Motivele de recurs

Motivele de recurs

Recursul, spre deosebire de apel, presupune o sfera limitata de motive pentru care poate fi admis. In principal exista 2 situatii - erorile de drept formal sau procesual (error in procedendo) si erorile de drept material sau substantial (error in jus judecando 515h75f ) este de esnta recursului faptul ca in procedura de recurs instanta verifica doar daca s-a procedat la o corecta aplicare a legii la starea de fapt retinuta in mod suveran de instanta de fond si apel. Din aceste considerente in art. 385 ind. 9 CPP stabileste in mod limitativ un numar de 21 de motive de recurs care pot fi grupate in 2 principale categorii:

1. motive formale sau de procedura
2. motive de judecata sau substantiale

A. Motive formale

in conformitate cu art. 385 ind. 9 CPP alin. 1 lit. a constituie motiv de recurs faptul ca nu au fost respectate dispozitiile procesual penale incidente in materia competentei materiale (ratione materiae) si a competentei personale (ratione personae). Incalcarea dispozitiilor de aceasta natura determina nulitatea absoluta a hotararii, cazurile fiind incluse in dispozitiile art. 197 CPP alin. 2.

2) incalcarea regulilor privind sesizarea instantei. In acest caz este vorba despre actul de sesizare si nu continutul probator. Atunci cand e vorba despre regularitatea sesizarii, ne referim atat la sesizarea primara cat si la sesizarea derivata (de exemplu prin declinare de competenta) sau o sesizare complementara (procedura prevazuta de art. 278¹ alin. 8 lit. c sau la alte moduri de sesizare cum e cazul casarii cu trimitere, cand instanta ierarhic superioara a desfiintat hotararea si a trimis-o spre rejudecare in masura in care sunt incalcate dispozitiile prevazute in art. 197 alin. 2 CPP.

3) situatia in care instanta nu a fost compusa potrivit legii, ori s-au incalcat dispozitiile art. 292² (stabilitatea si unicitatea completului de judecata) sau situatia in care a existat un caz de incompatibilitate prevazut de lege.

In privinta compunerii instantei, ne referim atat la aspectul constitutiv ( alcatuirea completului de judecata da la instantele anterioare cu numarul de judecatori prevazut de l. 304/2004) cat si cel functional al compunerii instantei .

In privinta celui de-al doilea caz si anume incalcarea principiului stabilitatii si unicitatii completului de judecata, legea dispune imperativ, sub sanctiunea nulitatii absolute, faptul ca membrii completului trebuie sa ramana aceeasi. Prin exceptie daca in mod obiectiv se schimba acesti membri, procesul se reia obligatoriu din faza dezbaterilor (principiul nemijlocirii).

O a treia situatie este cea in care a existat un motiv de incompatibilitate (art. 46 si urm.).

4) situatia in care sedinta de judecata nu a fost publica, cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege. Cerinta publicitatii sedintei de judecata se impune in raport de dispozitiile alin. 2 al art. 1 CPP, in coformitate cu care procesul penal trebuie sa aiba un rol educativ. Prezenta partilor si a asistentei permite realizarea perceptiei opiniei publice asupra cauzei dezbatute.

5) judecata a avut loc in absenta procurorului sau a inculpatului, in situatia in care prezenta acestora este obligatorie.

a) referitor la participarea procurorului la sedinta de judecata art. 315 CPP stabileste situatiile in care prezenta acestuia este obligatorie.

b) in privinta prezentei inculpatului - in art. 291 alin. 3 se prevede ca partea prezenta la un termen nu mai este citata pentru termenele ulterioare, chiar daca ar lipsi la vreunul din aceste termene. In cazul inculpatului in stare de arest fie preventiv, fie in stare de detentie, asigurarea prezentei sale este obligatorie, sub sanctiunea nulitatii absolute. Art. 385¹¹ alin. 3 prevede ca in recursul declarat de inculpat impotriva incheierii de luare a masurii arestarii preventive, prezenta acestuia nu mai este necesara in fata instantei de recurs. O alta situatie de obligativitate e prevazuta in art. 484 alin. 1 in cazul judecarii infractorilor minori, cand trebuie asigurata prezenta acestora.

6) in art. 385 ind. alin. 6 este prevazut ca motiv de recurs situatia in care urmarirea penala sau judecata a avut loc in lipsa aparatorului, cand prezenta acestuia era obligatorie in conditiile legii (art. 171 CPP). Practica judiciara (ICCJ) - echivaleaza cu lipsa aparatorului, nedepunerea delegatiei de aparator, chiar daca in partea introductiva (incheiere sau preambul) s-a trecut mentiunea ca inculpatul a fost asistat de aparator, fara precizarea numelui acestuia. Aceasta situatie apare si atunci cand judecarea a avut loc cu un vocat din oficiu, desi inculpatul avea aparator ales sau numirea de catre instanta, in cursul procesului, a unui avocat din sala in calitate de aparator din oficiu. Apararea trebuie sa fie reala nu formala.

7) situatia in care judecata avut loc in absenta referatului de evaluare, in cazurile cu infractori minori. Art. 482 CPP impune sub sanctiunea nulitatii absolute, obligativitatea acestui referat de evaluare care se intocmeste de cosilieriisociali din cadrul Serviciului de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor.

8) cand nu a fost efectuata expertiza psihiatrica a inculpatului in cazurile si conditiile prevazute de art. 117 alin. (1) si (2) CPP . In aceste cazuri expertiza trebuie efectuata in conditiile stabilite de procedura si anume internare nu si ambulatoriu. In practica judiciara s-a considerat ca nu s-a respecatat cerinta cand expertiza s-a facut prin observatie clinica (din foaia de observatie clinica).

9) hotararea judecatoreasca nu cuprinde motivele pe care se bazeaza solutia adoptata, ori motivarea solutiei contrazice dispozitivul hotararii sau hotararea nu se intelege.

a) nemotivarea hotararii este in cazul in care judecatorii de la instanta anterioara nu precizeaza motivele, temeiurile, ratiunile, nu argumenteaza considerentele pe care s-a ajuns la solutia pronuntata. In practica judiciara s-a retinut acest caz in situatia simplei inserari in considerente ca istanta retine "vinovatia" si pe baza probelor din dosar sau in cazul in care instanta de apel in motivare precizeaza ca constata hotararea primei instante legala si temeinica.

b) in situatia in care exista divergente evidente intre partea expozitiva si dispozitiv - de exemplu se motiveza necesitatea condamnarii inculpatului iar in dispozitiv se pronunta achitarea ori in motivare se probeaza necesitatea schimbarii incadrarii juridice iar in dispozitiv e condamnat in baza incadrarii prevazute in rechizitoriu. O alta situatie e cea in care in motivare se justifica necesitatea admiterii in parte a actiunii civile iar in dispozitiv actiunea civila e admisa in intregime.

c) cand hotararea nu poate fi inteleasa - de exemplu cazurile in care din partea expozitiva rezulta o totala confuzie asupra starii de fapt. De regula acest lucru se intampla in cazul infractiunilor concurente sau la pluralitatilor de faptuitor.

10) instanta nu s-a pronuntat asupra unei fapte retinute in sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori cu privire la cereri esentiale care sunt de natura care sunt de natura sa asigure partilor garantarea exercitiului drepturilor procesuale si care sunt de natura sa influenteze modul de solutionare al cauzei. Aceste motive constau in omisiuni ale instantelor de fond.

a) instanta desi a fost investita prin rechizitoriu cu mai multe infractiuni s-a pronuntat doar asupra unora din acestea si dintr-o eroare esentiala a omis sa hotarasca asupra altor infractiuni imputate inculpatului.

b) vicii in legatura cu administrarea unor probe propuse fie de procuror fie de parti ( de ex. in rechizitoriu sunt indicati 6 martori iar instanta nu citeaza niciunul, sau apararea solicita audierea unor martori si instanta nu se pronunta asupra cererii).

c) instanta nu s-a pronuntat asupra unor cereri esentiale de natura sa influenteze hotararea in cauza - de ex. nu se pronunta asupra unor cereri privind efectuarea unor expertize contabile sau instanta respinge cererea pt. angajarea aparatorului ales dispunand apararea din oficiu. Cererea trebuie sa fie de natura sa influenteze fondul cauzei ( ajuta la clarificarea situatiei juridice) fie in sensul unei solutii gresite fie care ar fi ajutat la clarificarea situatiei juridice.

11) instanta admis o cale de atac neprevazuta de lege sau tardiv introdusa - de ex. in cauza nu se putea introduce apel si totusi instanta judeca in apel.

12) cand judecata in prima instanta sau in apel a avut loc fara indeplinirea procedurii de citare sau partea, desi a fost citata, s-a aflat in imposibilitatea de a se prezenta si de anunta instanta despre aceasta impiedicare( identitate cu cazul de contestatie in anulare prevazut in art. 386 lit. b).

a) judecata a avut loc fara indeplinirea procedurii de citare

b) partea desi a fost legal citata a fost in imposibilitate obiectiva de a se prezenta - de ex. cel internat de urgenta si supus unor interventii chirurgicale sau cel care a fost arestat preventiv in strainatate si avea termen in Romania sau cel care datorita unor calamitati naturale nu se pot prezenta. Partea trebuie sa nu fi fost in masura sa incunostinteze instanta.

B. Motive substantiale

instanta a pronuntat o hotarare de condamnare pentru o alta fapta decat cea pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, cu exceptia extinderii obiectului judecatii pentru alte infractiuni ( art. 336), respectiv fata de alte persoane ( art. 337) - de ex. in cazul in care o persoana e trimisa in judecata pt delapidare si cu ocazia judecatii se constata ca fapta a fost comisa prin fals material si uz de fals, infractiuni concurente cu delapidarea respectiv in cazul in care un martor in timpul sedintei de judecata recunoaste ca a contribuit la comiterea faptei.

14) inculpatul a fost condamnat pentru o fapta neprevazuta de legea penala ( art. 10 litera b).

15) cand s-au aplicat pedepse gresit individualizate sau in alte limite decat cele stabilite de lege (art. 72 CP ). Pedeapsa este fie disproportionata in raport cu fapta reala fie sunt depasite limite fara a se retine circumstante agravante sau atenuante sau se depaseste maximul special fara motivatie sau a maximului general de 30 de ani.

16) persoana condamnata a mai fost judecata definitiv pentru aceeasi fapta sau exista o cale de inlaturare a raspunderii penale ori pedeapsa a fost gratiata, a intervenit decesul inculpatului.

Incalcarea autoritatii de lucru judecat - prezumtie absoluta de legalitate care se bucura o hotarare judecatoreasca care nu a fost atacata ori fata de care s-au epuizat toate caile de atac (art. 10 litera j).

17) in mod gresit inculpatul a fost achitat pe motiv ca fapta nu e prevazuta de legea penala sau in mod gresit s-a dispus incetarea procesului penal pe motivul ca exista autoritate de lucru judecat sau o cauza de inlaturare a rapsunderii penale ori ca a intervenit decesul inculpatului sau pedeapsa a fost gratiata.

18) faptei i s-a dat o gresita incadrare juridica fie s-a schimbat incadrarea juridica in mod nejustificat. S-a retinut de exemplu talharie si era furt.

19) cand s-a comis o grava eroare de fapt avand drept consecinta pronuntarea unei hotarari gresite, fie de achitare fie de condamnare. Conditiile ce trebuiesc indeplinite pentru a fi in prezenta erorii grave:

- sa fie evidenta adica starea de fapt sa se afle in discordanta reala cu realitatea obiectiva

- eroarea sa fie esentiala adica sa se rasfranga major asupra hotararii

- sa se fi retinut in mod nejustificat in circumstante de atenuare sau agravare inexistente.

20) judecatorii de fond au comis un exces de putere, in sensul ca au trecut in domeniul unei altei puteri constituite in stat. De ex. in cazul unei condamnari judecatorul aplica si o sanctiune administrativa ori judecatorul inventeaza o noua infractiune.

21) cand a intervenit o lege mai favorabila condamnatului (art. 13 C. Penal)

Motivarea recursului

Conform art. 385 ind.10 - motivele de recurs se formuleaza in scris prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, care trebuie depus la instanta de recurs, cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata in fata instantei de recurs. In legatura cu natura juridica a acestui termen opinia dominanta este aceea potrivit careia acesta este un termen peremtoriu, adica nerespectarea lui atrage respingerea recursului ca nemotivat. Prin sintagma depunerea recursului la instanta de recurs se intelege existenta faptica a motivelor scrise depuse cel putin cu 5 zile inainte de recurs, si nu expediate prin posta cu dovada stampilei postei cu recipisa expedierii. Exista si opinii contrare, astfel Inalta Curte prin decizia 1626 din 1994 a stabilit posibilitatea sustinerii orale a recursului de catre recurent

Prin exceptie de la aceasta regula - motivarea recursului - instanta este obligata ca din oficiu sa ia in considerare motivele de recurs prevazute de art. 385 ind. 9 alin. 1 punctele 1-7, 10, 13, 14, 19 si 20. A doua situatie - instanta este obligata sa ia in considerare din oficiu numai anumite cazuri daca ele au influentat solutia in defavoarea condamnatului in situatiile prevazute 11, 12, 15, 17-18 pentru ca in aceste situatii s-a creat celui in cauza o situatie mai grea in mod necuvenit. Pentru toate celelalte 3 cazuri in stanta va lua in considerare motivele de recurs numai daca sunt invocate de catre recurent.

Efecte

A. Efectul suspensiv

Potrivit art. 385 ind. 5, recursul este suspensiv de executare atat in ce priveste latura penala, cat si latura civila, afara de cazul cand legea dispune altfel. Efectul suspensiv al recursului se produce ope legis atunci cind acesta a fost declarat in termenul legal si numai in raport cu dispozitiile hotararii fata de care s-au invocat motive de recurs. Ca exceptie, recursul nu suspenda executarea hotararii atacate in urmatoarele cazuri:

1) recursul declarat impotriva incheierii prin care judecatorul a dispus in cursul urmaririi penale luarea masurii arestarii preventive sau prin care a constatat incetarea de drept a acestei masuri (art. 140 ind. 3 alin. 8);

2) recursul declarat impotriva incheierii prin care instanta a dispus in timpul judecatii in prima instanta sau in apel luarea sau mentinerea unei masuri preventive sau prin care a constatat incetarea de drept a acestei masuri (art. 141 alin.3);

3) recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus prelungirea arestarii preventive (art. 159 alin.8)

4) recursul declarat impotriva incheierii prin care instanta a suspendat cauza pe motiv de boala a inculpatului (art. 303 alin.3)

5) recursul declarat impotriva hotararii prin care instanta a confirmat masura internarii medicale;

6) recursul declarat impotriva hotarare (sentinta sau decizie) s-a pronuntat asupra luarii, mentinerii sau revocarii masurii arestarii preventive a inculpatului si asupra luarii sau revocarii obligarii acestuia de a nu parasi localitatea sau tara (art. 350 alin.1 si alin.4);

7) recursul declarat impotriva hotararii instantei prin care aceasta a solutionat plangerea impotriva masurilor asiguratorii (art. 168 alin.2).

B. Efectul devolutiv

Spre deosebire de apel, recursul nu poate avea efect devolutiv total, ci numai partial. El devolueaza cauza in fata instantei de recurs numai in drept. Potrivit art. 386 ind. 6, efectul devolutiv al recursului prezinta anumite limite determinate de:

a) persoana care l-a declarat;

b) persoana la care se refera declaratia de recurs;

c) calitatea pe care recurentul o are in proces;

d) motivele de recurs prevazute expres de lege in art. 385-9.

Recursul declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevazute in art. 385 ind. 9, iar instanta este obligata ca, in afara temeiurilor invocate si cererilor formulate de recurent, sa examineze intreaga cauza sub toate aspectele.

C. Efectul neagravarii situatiei in propriul recurs

Potrivit art. 385 ind. 8, regula este incidenta atunci cind :

1) exista recursul unei singure parti sau a mai multor parti care formeaza un grup cu aceeasi pozitie procesuala

2) exista recursul procurorului declarat expres in favoarea unei parti.

In consecinta, regula nu este aplicabila atunci cand:

a) exista si recursul unei parti cu interese contrare

b) exista recursul procurorului fara rezerve

D. Efectul extensiv

Potrivit art. 385- ind. 7, instanta de recurs examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat recurs sau la care acesta nu se refera, putand hotari si in privinta lor, fara sa poata crea acestor parti o situatie mai grea. De asemenea, procurorul, chiar dupa expirarea termenului de recurs, poate cere extinderea recursului declarat de el in termen si fata de alte persoane decat acelea la care s-a referit, fara a se putea crea acestora o situatie mai grea.

Renuntarea la recurs sau retragerea recursulului

Dispozitiile aplicabile in materia apelului pentru renuntarea la apel sunt aplicabile si in cazul recursului (art. 366 si 367) In conformitate cu art. 385 ind. 4 alin. 2 oricare dintre parti care a recurat hotararea, poate renunta la recurs inauntrul acestui termen. Exista o diferenta intre renuntare si retragere deoarece aceasta din urma opereaza dupa expirarea acestui termen si are ca efect constatarea retragerii in fata instantei ierarhic superioare. De asemenea dispozitiile aplicabile in materia retragerii apelului (art. 369) sunt aplicabile si in materia retragerii recursului. Astfel dupa expirarea termenului de recurs oricand pana cel mai tarziu pana la acordarea cuvantului pentru dezbateri partea sau procurorului poate sa-si retraga recursul. Daca retragerea nu intervine in termenul rezonabil de 5 zile inaintea primului termen, si in cursul dezbaterilor, partea care a retras recursul poate fi obligata la cheltuielile de judecata pentru ca se face in culpa procesuala.

Procedura judecarii recursului

Obiectul judecatii in recurs

Art. 385 ind. 14 - judecata in recurs se rezuma doar la verificarea hotararii atacate exclusiv pe baza probelor existente la dosar. Prin exceptie sunt admisibile inscrisurile noi ce pot fi depuse la dosar. Judecata in recurs are ca obiect verificarea legalitatii hotararii atacate si nu a procedurii.

Procedura de judecata

Judecata recursului se deruleaza de regula dupa regulile procedurale aplicabile judecatii in prima instanta. Prin derogare art. 385¹¹-385 ind. 14 prevad o procedura derogatorie specifica judecatii in recurs.

Structura judecatii in recurs

a)      pregatirea sedintei de judecata (masuri pregatitoare)

b)      sedinta de judecata in recurs

c)      deliberarea si pronuntarea hotararii

a)      Pregatirea sedintei

Dupa inregistrarea cauzei la Registratura instantei, judecatorul delegat de presedintele instantei procedeaza la rpartizarea cauzei (aleatoriu in sistem informatic). Presedintele completului trebuie sa dispuna in mod obligatoriu citarea partilor (recurent este partea care a declarat recurs iar intimat este partea la care se refera recursul declarat).

Potrivit art. 385 ind. 11 alin. 2 judecarea recursului nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului, cand acesta se afla in stare de detinere. Ca situatii de exceptie, in care invinuitul sau inculpatul arestat poate absenta este prevazuta urmatoarea ipoteza: in solutionarea recursului declarat impotriva incheierii prin care judecatorul in cursul urmaririi penale a dispus luarea masurii arestarii preventive, revocarea, inlocuirea sau prelungirea arestarii preventive, invinuitul sau inculpatul aflat in stare de detinere poate sa nu fie adus atunci cind (art. 140 ind. 3 alin. 3):

Ø invinuitul sau inculpatul se afla internat in spital si din cauza starii sanatatii nu poate fi adus in fata judecatorului

Ø din cauza de forta majora sau stare de necesitate deplasarea invinuitului sau inculpatului nu este posibila

Participarea procurorului la judecarea recursului este obligatorie.

Intocmirea unui raport scris asupra recursului - potrivit art. 385¹², presedintele instantei de recurs, primind dosarul, fixeaza termen pentru judecarea recursului si poate delega, totodata, unul din judecatorii care compun completul de judecata sa faca un raport scris asupra recursului (raportul este facultativ). La Inalta Curte de Casatie si Justitie, raportul poate fi intocmit de un judecator sau un magistrat asistent. Raportul trebuie sa cuprinda, pe scurt, obiectul procesului, solutiile pronuntate de instante si faptele retinute de ultima instanta, in masura in care sunt necesare solutionarii recursului. Raportul trebuie sa mai contina observatii cu referiri, daca este cazul, la jurisprudenta interna, precum si la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, fara a se arata opinia raportorului. In raport se semnaleaza din oficiu si cazurile de casare aratate in art. 385-9 alin. 2. Raportul se depune la dosarul cauzei cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata.

b)      Desfasurarea sedintei de judecata

Desfasurarea sedintei de judecaa presupune mai multe etape:

verificarile prealabile. Etapa verificarilor prealabile se refera la:

a) regularitatea constituirii completului si a compunerii instantei de judecata;

b) citarea partilor;

c) prezenta aparatorului in cazurile de asistenta juridica obligatorie;

d) admisibilitatea recursului;

e) rezolvarea oricaror exceptii sau cereri (exceptii de necompetenta, cereri de recuzare).

citirea raportului. Raportul asupra recursul se citeste in ipotezele in care a fost intocmit din dispozitia presedintelui instantei de recurs.

cercetarea judecatoreasca. De esenta recursului este lipsa oricarei cercetari judecatoresti; instanta de recurs verifica hotararea atacata pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi, fara a administra noi probe. Totusi, potrivit art. 385 ind. 14 alin. 1¹, cu ocazia judecarii recursului, instanta este obligata sa procedeze la ascultarea inculpatului prezent atunci cand: 1) inculpatul nu a fost ascultat la instantele de fond si de apel; 2) instantele de fond si de apel nu au pronuntat impotriva inculpatului o hotarare de condamnare.

dezbaterile judiciare. Dezbaterile judiciare constau in sustinerea motivelor de recurs, precum si in combaterea acestora atunci cand se apreciaza ca recursul este nefondat. Potrivit art. 385 ind. alin. 1, ordinea in care se da cuvantul este urmatoarea: 1. recurentul; 2. intimatul; 3. procurorul. Daca intre recursurile declarate se afla si recursul procurorului, primul cuvant il are acesta. Procurorul si partile au dreptul la replica cu privire la chestiunile noi ivite cu ocazia dezbaterilor.

ultimul cuvant al inculpatului

c) Deliberarea si pronuntarea hotararii

In deliberare instanta examineaza:

1. temeinicia motivelor de recurs formulate de recurent

2. incidenta motivelor de recurs ce pot fi luate in considerare din oficiu

Rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta ce are continut identic cu dispozitivul deciziei.

Solutiile posibile in recurs

respingerea recursului

admiterea recursului

1.Respingerea recursului

Prin respingerea recursului se mentine hotararea atacata (sentinta primei instante sau decizia instantei de apel). Instanta respinge recursul in urmatoarele ipoteze:

a) recursul este tardiv;

b) recursul este inadmisibil (de exemplu partea a facut recurs fara sa aiba calitate procesuala);

c) recursul este nefondat (neintemeiat)

2. Admiterea recursului

Admiterea recursului inseamna constatarea caracterului injust al hotararii atacate si casarea acesteia. Casarea poate fi:

a) casare totala - are ca obiect intreaga hotarare atacata, dar in limitele efectului devolutiv, extensiv si al neagravarii situatiei in propriul recurs;

b) casare partiala - are ca obiect doar anumite aspecte ale hotararii atacate.

Casand hotararea atacata, solutia de admitere a recursului este insotita intotdeauna de una din urmatoarele solutii subsecvente:

mentine hotararea primei instante. Aceasta solutie se dispune atunci cand apelul a fost gresit admis intrucat a fost tardiv introdus, a fost inadmisibil sau a fost nefondat.

dispune achitarea sau incetarea procesului penal. Aceasta solutie se dispune atunci cand instanta de recurs constata ca este prezent unul din cazurile prevazute in art.10.

dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost casata Potrivit art. 385- 15 lit.c), aceasta solutie se dispune atunci cand:

a) instanta nu a fost compusa potrivit legii ori s-au incalcat prevederile art. 292 alin. 2 sau a existat un caz de incompatibilitate;

b) sedinta de judecata nu a fost publica, in afara de cazurile cand legea prevede altfel;

c) judecata a avut loc fara participarea procurorului sau a inculpatului, cand aceasta era obligatorie, potrivit legii;

d) judecata a avut loc in absenta aparatorului cand prezenta acestuia era obligatorie;

e) judecata s-a facut fara intocmirea referatului de evaluare in cauzele cu infractori minori;

f) cand nu a fost efectuata expertiza psihiatrica a inculpatului in cazurile si in conditiile prevazute de art. 117 alin. 1 si 2 (ipoteza omorului deosebit de grav si ipoteza in care organul judiciar are indoiala asupra starii prihice a invinuitului/inculpatului);

g) hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza solutia ori motivarea solutiei contrazice dispozitivul hotararii sau acesta nu se intelege;

h) instanta nu s-a pronuntat asupra unei fapte retinute in sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esentiale pentru parti, de natura sa garanteze drepturile lor si sa influenteze solutia procesului;

i) judecata in prima instanta sau in apel a avut loc fara citarea legala a unei parti, sau care, legal citata, a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta despre aceasta imposibilitate;

j) instanta de recurs este Inalta Curte de Casatie si Justitie si este necesara administrarea de probe.

Cand recursul priveste atat hotararea primei instante, cat si hotararea instantei de apel, in caz de admitere si dispunerea rejudecarii de catre instanta a carei hotarare a fost casata, cauza se trimite la prima instanta daca ambele hotarari au fost casate, si la instanta de apel cand numai hotararea acesteia a fost casata.

In cazul in care admite recursul declarat impotriva deciziei pronuntate in apel, instanta de recurs desfiinteaza si hotararea primei instante, daca se constata aceleasi incalcari de lege ca in decizia recurata.

dispune rejudecarea de catre instanta competenta. Aceasta solutie se dispune atunci cand au fost incalcate dispozitiile privind competenta materiala sau personala.

dispune rejudecarea de catre instanta de recurs Potrivit art. 385 ind. 15 lit.d), aceasta solutie se dispune in urmatoarele cazuri:

a) instanta a admis o cale de atac neprevazuta de lege sau introdusa tardiv;

b) instanta a pronuntat o hotarare de condamnare pentru o alta fapta decat cea pentru care condamnatul a fost trimis in judecata, cu exceptia cazurilor prevazute in art. 334 - 337;

c) inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala;

d) s-au aplicat pedepse gresit individualizate in raport cu prevederile art. 72 din C. pen. sau in alte limite decat cele prevazute de lege;

e) persoana condamnata a fost inainte judecata in mod definitiv pentru aceeasi fapta sau daca exista o cauza de inlaturare a raspunderii penale, pedeapsa a fost gratiata ori a intervenit decesul inculpatului:

f) in mod gresit inculpatul a fost achitat pentru motivul ca fapta savarsita de el nu este prevazuta de legea penala sau, in mod gresit, s-a dispus incetarea procesului penal pentru motivul ca exista autoritate de lucru judecat sau o cauza de inlaturare a raspunderii penale ori ca a intervenit decesul inculpatului sau pedeapsa a fost gratiata;

g) faptei savarsite i s-a dat o gresita incadrare juridica;

h) cand s-a comis o eroare grava de fapt avand drept consecinta pronuntarea unei hotarari gresite de achitare sau de condamnare;

i) judecatorii de fond au comis un exces de putere, in sensul ca au trecut in domeniul altei puteri constituite in stat;

j) a intervenit o lege penala mai favorabila condamnatului.

k) cazul prevazut de 365 ind. 16 alin.1

Potrivit art. 385 ind. 16, cand instanta de recurs caseaza hotararea si retine cauza spre rejudecare potrivit art. 385- ind. 15 pct. 2 lit. d), se pronunta prin decizie si asupra probelor ce urmeaza a fi administrate, fixand termen pentru rejudecare. Rejudecarea cauzei de catre instanta de recurs are loc deci in alta sedinta decat cea in care s-a judecat recursul deoarece suntem in prezenta unor stadii procesuale distincte.

restituirea cauzei procurorului pentru refacerea urmaririi penale. Potrivit art. 380 (la care face trimitere art. 385-16 alin.2) daca hotararea este desfiintata pentru ca s-a constatat existenta unuia din cazurile prevazute in art. 332 alin. 2 (ipoteze ce determina restituirea cauzei la procuror pe motiv de ilegalitate a urmaririi penale si care se incadreaza in motivele de recurs: incalcarea dispozitiilor privind sesizarea instantei, lipsa asistentei aparatorului in cursul urmaririi penale cind prezenta acestuia era obligatorie), instanta de recurs dispune restituirea cauzei la procuror pentru a lua masuri in vederea refacerii urmaririi penale

Chestiuni complementare. Potrivit art. 381 (la care face trimitere art. 385 ind.16 alin.2), instanta, deliberand asupra recursului, se mai pronunta si asupra urmatoarelor chestiuni:

a) repararea pagubei;

b) masurile asiguratorii;

c) cheltuielile judiciare;

d) computarea retinerii si/sau a arestarii preventive. Astfel, instanta de recurs verifica daca s-a facut o justa aplicare de catre prima instanta si de catre instanta de apel a dispozitiilor privitoare la computarea retinerii si arestarii si adauga, daca este cazul, timpul de arestare scurs dupa pronuntarea hotararii atacate cu recurs.

e) orice alte probleme de care depinde solutionarea completa a recursului.

Hotararea instantei de recurs

Potrivit art. 311, hotararea instantei de recurs se numeste decizie

Decizia instantei de recurs are urmatoarea structura:

partea introductiva (practicaua). Potrivit art. 385 ind. 17 alin.3, partea introductiva a deciziei cuprinde aceleasi mentiuni ca si sentinta primei instante cu trimitere la dispozitiile art. 305.

partea expozitiva (expunerea). Expunerea trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni:

a) temeiurile care au dus, dupa caz, la respingerea sau admiterea recursului si casarea hotararii atacate si

b) temeiurile care au dus la adoptarea oricareia dintre solutiile adoptate in caz de admitere a recursului.

partea dispozitiva (dispozitivul). Dispozitivul trebuie sa cuprinda urmatoarele

mentiuni:

a) solutia data de instanta de recurs;

b) in cazul cand inculpatul s-a aflat in stare de detinere, timpul care se deduce din pedeapsa;

c) data pronuntarii deciziei si mentiunea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica;

d) cand s-a dispus rejudecarea, decizia trebuie sa indice care este ultimul act procedural ramas valabil de la care procesul penal trebuie sa-si reia cursul;

e) masuri cu privire la starea de libertate potrivit art. 350.

Efecte

Hotararea instantei de recurs este definitiva. Ea se bucura de autoritate de lucru judecat si poate fi pusa in executare.

Ramanerea definitiva a hotararii instantei de recurs

Potrivit art. 417, hotararea instantei de recurs ramane definitiva la data pronuntarii acesteia cand:

a) recursul a fost admis si procesul a luat sfarsit in fata instantei de recurs, fara rejudecare;

b) cauza a fost rejudecata de catre instanta de recurs, dupa admiterea recursului. In ipoteza in care recursul a fost respins si a fost mentinuta hotararea atacata, decizia instantei de recurs va contine si obligarea la cheltuielile judiciare, iar decizia ramane de asemenea definitiva la data pronuntarii acesteia.

Rejudecarea cauzei dupa casare

Potrivit art. 385 ind. 19, rejudecarea cauzei dupa casarea hotararii atacate se desfasoara potrivit dispozitiilor privind judecata in general si judecata in prima instanta. Rejudecarea cauzei dupa casare se realizeaza de catre:

a. instanta de recurs

b. instanta de trimitere (instanta a carei hotarare a fost casata sau instanta competenta).

Atunci cand rejudecarea se realizeaza de catre instanta de recurs trebuie respectate urmatoarele reguli:

1) rejudecarea se realizeaza de acelasi complet care a judecat recursul;

2) participarea procurorului este obligatorie;

3) instanta de recurs nu poate dispune in rejudecare extinderea actiunii penale sau

extinderea procesului penal.

Art. 385- ind. 18 stabileste care sunt limitele rejudecarii:

1) conformitatea cu decizia instantei de recurs in masura in care situatia de fapt ramane cea avuta in vedere la solutionarea recursului;

2) lipsa agravarii situatiei inculpatului. Daca hotararea a fost casata in recursul procurorului declarat in defavoarea inculpatului sau in recursul partii vatamate, instanta care rejudeca poate pronunta si o pedeapsa mai grea;

3) investirea instantei de rejudecare. Cand hotararea este casata numai cu privire la unele fapte sau persoane, ori numai in ce priveste latura penala sau civila, instanta de rejudecare

se pronunta in limitele in care hotararea a fost desfiintata.

Hotararea pronuntata de instanta de recurs dupa rejudecare este o decizie ce are caracter definitiv. Hotararea pronuntata de instanta la care s-a trimis cauza dupa casare este o sentinta impotriva careia se pot exercita caile ordinare de atac.