StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare īn relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept constitutional

Obiectul de cercetare al doctrinei dreptului constitutional. metode utilizate



Obiectul de cercetare al doctrinei dreptului constitutional. Metode utilizate

A. Obiectul de cercetare al disciplinei dreptului constitutional.

Pentru a: putea fi vorba de o disciplina stiintifica este necesar in primul rand ca ea sa aiba un obiect propriu de eercetare, deosebit de specificul sau de obiectul altor discipline 434c28e stiintifice. Asa, de exemplu, fizica este o stiinta automoma fata de biologie, intrucat ea are un obiect propriu de cercetare: fenomenele fizice (caldura, sunetul, electricitatea etc.) in timp ce secunda arc ca obiect fenomenele de viata.



Dar. pentru a fi in prezenta unei stiinte, aceasta conditie nu este suficienta, ci este necesar sa se invedereze totodata ca, in cadrul ei. cercetarea unei categorii determinate de fenomene nu se face la intamplare si empiric, ci prin aplicarea unor metode stiintifice.

Asa fiind,, pentru a recunoaste dreptului constitutional insusirea de disciplina stiintifica autonoma in raport eu alte discipline juridice (cum sunt: dreptul administrativ, dreptul financiar, dreptul international public, dreptul civil, dreptul penal etc.) este necesar in primul rand sa stabilim daca el are sau nu, un obiect propriu de cercetare.

intrucat dreptul constitutional s-a nascut, asa cum am aratat (v. §.1 si 2 al acestei sectiuni), din nevoia de a se studia stiintific constitutiile scrise ca fenomene juridice noi aparute incepand cu sfarsitul secolului al XVIII-lea, este evident ca obiectul sau de cercetare apare de la inceput destul de precis conturat. Nu este mai putin adevarat ca acest obiect, chiar astfel definit, poate sa varieze de la tara la tara, in functie de continutul concret al constitutiilor. Astfel, bunaoara, constitutiile Frantei din 1875 si 1958 nu contin un capitol care sa reglementeze drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, ceea ce a facut ca acolo aceasta materie sa fie studiata pana in cele din urma in cadrul unei discipline noi: ..Libertatile publice', in timp ce la noi in tara, intrucat acelasi domeniu de raporturi sociale este reglementat prin insusi textul Constitutiei, el a fost inclus in mod constant in obiectul dreptului constitutional.

Faptul ca obiectul dreptului constitutional il constituie in principal constitutia duce la o prima consecinta importanta si anume la concluzia ca nici una din regulile juridice stabilite de constitutie nu poate ramane in afara sferei de preocupare a dreptului constitutional, intrucat Constitutia noastra din 1991 cuprinde reguli privitoare la forma de stat, la forma de guvernamant, la organizarea si functionarea parlamentului, la raporturile lui cu celelalte organe ale statului (seful statului, guvern, ministere si celelalte organe ale administratiei publice, justitie), precum si la drepturile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor, consecinta este ca m obiectul disciplinei dreptului constitutional va trebui inclus studiul unor raporturi sociale legate de toate aceste aspecte ale convietuirii in cadrul statului.

Dar daca am spune numai atat. obiectul dreptului constitutional nu ar fi inca delimitat, stiut fiind ca aceasta disciplina, desi abordeaza probleme legate de organizarea guvernului, a organelor de specialitate ale administratiei publice centrale, ale administratiei locale, ale justitiei etc. lasa in afara preocuparilor ei numeroase aspecte ale lor, care nu sunt reglementate prin constitutie, ci prin legi ordinare, legi organice sau alte acte normative si, prin urmare, fac obiectul de cercetare al altor discipline juridice, cum sunt dreptul administrativ, financiar, procedura civila, procedura penala etc. Trebuie sa se sublinieze de asemenea ca numeroase raporturi sociale legate de drepturile si libertatile fundamentale cetatenesti isi gasesc dezvoltarea in cadrul dreptului civil (cum este dreptul de proprietate privata sau publica); in dreptul penal (cum este dreptul la viata sau la integritate corporala); in dreptul muncii (cum este dreptul la munca, la ocrotire sociala, la greva) etc. In aceasta situatie, problema care se pune spre rezolvare este aceea de a sti daca se poate spune ca dreptul constitutional are sau nu un obiect propriu de cercetare, un obiect care sa nu se incalece cu cel al altor discipline juridice.

Raspunsul la aceasta intrebare este incontestabil afirmativ atunci cand este vorba de raporturi sociale legate de forma de stat, de forma de guvernamant, de organizarea si functionarea parlamentului si de raporturile acestuia cu celelalte organe ale statului. Aceasta pentru ca nici unul dintre aceste raporturi sociale nu formeaza obiectul de studiu al altor discipline juridice decat dreptul constitutional, astfel incat ele trebuie considerate specifice acestuia din urma. In ceea ce priveste aceste raporturi sociale, intrucat ele apartin exclusiv sferei dreptului constitutional, ele vor trebui examinate in cadrul acestei discipline nu numai prin prisma regulilor consacrate de constitutie, ci si a celor stabilite pe cale de legi ordinare sau organice, prin regulamentele de organizare si functionare ale camerelor parlamentului, prin obiceiuri juridice etc. Daca studiul institutiilor constitutionale nu s-ar face in aceasta ipoteza prin prisma intregului evantai de norme care le reglementeaza, el ar ramane incomplet, iar invatamantul juridic ar apare mutilat prin sustragerea unor importante reglementari de Ia orice analiza stiintifica.



Situatia este alta in cadrul acelor raporturi sociale, care nu formeaza obiectul exclusiv de cercetare al dreptului constitutional, intrucat aceste raporturi sociale sunt examinate in toate amanuntele lor in cadrul altor discipline juridice decat dreptul constitutional, ele intereseaza disciplina noastra numai in masura in care constitutia reglementeaza principiile lor de haza. Intr-adevar. in masura in care constitutia cuprinde reglementari privitoare !a asemenea raporturi sociale, legile organice sau ordinare nu vor putea stabili reguli contrare principiilor constitutionale. C'a atare.' este sarcina dreptului constitutional ca, analizand dispozitiile constitutiei, sa desprinda semnificatia si limitele lor. Aceasta constatare se impune cu deosebire in legatura cu garantiile date de constitutie drepturilor fundamentale cetatenesti. Aceasta pentru ca. intr-un stat de drept, care cunoaste cai procedurale speciale in vederea ocrotirii acestor drepturi, printre care si controlul constitutionalitatii legilor, stabilirea sensului exact al prevederilor constitutionale este esentiala nu numai pentru indivizii care le invoca, ci si pentru autoritatile publice care trebuie sa Ie respecte.

B. Metode utilizate de doctrina dreptului constitutional

Metodele utilizate mult timp de doctrina dreptului constitutional sunt: metoda exegetica si cea analitica-sintetica. In doctrina recenta a dreptului constitutional, aceste doua metode.'care nu se exclud una pe alta. au fost intregite prin aplicarea metodelor si tehnicilor sociologice de cercetare.

a) Metoda exegetica

Aceasta metoda consta in utilizarea interpretarii gramaticale si logice, in scopul de a stabili intelesul diferitelor texte de legi.

Fara indoiala, aceasta metoda prezinta o certa utilitate mai ales in practica judiciara, in masura in care permite sa se stabileasca adevaratul inteles al unei dispozitii constitutionale sau legale. Dar ea risca sa duca la concluzii incomplete si uneori dezmintite de realitatea sociala.

In primul rand.-aplicand metoda exegetica, cercetarea intreprinsa in domeniul dreptului constitutional devine un simplu comentariu, al carui sprijin il constituie exclusiv textul legii. Ca atare, el nu analizeaza nici cauzele fenomenelor juridice, nici raporturile lor cu alte fenomene sau legile sociologice care le guverneaza.

O alta carenta a metodei exegetice consta in faptul ca indeparteaza pe jurist de realitatile sociale. Facand apel la silogism si la un numar de argumente tipice, cum sunt: analogia, argumentele per n conlntrio. a fortiori etc.. prin care se cauta sa se stabileasca intelesul textului de lege obscur, metoda exegetica risca sa transforme stiinta dreptului intr-un exercitiu de logica formala, fara legatura cu realitatile sociale si economice, carora trebuie sa li se aplice. Studiul dreptului nu poate fi insa facut ignorandu-se aceste realitati. In sfarsit, aceasta metoda, legand pe jurist in catusele textelor de legi. il impiedica sa desprinda din complexul normelor de drept, notiuni generale si sa elaboreze puncte de vedere de ansamblu. Marginita la text, exegeza nu are valoare decat atata timp cat legea interpretata ramane in vigoare. Legea odata abrogata, tot esafodajul ridicat pe marginea ci de jurist se prabuseste ca un castel facut din carti de joc.

b) Metoda analitica-sintetica

Punctul de plecare al metodei Ia care ne referim este analiza diferitelor norme juridice in vigoare, in scopul de a gasi principiul juridic ce le sta la baza. Odata descoperite, aceste principii sunt cercetate comparativ, stabilindu-se caracterele lor specifice, pentru ca apoi, pe cale de sinteza, sa se desprinda din ele un numar de principii superioare, care guverneaza o materie determinata a dreptului. Principiile superioare astfel stabilite sunt utilizate in cele din urma pentru a interpreta celelalte dispozitii ale constitutiei.

Dupa cum se vede, metoda analitica-sintetica utilizeaza, ca si metoda exegetica, anumite procedee de logica formala, ca: analiza, sinteza, inductia si deductia etc. De aceea, ori de cate ori utilizarea acestei metode nu este insotita de o constanta confruntare a rezultatelor obtinute prin intermediul ei cu realitatile economice, culturale si politice ale societatii, ca poate duce. intocmai ca si metoda exegetica, fa abstractii dezmintite de fapte1.



c) imbinarea metodelor traditionale cu metodele si tehnicile sociologice
Ca urmare a dezvoltarii, in vremurile noastre, a cercetarilor sociologice,

a perfectionarii tehnicilor de investigare a fenomenelor de masa, precum si a importantei crescande dobandite de stiintele politice, doctrina moderna a dreptului constitutional are la baza preocuparea de a intregi analiza pur juridica a institutiilor dreptului constitutional efectuata prin aplicarea metodelor exegetica si analitlca-sintetica, cu una de natura sociologica si politica.

Aceasta noua doctrina pleaca de la ideea ca o justa intelegere a fenomenelor juridice nu este posibila fara studiul atent al cauzelor economice, sociale si politice, al convingerilor sau reprezentarilor colective (ideea de drept, fenomenele de prestigiu, credinta in legitimitate etc.) care-si spun cuvantul in geneza normelor de drept si Ie determina continutul..

Pe de alta parte, este cert ca adevaratul profil al institutiilor constitutionale nu poate fi definit plecand exclusiv de Ia examinarea normelor juridice care le stau la baza. in conturarea modului de aplicare a acestor norme pot interveni forte sociale si politice, care le modifica substanta si le imprima o directie diferita de cea avuta in vedere la adoptarea lor. Aceleasi norme juridice sau acelasi sistem de asemenea norme juridice pot duce la formarea si dezvoltarea unor realitati politice profund deosebite de la o tara la alta. in functie de continutul pe care-1 toarna in tiparul lor interesele si conceptiile specifice ce se infrunta in cadrul social. Viata unei comunitati nu este u-n aluat docil. Ea refuza adeseori sa se supuna incercarilor de a o cuprinde in calapoade juridice preconcepute si forta ei este atat de covarsitoare incat, adeseori, cautand sa se adapteze calapodului ce i-a fost impus, ii imprima acestuia o alta forma. Cons.tit.utia romana din 1866 a fost, bunaoara, o copie usor adaptata a Constitutiei belgiene din 1831. Cu toate acestea, modul in care a functionat regimul parlamentar in cele doua tari a fost foarte diferit (v. pentru amanunte partea a IlI-a a acestui volum, capitolul l, sectiunea 1. § 5).

In sfarsit, realitatea sociala poate nu numai sa imprime dezvoltarii unor institutii constitutionale un sens diferit de cel urmarit de reglementarile in vigoare, ci adeseori da nastere unor institutii politice noi. neconsacrate prin texte constitutionale. Acesta a fost. bunaoara, situatia in trecut in multe tari si mai este si astazi in unele, cat priveste partidele politice. Fara sa fie reglementate prin texte constitutionale, ele au exercitat si exercita o influenta incontestabila asupra mersului vietii publice. Tocmai pentru ea este asa. o serie de constitutii recente le-au dat o consacrare formala.

C. Ramura dreptului constitutional

Notiunea de ..drept constitutional' este utilizata frecvent pentru a desemna nu disciplina stiintifica denumita astfel, ci insusi obiectul acesteia. astfel cum I-am caracterizat in punctul A de mai sus. In acest eaz. notiunea de "drept constitutional' este chemata sa desemneze ansamblul normelor juridice care reglementeaza forma de stat. forma de guvernamant, organizarea si functionarea parlamentului, raporturile acestuia cu celelalte organe ale statului, inclusiv regulile cu orice alt obiect, daca sunt Consacrate prin insusi textul constitutiei.

Ramura, dreptului constitutional poate fi delimitata cu suficienta precizie fata de alte ramuri, cum este dreptul administrativ, dreptul financiar, dreptul civil, dreptul penal c te. atunci cand este vorba de norme juridice care reglementeaza raporturile sociale, care nu fac obiectul si al altor ramuri de drept. Acesta este cazul normelor privitoare la forma de stat, forma de guvern. organizareaji functionarea parlamentului si raporturile acestuia cu alte organe ale statului. In schimb, regulile juridice privitoare la alte raporturi sociale decat acestea nu vor putea fi considerate ca apartinand dreptului constitutional decat in masura in care. desi nu intervin numaidecat in sfera specifica lui. sunt incluse in constitutie si, ca atare, se bucura de garantii inzestrate cu o forta juridica superioara celor ce rezulta din simple legi.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact