 locuri in PE, 29 voturi CM, 24 locuri in Ecosoc si 24 locuri in COR), inaintea Marii Britanii, Frantei, Italiei si Spaniei.