Forma de guvernamant

FORMA DE GUVERNAMANT

Forma de guvernamant constituie modul in care sunt formate si functioneaza organele supreme. Ea este raportata, in principiu, la trasaturile definitorii ale sefului de stat si la raporturile sale cu puterea legiuitoare.

Cele mai utilizate forme de guvernamant au fost monarhia s 929c27j i republica.

Monarhia se caracterizeaza prin aceea ca seful statului este un monarh (rege, imparat, emir, print) absolut sau nu, ereditar sau desemnat dupa proceduri specifice in functie de traditiile regimului constitutional.

In evolutia monarhiei se cunosc:

Monarhia absoluta, care este cea mai veche forma de monarhie si se caracterizeaza prin faptul ca monarhul este unicul organ suprem in stat. Ex: Imperiul rus, Imperiul otoman.

Monarhia limitata (constitutionala), care presupune limitarea puterilor monarhului prin constitutie, datorita existentei si altor organe. Cu toate aceste limitari, monarhul are un rol deosebit, atributiile parlamentului fiind reduse.

Monarhia parlamentara dualista, care este o forma a monarhiei constitutionale prin care monarhul si parlamentul stau din punct de vedere legal pe o pozitie egala.

Monarhia parlamentara contemporana (intalnita astazi in Belgia, Olanda, Marea Britanie, tarile scandinave), care este o forma de guvernamant democratica, datorita faptului ca monarhul, ca sef al statului, are mai mult caracter simbolic. El 'domneste, dar nu guverneaza', ceea ce inseamna ca primul-ministru sau ministrii contrasemneaza aproape toate actele emise ca urmare a exercitarii atributiilor suveranului. Chiar daca pastreaza unele prerogative specifice sefului de stat (dizolvarea parlamentului, semnarea legilor, numirea in functii superioare), acestea au mai mult un caracter de ceremonie.

Republica este acea forma de guvernamant in care cetatenii se guverneaza singuri, desemnandu-si sau alegand un sef de stat denumit, de regula, presedinte. Presedintele poate fi ales fie direct prin vot universal, fie de catre parlament, desemnare ce determina clasificarea republicii in republica prezidentiala si republica parlamentara.

Republica parlamentara se caracterizeaza prin alegerea sefului de stat de catre parlament, presedintele raspunzand in fata acestuia. De aceea, pozitia sefului de stat este inferioara parlamentului din punct de vedere legal. Ex: Italia, Germania.

Republica prezidentiala se caracterizeaza prin alegerea presedintelui de catre corpul electoral, fie direct prin vot universal, fie indirect prin intermediul colegiilor electorale. Datorita acestui lucru presedintele se afla din punct de vedere legal pe o pozitie egala cu parlamentul.

In cadrul republicii, functia de sef al statului poate ii indeplinita fie de o singura persoana, fie de catre un organ colegial.

Potrivit Constitutiei actuale a Romaniei, forma de guvernamant a statului roman este republica. Presedintele este ales prin vot universal si nu este subordonat Parlamentului.