Mijloace de transport pe apa

MIJLOACE DE TRANSPORT PE APA

INMATRICULAREA NAVELOR

Definitia si natura juridica a navei

ORDONANTA nr. 42 din 28 august 1997 privind transporturile navale defineste nava ca fiind : "navele maritime si fluviale de orice tip, propulsate sau nepropulsate, care navigheaza la suprafata sau in imersie, destinate transportului de marfuri si/sau de persoane, pescuitului, remorcajului sau impingerii, aparate plutitoare cum ar fi: drage, elevatoare plutitoare, macarale plutitoare, graifere plutitoare si altele asemenea, cu sau fara propulsie, precum si instalatiile plutitoare care in mod normal nu sunt destinate deplasarii sau efectuarii de lucrari speciale, cum ar fi: docuri plutitoare, debarcadere plutitoare, pontoane, hangare plutitoare pentru nave. platforme de foraj si altele asemenea, farurile plutitoare, ambarcatiunile mici si cele destinate activitatilor de agrement.'

Se considera ca fac parte din nava instal 939f55j atiile, masinile si motoarele care asigura propulsia navei sau produc o alta actiune mecanica, impreuna cu mecanismele si mijloacele necesare transmiterii acestei actiuni, toate echipamentele necesare navigatiei, diferitelor manevre, sigurantei navei, salvarii vietii umane, prevenirii poluarii, comunicatiilor, igienei si exploatarii potrivit destinatiei navei, precum si proviziile.

Codul comercial reglementeaza ca fac parte din vas si: ambarcatiunile, uneltele, instrumentele, armele, munitiile, proviziile si, in general, toate lucrurile destinate uzului sau permanent, chiar cand ar fi oarecare timp separate de vas.

Codul comercial prevede prin art. 490 ca vasele sunt bunuri mobile.

Desi nava este un bun mobil, datorita valorii ridicate a acesteia nava este protejata din punct de vedere juridic ca si cum ar fi un bun imobil iar acest lucru rezulta din faptul ca este supus transcrierii intr-un registru public tinut de Autoritatea Navala Romana prin capitaniile de port.

Natura juridica a navei:

- este un bun mobil;

- este un bun supus transcrierii intr-un registru public fiind protejat din punct de vedere juridic ca un bun imobil;

- este mijlocul de navigatie utilizat pentru realizarea activitatii de transport si a altor servicii pe apa;

- se impart pe categorii si pe tipuri de nave.

Astfel din punct de vedere juridic se poate defini nava ca fiind un bun mobil ce este supusa transcrierii intr-un registru public si reprezinta un mijlocul de navigatie utilizat pentru realizarea activitatii de transport si a altor servicii pe apa ce poate fi clasificat pe categorii si tipuri de nave.

De asemenea orice nava trebuie sa aiba actele de bord cerute de reglementarile nationale, precum si pe cele prevazute in conventiile internationale la care Romania sau tara de pavilion este parte.

Se recunosc ca valabile actele de bord si brevetele si certificatele echipajelor, daca sunt eliberate de autoritatile competente respectiv societatile de clasificare recunoscute ale tarii de pavilion navelor sub pavilion strain si echipajelor acestora.

Dreptul de vizita, inspectie, interventie si de a efectua cercetari la bordul unei nave straine se exercita potrivit conventiilor internationale.

Clasificarea navelor

O.G.nr.42/1997 privind transporturile navale clasifica navele in trei categorii respectiv:

a) nave de categoria I: - navele cu propulsie proprie destinate transportului de marfuri si/sau de persoane, remorcarii sau impingerii, cu o putere mai mare de 136 KW, navele ftra propulsie care au o capacitate de incarcare mai mare de 10 tone, aparatele si instalatiile plutitoare cu un deplasament mai mare de 15 tone;

b) nave de categoria a n-a: - celelalte tipuri de nave, inclusiv ambarcatiunile mici;

c) nave de agrement: - velierele si iahturile, indiferent de deplasament, construite si echipate pentru calatorii de lunga durata, precum si cele destinate activitatilor sportive si de agrement.

Clasificarea navelor in cele doua categorii este necesara pentru cunoasterea constituirii sau a transmiterii de drepturi reale asupra navelor, pentru stabilirea actelor de bord pe care trebuie sa le posede precum si pentru a se efectua evidenta navelor in registre matricole sau de evidenta.

Clasificarea navelor pe categorii nu trebuie confundata cu clasificarea navelor pe tipuri care reprezinta impartirea navelor in: cargouri, vrachiere, petroliere, nave RO-RO, container, pasagere, etc.

Evidenta inmatricularii navelor

Evidenta navelor se face prin inscrierea unui registru tinut de autoritatea statului competent.

Inmatricularea se poate face printr-un singur registru sau mai multe, tinute de autoritatile maritime sau capitaniile portului de inmatriculare in functie de reglementarile fiecarei tari.

In conformitate cu OG nr.42/1997 privind transporturile navale evidenta navelor se tine dupa cum urmeaza:

a)- pentru navele in constructie se tine de catre capitaniile de port in a caror zona de activitate se afla santierul naval, in registrul de evidenta a navelor in constructie.

b)- pentru navele care au obtinut dreptul de arborare a pavilionului roman de catre capitaniile de port stabilite de Autoritatea Navala Romana:

- navele de categoria I, in registrele matricole ale navelor de categoria I;

- navele de categoria a Ii-a si navele de agrement, in registrele matricole ale navelor de categoria a Ii-a.

Dupa inregistrarea in registrul matricol al navelor de categoria I, o nava de categoria I se inscrie si in registrul de evidenta centralizata tinut de catre Autoritatea Navala Romana.

In cazul contractelor de inchiriere de tip bare-boat sau leasing pentru nave care arboreaza pavilion roman, incheiate intre proprietari romani si operatori romani sau straini ori intre operatori, operatorul care exploateaza efectiv nava trebuie sa solicite, cu acordul proprietarului, eliberarea unui nou act de nationalitate in care, pe langa numele proprietarului, sa fie mentionat si numele acestuia. Noul act de nationalitate se elibereaza cu conditia depunerii prealabile a actului de nationalitate initial, care se pastreaza la Autoritatea Navala Romana.

Noul act de nationalitate este valabil pe perioada derularii contractului sau pana la solicitarea in scris a proprietarului privind anularea acestuia.

Dupa expirarea sau anularea actului de nationalitate acesta se depune la Autoritatea Navala Romana care restituie proprietarului actul de nationalitate initial Actul de nationalitate initial se inapoiaza armatorului dupa inscrierea mentiunilor in registrul capitaniilor de port si in registrul centralizat al Ministerului Transporturilor si dupa predarea actului de nationalitate emis pe numele operatorului.

La cererea de inscriere in registrul de evidenta se vor anexa actele de dobandire, inclusiv actul de radiere a inscrierilor anterioare, daca este cazul, actul de constatare a starii tehnice a navei, cu caracteristicile ei, iar la cele cu motor si fotografiile navei.

Scoaterea din evidenta a navelor se face prin mentionarea in registru a cauzelor care au determinat-o, cum ar fi pierderea nationalitatii romane, dezmembrarea, pierderea navei in urma unui naufragiu, incendiu, esuare sau alte imprejurari.

In caz de pierdere a nationalitatii romane, transcrierea transmiterii de proprietate nu se poate face decat dupa predarea la capitania portului a certificatului de nationalitate romana si a celorlalte acte de bord.

Constituirile ori transmiterile de drepturi reale asupra navelor si echipamentelor plutitoare, precum si stingerea acestor drepturi, care nu sunt transcrise in evidentele de inmatriculare nu sunt opozabile fata de terti.

Capitaniile de port stabilite de Autoritatea Navala Romana elibereaza certificate privind mentiunile cuprinse in registrele matricole si pe cele de evidenta, la cererea celor interesati.

Individualizarea navei

Navele, aparatele si instalatiile plutitoare cu propulsie proprie, de categoria I, se individualizeaza printr-un nume propus de proprietar si aprobat de Autoritatea Navala Romana.

Navele, aparatele si instalatiile plutitoare iara propulsie, de categoria I, se individualizeaza printr-un numar de inmatriculare acordat de Autoritatea Navala Romana.

Navele de categoria a Ii-a si navele de agrement se individualizeaza printr-un numar acordat de capitania portului de inmatriculare. La solicitarea proprietarului si cu acordul capitaniei portului de inmatriculare, navele de categoria a Ii-a si navele de agrement pot purta si un nume.

Numele navei sau numarul prin care navele se individualizeaza se inscrie pe corpul navei, in mod vizibil, pe ambele borduri si in pupa navei si, dupa caz, si pe suprastructura acesteia. In pupa navei se inscrie si numele portului de inmatriculare.

Numele navei sau numarul prin care nava se individualizeaza se inscrie si pe colacii, plutele, barcile si salupele de salvare cu care este echipata aceasta.

in cazul navelor maritime un alt element de identificare este numarul si indicativul navei dat de Organizatia Internationala Maritima (numarul 1MO) care nu se modifica indiferent de schimbarile de proprietate intervenite.

Totodata se mai pot considera printre elementele de identificare si caracteristicile navei (lungime - LOA, latime, pescaj, inaltime, tipul si puterea masinii, etc).

Clasa navelor. Rolul si responsabilitatea societatilor de clasificare. Inspectia tehnica a navelor. Controlul si emiterea certificatelor pentru navele aflate in exploatare, constructie, reconstructie

Clasa navei reprezinta aptitudinea navei de a fi in buna stare de navigabilitate, fapt atestat de Certificatele acordate de o societate de clasificare recunoscuta sau de catre autoritatea navala. De regula certificatele se acorda pe o perioada de cinci ani cu obligativitatea efectuarii unei revizii anuale. Clasa unei nave poate fi acordata pe o perioada limitata de timp ce reprezinta viata unei nave care difera de la o nava la alta in functie de tipul, clasa si zona de navigatie.

Societatile de clasificare agreate sunt cele recunoscute si au in principal o responsabilitate juridica in ce priveste eliberarea certificatelor pe care le emit ce rezulta din aplicarea urmatoarele atributii:

- supravegherea tehnica , clasificarea si certificarea , pe baza regulilor stabilite prin conventii internationale si reglementari, a constructiei, reconstructiei si repararii navelor, unitatilor de foraj marin si containerelor;

- supravegherea tehnica si certificarea materialelor si echipamentelor destinate acestora;

- lucrari de cercetare - proiectare necesare elaborarii regulilor si prescriptiilor de registru;

- eliberarea certificatelor si documentelor prevazute in conventiile internationale maritime sau de navigatie interioara;

- verificari si inspectii la nave si asigurarea supravegherii tehnice a echipamentelor si materialelor specifice;

- asigura supravegherea tehnica si certificarea constructiei si reparatiei containerelor si a materialelor destinate acestora;

- in constructia si clasificarea navelor maritime si fluviale, constructia platformelor maritime de foraj si executie, containerelor, echipamentelor instalatilor si materialelor navale, in scopul prevenirii poluarii mediului marin de catre nave si aplicarii conventiilor internationale privind securitatea navigatiei si mediului inconjurator;

Organizatiile recunoscute conform DIRECTIVEI CONSILIULUI EUROPEAN 94/57/EC din 22 noiembrie 1994 privind regulile si standardele comune pentru organizatiile de inspectie si supraveghere a navelor si pentru activitatile corespunzatoare ale administratiilor maritime sunt:

1. Lloyd's Register of Shipping (LR)

Germanischer Lloyd (GL)

Bureau Veritas (BV)

Det Norske Veritas ((DNV)

Registro italiano navale (RINA)

Hellenic Register of Shipping ((HR)

American Bureau of Shipping (ABS)

Russian Maritime Register of Shipping (MRS)

China Classification Society (CCS)

10. Korean Register of Shipping (KR)

11. Nippon Kaiji Kyokai (NK)

Nationalitatea navelor

Nationalitatea navelor. Conditiile de obtinere si de pierdere a nationalitatii. Dreptul navelor de a arbora pavilionul roman. Pavilioane de complezenta

Navele au nationalitatea statului al carui pavilion sunt autorizate sa-1 poarte.

In numele Guvernului, ministerul, prin Autoritatea Navala Romana, acorda dreptul de arborare a pavilionului roman si dispune suspendarea sau retragerea acestui drept.

(2) Dreptul de a arbora pavilionul roman se acorda:

a) navelor maritime proprietate a persoanelor juridice sau fizice romane;

b) navelor maritime proprietate a persoanelor juridice sau fizice straine care au sediul unei filiale sau domiciliul in Romania;

c) navelor fluviale proprietate a persoanelor fizice sau juridice romane, la care participarea capitalului romanesc este de cel putin 51%;

d) navelor maritime proprietate a persoanelor fizice sau juridice straine, inchiriate in bare-boat sau cumparate in leasing de persoane fizice sau juridice romane;

e) navelor fluviale proprietate a persoanelor fizice sau juridice straine, inchiriate in bare-boat sau cumparate in leasing de persoane fizice sau juridice romane, la care participarea capitalului romanesc este de cel putin 51%.

Navele care arboreaza pavilionul roman sunt de nationalitate romana si nu pot naviga sub pavilionul altui stat.

Navele autorizate sa navigheze sub pavilionul statului roman vor avea la bord actele care sa ateste dreptul de arborare a pavilionului roman si actele cerute de legislatia romana si de conventiile internationale la care Romania este parte.

La cererea armatorului, se suspenda dreptul de arborare a pavilionului roman navelor inchiriate persoanelor juridice sau fizice straine. In aceasta situatie, armatorul navei va prezenta capitaniei portului de inregistrare actul de nationalitate in vederea arhivarii .

Dreptul de a arbora pavilionul roman se poate retrage:

a) la solicitarea proprietarului navei;

b) daca nu mai sunt indeplinite conditiile prevazute la acordarea pavilionului.

Navele nou construite in santierele din Romania, care au ca beneficiari persoane juridice sau fizice straine, vor naviga in perioada probelor de mare, pe baza unui permis provizoriu de arborare a pavilionului roman, emis de capitania portului in raza caruia a fost executata, constructia, la cererea constructorului.

Dupa perfectarea actelor de predare-primire si prezentarea acestora la capitania portului, navele vor naviga in baza actului de nationalitate emis de autoritatea competenta a statului de inregistrare sau a unui permis provizoriu emis de misiunea diplomatica a statului respectiv.

Transmiterea si constituirea de drepturi reale asupra navei

Dobandirea si transmiterea dreptului de proprietate asupra navelor, precum si constituirea, transmiterea sau stingerea altor drepturi reale asupra acestora, se transcriu in registrele matricole sau de evidenta, prevazute la art. 18, tinute de capitaniile de port facandu-se totodata mentiune si pe actul de nationalitate sau in carnetul de ambarcatiune.

Contractul de constructie de nave va fi transcris in registrele de nave in constructie ale capitaniei portului in raza caruia se afla santierul naval.

In aceste registre se vor transcrie si eventualele transmiteri de proprietate, precum si constituirile sau stingerile de drepturi reale asupra navelor, intervenite pana la obtinerea actelor de nationalitate.

Regimul de inscriere a navelor si de transcriere a transmiterii, constituirii sau stingerii drepturilor reale asupra navelor se aplica si echipamentelor plutitoare, acestea fiind considerate de categoria 1, in cazul cand depasesc 15 tone deplasament si de categoria a Ii-a cand au deplasamentul pana la 15 tone inclusiv.

Constituirile ori transmiterile de drepturi reale asupra navelor si echipamentelor plutitoare, precum si stingerea acestor drepturi, care nu sunt transcrise in evidentele de inmatriculare nu sunt opozabile fata de terti.

Organele care tin registrele matricole si pe cele de evidenta elibereaza certificate privind mentiunile cuprinse in aceste registre, la cererea celor interesati.

Retinerea si sechestrarea

Creanta maritima

CONVENTIA INTERNATIONALA pentru unificarea anumitor reguli asupra sechestrului asigurator de nave maritime (Bruxelles, 10 mai 1952) defineste creanta maritima ca afirmarea unui drept sau a unei creante avand una dintre urmatoarele cauze:

a) daune cauzate de catre o nava fie prin abordaj, fie in alt mod;

b) pierderi de vieti omenesti sau daune corporale cauzate de catre o nava sau provenind din exploatarea unei nave;

c) asistenta si salvare;

d) contracte referitoare la folosinta sau locatiunea unei nave prin charter-party sau altfel;

e) contracte referitoare la transportul de marfuri de catre o nava in baza unui charter-party, conosament sau altfel;

f) pierderi sau pagube aduse marfurilor si bagajelor transportate de catre o nava;

g) avarie comuna;

h) imprumut maritim;

i) remorcaj;

j) pilotaj;

k) furnizarea, in orice loc. de produse sau de materiale facute unei nave in

scopul exploatarii sau intretinerii sale;

1) constructie, reparatii, echipamentul unei nave sau taxele de doc;

m) salariile comandantilor, ofiterilor sau membrilor echipajului;

n) banii cheltuiti de comandant si cei platiti de catre incarcatori, navlositori sau

agenti in contul navei sau al proprietarului ei;

o) proprietatea contestata a unei nave;

p) proprietatea contestata a unei nave sau posesia sa ori exploatarea sa, sau

drepturile la rezultatele exploatarii unei nave in coproprietate;

q) orice ipoteca maritima si orice garantie;

Ordonanta nr. 42 din 28 august 1997 privind navigatia civila prevede la art. 96. si urm. ca retinerea opereaza atunci cand - Capitania portului nu va elibera actele de bord si permisul de plecare acelor nave care nu au achitat tarifele, taxele, eventualele amenzi si despagubiri la care sunt obligate, potrivit dispozitiilor legale, fata de capitania de port sau de alte organe portuare.

Navele pot fi oprite de a pleca din port sau din rada si in cazul cand s-a cerut aceasta, prin adresa scrisa, de catre un organ al administratiei locale sau centrale, de organele jurisdictionale ori de cele ale parchetelor.

Navele pot fi oprite de a pleca din port sau rada si in cazurile cand capitania primeste reclamatii scrise prin care se cere retinerea navei, pentru pretentii de neplata marfii incarcate, pretentii rezultand din avaria comuna, avarii, abordaje, asistenta sau salvare, despagubiri, taxe, tarife si alte asemenea.

In cazurile prevazute in prezentul articol retinerea inceteaza daca proprietarul navei a depus o garantie suficienta in raport cu suma pretinsa sau daca, in termen de 24 ore de la retinerea navei, nu s-a primit o confirmare printr-o incheiere judecatoreasca de punere sub sechestru.

In calculul acestor ore nu se iau in considerare orele din zilele nelucratoare.

Raspunderea pentru retinerea nejustificata a navei o poarta acela la cererea caruia a fost retinuta nava.

Prevederile cu privire la retinere si sechestrare nu se aplica navelor militare si navelor sub pavilion strain folosite pentru servicii guvernamentale.

CODUL COMERCIAL AL ROMANIEI*) din 16 aprilie 1887 prevede ca orice creditor are dreptul sa poata proceda la sechestrarea, urmarirea si vanzarea silita a unui vas sau a unei parti in diviza dintr-unsul, care ar fi proprietatea debitorului sau. Creditorii privilegiati pot exercita acest drept chiar daca vasul, care in total sau in parte este afectat, ar fi trecut in mainile unei a treia persoane.

Vasul poate fi sechestrat in cazurile si dupa formalitatile stabilite in acest cod. Sechestrarea fiind declarata valabila de catre tribunalul de comert competent, vanzarea, colocatiunea creditorilor si repartitiunea pretului se fac in conformitate cu regulile fixate in prezentul capitol.

Vasul gata de plecare nu poate fi pus sub sechestru si nici urmarit. Vasul se considera ca este gata de plecare, cand capitanul are asupra-si hartiile de navigatie necesare pentru calatorie.

in orice stare a proceduri, dupa cererea unui creditor care are un privilegiu asupra unui vas sau a unui coproprietar al vasului si chiar a insusi debitorului, tribunalul inaintea caruia sa afla cauza pendinte, poate ordona ca vasul sa intreprinda una sau mai multe calatorii, prescriind in acelasi timp precautiunile ce dupa imprejurari, s-ar crede necesare. Calatoria nu se poate incepe pana ce mai intai sentinta tribunalului care ar incuviinta-o, nu va fi transcrisa in registrele autoritatii maritime respective si adnotata pe actul de nationalitate. Cheltuielile necesare pentru intreprinderea calatoriei, se vor inainta de reclamant. Navlul, dupa ce mai intai se vor scadea cheltuielile, se va adauga la pretul vanzarii.

Partea interesata in o cauza comerciala va putea, deodata cu intentarea actiunii, sa ceara se pune sechestru asigurator asupra averii mobile a debitorului sau, conform art. 614 si urmatoarele din procedura civila, dupa deosebirile mai jos enuntate. Va putea de asemenea sa urmareasca si sa popreasca pentru sumele cuprinse in titlul sau sumele sau efectele datorite debitorului sau de catre un al treilea, conformandu-se dispozitiunilor art. 456 si urmatoarele din codicele de procedura civila.

Sechestrul sau poprirea nu se va putea infiinta de cat numai cu dare de cautiune, afara de cazul cand cererea de sechestru sau de poprire se va face in virtutea unei cambii sau a unui alt efect comercial la ordin sau la purtator, protestat de neplata. Judecatoria se va pronunta asupra sechestrului in camera de consiliu fara prealabila chemare a partilor. Sechestrul asigurator nu poate fi ridicat decat daca debitorul va consemna suma, capital, interese si cheltuieli, pentru care s-a infiintat acel sechestru.

Conventia internationala prevedea ca o nava purtand pavilionul unui stat contractant nu va putea fi sechestrata in jurisdictia unui stat contractant decat pe baza unei creante maritime, dar nici una dintre dispozitiile prezentei conventii nu va putea fi considerata ca o extindere sau o restrangere a drepturilor si competentelor pe care statele, autoritatile judiciare sau autoritatile portuare le detin in baza legii lor interne sau a reglementarilor lor, de a sechestra, a retine sau de a opri in alt mod o nava de a iesi in larg in jurisdictia lor.

Fara a aduce atingere dispozitiilor paragrafului 2 si art. 10, orice reclamant poate sechestra fie nava la care se refera creanta, fie oricare alta nava apartinand celui care era, in momentul nasterii creantei maritime, proprietarul navei la care aceasta creanta se refera, chiar atunci cand nava sechestrata este gata pentru a naviga, dar nici o nava nu va putea fi sechestrata pentru o creanta prevazuta la lit. o), p) sau q) ale art. 1, cu exceptia cazului cand reclamatia este in legatura cu nava insasi.

Navele vor fi considerate ca avand acelasi proprietar cand toate partile de proprietate vor apartine unei aceleiasi sau unor acelorasi persoane.

O nava nu poate fi sechestrata si cautiunea sau garantia nu va fi data mai mult de o data in jurisdictia unuia sau mai multor state contractante pentru aceeasi creanta si pentru acelasi reclamant; si daca o nava este sechestrata in una dintre aceste jurisdictii si o cautiune sau o garantie a fost data, fie pentru a obtine ridicarea sechestrului, fie pentru a-1 evita, orice sechestru ulterior al acestei nave sau al oricarei alte nave apartinand aceluiasi proprietar, cerut de catre reclamant si pentru aceeasi creanta maritima, va fi ridicat si nava va fi eliberata de catre tribunal sau de catre orice alta jurisdictie competenta a numitului stat, afara de cazul in care reclamantul va dovedi, convingand tribunalul sau orice alta autoritate judiciara competenta, ca garantia sau cautiunea a fost eliberata in mod definitiv inainte ca sechestrul ulterior sa fi fost aplicat sau ca exista o alta ratiune valabila pentru a fi mentinut.

In cazul navlosirii unei nave cu predarea gestiunii nautice, cand navlositorul raspunde singur de o creanta maritima in legatura cu aceasta nava, reclamantul poate sa sechestreze aceasta nava sau oricare alta apartinand navlositorului, cu respectarea dispozitiilor prezentei conventii, dar nici o alta nava apartinand proprietarului nu poate fi sechestrata in legatura cu aceasta creanta maritima.

Alineatul precedent se aplica, de asemenea, tuturor cazurilor in care o persoana, alta decat proprietarul, este obligata printr-o creanta maritima.

O nava nu poate fi sechestrata decat cu autorizatia unui tribunal sau a oricarei alte autoritatea judiciare competente a statului contractant in care sechestrul este aplicat.

Tribunalul sau oricare alta autoritate judiciara competenta, in jurisdictia careia nava a fost sechestrata, va acorda ridicarea sechestrului in cazul in care o cautiune sau o alta garantie suficienta va fi fost furnizata, afara de cazul in care sechestrul este aplicat in considerarea creantelor maritime enumerate la art. 1 de mai sus, la lit. o) si p); in acest caz, instanta poate permite exploatarea navei de catre posesor, cand acesta va prezenta garantii suficiente, sau sa regleze gestiunea navei pe timpul duratei sechestrului.

In lipsa acordului intre parti cu privire la marimea cautiunii sau a garantiei, tribunalul sau autoritatea judiciara competenta va fixa natura si cuantumul.

Cererea de ridicare a sechestrului pe baza unei astfel de garantii nu va putea fi interpretata nici ca o recunoastere a responsabilitatii, nici ca o renuntare la beneficiul limitarii legale a responsabilitatii proprietarului navei.