Ordinea procesuala de efectuare a perchezitiei

Ordinea procesuala de efectuare a perchezitiei

Pregatirea temeinica a perchezitiei constituie una din conditiile ce determina impecabila desfasurare a ei, in special, in cazul in care urmeaza sa efectueze in incaperi sau locuri deschise. Din practica este cunoscut ca perchezitia realizata in graba, la intamplare, de obicei este ineficace, nereusita.

Pregatirea in vederea efectuarii perchezitiei reclama realizarea de catre organul de urmarire penala a unor masuri preliminare de natura sa atribuie acestei activitati o desfasurare organizata si eficienta.[34]

Inainte de a proceda la efectuarea perchezitiei ofiterul de urmarire penala va determina scopul ei in raport cu cauza avuta in cercetare. In baza materialelor de care dispune (procesul - verbal de cercetare la fata locului, declaratiile victimei, martorilor si altor persoane implicate), el va specifica obiectele, valorile si documentele care trebuie cautate in cadrul perchezitiei, natura si caracteristicile principale ale acestora (forma, dimensiune, structura). Informatia privind obiectele ce urmeaza sa fie cautate trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:

a)        sa contribuie la elaborarea unei prognoze asupra posibilitatilor de ascundere si, in consecinta, sa directioneze activitatea de cautare;

b)       sa asigure elaborarea mijloacelor si procedeelor tactice adecvate de cautare. Este lesne de inteles ca mijloacele si metodele de cautare a documentelor se vor deosebi esential de cele necesare pentru descoperirea obiectelor voluminoase.

Un alt aspect ce tine de pregatire pentru efectuarea perchezitiei rezida in cunoasterea prealabila a locului acesteia. In cazul unei incaperi (casa, apartament, birou s.a.) intereseaza amplasarea ei, dispunerea dependintelor, caile de acces si iesirile din incapere de posibilitatile de comunicare, identitatea persoanelor care locuiesc la adresa respectiva si a celor din vecinatatea nemijlocita. In cazul unui loc deschis este important sa se precizeze relieful si intinderea acestuia, delimitarile spatiale de imprejurimile si teritoriile limitrofe, drumurile si caile de acces, persoanele carora le apartin sau care folosesc locurile invecinate celui ce urmeaza a fi supus perchezitiei.

Informatia necesara cunoasterii locului perchezitiei poate fi obtinuta din diverse surse. In primul rand, sub acest aspect se vor examina registrele si actele de improprietarire sau arenda, documentele privind constructia si arhitectura imobilelor urbane si rurale, actele de evidenta a terenurilor agricole padurilor, pajistelor, datele necesare se vor cere de la organele locale ale administratiei de stat, de la factorii de conducere din unitatile de productie si deservirea populatiei. [35,pag.163] Nu se exclude ascultarea vecinilor, colegilor de serviciu sau de universitate altor persoane care cunosc locul ce urmeaza a fi perchezitionat cu conditia ca aceste nu vor pune in alerta persoana asupra careia se preconizeaza efectuarea perchezitiei.

Tot in cadrul pregatirii in vederea efectuarii perchezitiei trebuie sa se obtina anumite date privind persoane ce urmeaza sa fie perchezitionate. Pe langa datele biografice intereseaza profesia si sfera sociala in care ea activeaza, gradul de cultura, pasiunile, indeletnicirile in baza carora organul de cercetare poate afla despre modul de ascundere a obiectelor cautate. Viata si practica judiciara demonstreaza existenta unei legaturi directe intre profesia, intelectul, si alte proprietati ale persoanei si a 252g65c legerea modului si a locului de ascundere. [36,pag.215]

Art. 301 alin .1 Cod de procedura penala prevede ca cu autorizarea judecatorului de instructie se efectueaza actiunile de urmarire penala legate de limitarea inviolabilitatii persoanei, domiciliului secretului corespondentei, convorbirilor telefonice, comunicarilor telegrafice si a altor comunicari, precum si alte actiuni prevazute de legea.

Iar art. 125 alin .3 Cod de procedura penala prevede ca perchezitia se efectueaza in baza ordonantei motivate a organului de urmarire penala si numai cu autorizarea judecatorului de instructie.

Reiesind din cele expuse la efectuarea perchezitiei este necesara ordonanta organului de urmarire penala si autorizatia judecatorului de instructie, desigur cu exceptia in cazul efectuarii perchezitiei in cazul unui delict flagrant.

In desfasurarea urmaririi penale organul de urmarire penala dispune asupra actiunilor sau masurilor procesuale (inclusiv perchezitia) prin ordonanta sau prin rezolutie motivata.

Ordonanta trebuie sa fie motivata si sa cuprinda: data si locul intocmirii, numele , prenumele si calitatea persoanei care o intocmeste, cauza la care se refera, obiectul actiunii sau masurii procesuale, temeiul legal al acestea si semnatura celui care a intocmit -o. Ordonanta nesemnata de persoana care intocmit -o nu are putere juridica si se considera nula. Daca organul de urmarire penala considera ca este cazul sa fie luate anumite masuri, face propuneri motivate in ordonanta.

In partea descriptiva a ordonantei se descrie fapta incriminata, indicandu-se locul, timpul, modul savarsirii acesteia, forma vinovatiei, consecintele infractiunii pe baza carora se stabilesc actiunile de urmarire penala sau masurile operative de investigatii necesare pentru a fi efectuate, rezultatele care trebuie sa fie obtinute in urma efectuarii acestor masuri, termenul de efectuare a actiunilor respective, locul efectuarii, responsabilii de executare, metodele de fixare a rezultatelor si alte date ce au importanta pentru adoptarea hotararii legale si intemeiate de catre judecatorul de instructie. La ordonanta se anexeaza materialele ce confirma necesitatea efectuarii acestor actiuni.[37,pag.304]

Totodata este prevazut ca temei pentru a incepe procedura autorizarii il constituie ordonanta motivata a organului competent si demersul procurorului, prin care se solicita acordul pentru efectuarea actiunilor respective.

Demersul procurorului se examineaza de catre judecatorul de instructie in sedinta inchisa cu participarea procurorului si, in caz de necesitate, a reprezentantului organului care exercita activitatea operativa de investigatii.

Demersul pentru efectuarea perchezitiei trebuie sa fie examinat de catre judecatorul de instructie imediat, dar nu mai tarziu de 4 ore de la primirea demersului.

In termenul fixat judecatorul de instructie deschie sedinta de judecata, anunta care demers va fi examinat, verifica imputernicirile participantilor la proces.

Procurorul care a inaintat demersul argumenteaza motivele si raspunde la intrebarile judecatorului de instructie si a participantilor la proces.

Dupa efectuarea controlului temeiniciei demersului, judecatorul de instructie prin incheiere autorizeaza efectuarea actiunii de urmarire penala sau respinge demersul.[38,art.305]

In incheierea judecatoreasca trebuie sa fie indicate : data si locul intocmirii, numele si prenumele judecatorului de instructie, persoana cu functie de raspundere si organul care a inaintat demersul, organul care efectueaza actiunile de urmarire penala, cu indicarea scopului efectuarii acestor actiuni si a persoanei la care se refera ele, de asemenea mentiunea despre autorizarea actiunii sau respingerea ei, termenul pe care este autorizata actiunea, organul imputernicit se a executa incheierea, semnatura judecatorului de instructie certificata cu stampila instantei judecatoresti.

Numai in baza ordonantei de efectuare a perchezitiei sau ridicarii de obiecte si documentele cu autorizatia judecatorului de instructie, persoana care efectueaza urmarire penala este in drept sa intre in domiciliu, sau in alte incaperi.

In cazul infractiunilor flagrante consimtamantul sau autorizarea judecatorului de instructie nu sunt necesare, insa despre efectuarea actiunilor respective este informat, imediat, dar nu mai tarziu de 24 ore procurorul sau, dupa caz, judecatorul de instructie caruia ii revenea autorizarea respectiva.

Desi Codul de procedura penala nu contine prevederi asemanatoare celor din dreptul procesul anglo-saxon (referitoare la imposibilitatea folosirii ca mijloace de proba in instanta, a obiectelor si inscrisurilor ridicate pe parcursul unei perchezitiei neregulat conduse), totusi, "judecatorul care constata ca perchezitia sau ridicarea de obiecte si inscrisuri nu a fost facuta cu respectarea dispozitiilor legale si ca se impune anularea acesteia, o infirma motivat, dispunand, cand este posibil, refacerea actului procedural respectiv" si "daca instanta ajunge la concluzia ca este cazul ca actul procedural al perchezitiei sau al ridicarii de obiecte si inscrisuri sa fie anulat, va dispune, incheiat cu incalcarea legii".[39pag.154] De notat faptul ca aceasta refacere a actului neregulat intocmit va avea loc numai "cand este posibil". Se pune intrebarea la ce ar mai folosi refacerea unui act care a violat deja drepturile legitime ale persoanelor implicate, sau care a dus la degradarea, alterarea sau distrugerea obiectelor ori inscrisurilor cautate ? Daca este de inteles ca o perchezitie sa poata fi intreprinsa in timpul noptii (in cazul unei infractiuni flagrante), ori chiar in lipsa unei autorizari dar cu aprobarea ulterioara, mai putin poate fi justificata o neglijare (sau chiar violare) a acestor interese persoanele (cum ar fi dreptul la viata intima s.a.) ca urmare a lipsei evidente, din prevederile legale, a unei sanctiuni adecvate pentru organul judiciar care ar conduce o perchezitie de o maniera abuziva sau superficiala, intr-o situatie cand siguranta nationala nu este amenintata. Asemenea sanctiuni ar avea caracter preventiv atat pentru repetarea atitudinilor ilegale ale organelor judiciare, cit si pentru obtinerea unor mijloace materiale de proba cu o putere doveditoare diminuata. Altfel, o simpla cerinta pentru repetarea perchezitiei "in masura posibilului" lasa pe plan secund respectare drepturilor omului in toate situatiile cand organul judiciar a dispus efectuarea unor asemenea operatiuni.

In doctrina exista o contraversa referitore la perchezitiile intreprinse in faza actelor prealabile si a proceselor - verbale aferente. I.Dumitru [39,pag.118-120] este de parere ca in aceasta etapa pot fi indeplinite audieri de martori, parti vatamate, faptuitori, pot fi realizate constatari tehnico - stiintifice ori medico - legale, confruntari, perchezitii domiciliare s.a. Nu pot fi luate masuri preventive si asiguratorii, pentru ca nu exista invinuit sau inculpat inainte de inceperea urmaririi penale.

Organizarea si crearea conditiilor necesare desfasurarii eficiente a acestei activitati impune cunoasterea unor particularitati individuale si trasaturi de caracter ale celor ce urmeaza a fi perchezitionat, a relatiilor si legaturilor lui cu alte persoane, mai cu seama cu cele din lumea interlopa. De exemplu, daca se constata ca el are un temperament impulsiv, un caracter neechilibrat si agresiv, de aceasta se va tine seama la formarea echipei de perchezitie. In componenta acesteia se vor include persoane, care sa asigure ordinea si securitatea participantilor la perchezitie.

Este indicat sa se activeze si in vederea cunoasterii persoanelor care locuiesc cu cel ce urmeaza a fi perchezitionat (membrii ai familiei, rudele ), precum si a vecinilor pentru a restrange cercul indivizilor la care ar putea fi ascunse obiectele cautate.

Informatiile necesare pentru cunoasterea persoanei perchezitionate si a celor din anturajul ei pot fi obtinute prin contact direct cu diverse persoane participante la proces (partea vatamata, partea civila si cea civilmente responsabila),cu martori, colegi de serviciu, factori de conducere a unitatilor de productie sau de instruire, dar si prin realizarea unor investigatii operative.

In raport cu datele obtinute cu privire la obiectele, persoanele si locul ce urmeaza a fi perchezitionate, ofiterul de urmarire penala, stabileste momentul efectuarii perchezitiei, componenta grupului de persoane participante si a mijloacelor necesare bunei desfasurari a acestei activitati.

La alegerea celui mai propice moment de efectuare a perchezitiei se vor lua in considerare, pe de o parte, prescriptiile legii care interzice exercitarea ei in timpul noptii (orele 20 - 6 dimineata), cu exceptia cazurilor grave, in care orice tergiversare in timp a perchezitiei poate avea consecinte nefavorabile cercetarii cauzei, iar pe de alta parte principiul tactic potrivit caruia perchezitia trebuie efectuata in toate cazurile surprinzator si in conditii de timp care sa asigure cautarea si ridicarea obiectelor si documentelor ce intereseaza cauza. Alexandru Sava [40,pag.155] isi exprima opinia ca perchezitiile pot fi efectuate in timpul noptii intr -un loc public fara a incalca dispozitiile Constitutiei si Codului de procedura penala, deoarece texte legale se refera la interzicerea perchezitiilor nocturne efectuate in domiciliu sau resedinta persoanele, iar local public nu are caracterul unei resedinte sau domiciliu.

Din acest punct de vedere este oportun ca perchezitia sa se efectueze urgent, la un interval de timp pe cit posibil mai scurt de la momentul savarsirii infractiunii sau de la momentul in care au aparut presupuneri intemeiate ca in locul sau la persoana respectiva se gasesc obiecte sau documente ce pot servi la stabilirea adevarului. In cazurile unor categorii de infractiuni cum ar fi: luarea de mita, sustragerea de bunuri, sau santaj, in care numarul urmelor materiale si cel a probelor cu martori sunt limitate, perchezitia efectuata prompt inlatura posibilitatea celor care urmeaza sa fie perchezitionati, de a ascunde sau de a distruge obiectele a caror descoperire si ridicare constituie scopul perchezitiei si, de obicei conduce la obtinerea unor probe de natura sa asigure solutionarea cauzei.[41,pag.561]

Aceasta regula generala nu excepta insa situatia in care perchezitia din considerente tactice, sa fie amanata pentru un anumit timp. Se procedeaza astfel cand datele de care dispune organul de cercetare justificata, prezumtia ca descoperirea obiectelor ascunse, practic, este imposibila. Amanarea urmareste scopul de a inspira persoanei care va fi perchezitionata senzatia ca "primejdia" a trecut si de a o determina sa renunte la ascunderea in continuare a obiectelor cautate.

Stabilirea momentului efectuarii perchezitiei presupune, de asemenea, alegerea celei mai potrivite ore pentru desfasurarea acestei activitati. In acest sens este indicat a se purcede la efectuarea perchezitiei dimineata, pentru a evita eventuale dificultati legate de patrunderea la locul acesteia, dar si pentru ca la inceputul zilei capacitatea de cautare, datorita starii mai putin perturbate a organelor de simt, este mai inalta decat pe parcursul sau la finele zilei.[42,pag.192]

Un moment important privind pregatirea perchezitiei este determinarea persoanelor care vor participa la efectuarea ei. Componenta echipei ce va activa in cadrul perchezitiei difera de la caz la caz, ea fiind conditionata de natura obiectelor, a carora descoperire constituie scopul perchezitie, amplasarea si structura locului de perchezitionat, si fireste, de datele ce caracterizeaza personalitatea celui ce urmeaza a fi perchezitionat si membrii familiei lui.

In caz de necesitate, la efectuarea perchezitiei sau ridicarii obiectelor sau documentelor pot participa interpretul sau specialistul.

La efectuarea perchezitiei sau ridicarii de obiecte si documente trebuie sa fie asigurata prezenta persoanei la care se face perchezitia si ridicarea, sau unor membri adulti ai familiei acestuia sau a persoanelor care reprezinta interesele persoanei in cauza. Daca prezenta acestor persoane este imposibila, se invita reprezentantul organului executiv al administratiei publice locale. [43,pag.383]

Ridicarea de obiecte si documente si perchezitia in incaperile institutiilor intreprinderilor, organizatiilor si unitatilor militare se efectueaza in prezenta reprezentantului respectiv.

Persoanele la care se efectueaza perchezitia sau ridicarea de obiecte si documente, cit specialistii, interpreti, reprezentantii, aparatorii au dreptul sa asiste la toate actiunile organului de urmarire penala si sa faca in legatura cu aceasta obiectii si declaratii care vor fi consemnate in procesul-verbal.

Astfel sub aspect procesual, persoanele participante la efectuarea perchezitiei se pot diviza in doua categorii [44,pag.102]:

a caror participare este prevazuta prin lege in mod obligatoriu;

al caror concurs se impune in mod obiectiv, fie de imprejurarile dificile in care urmeaza sa se desfasoare perchezitia, fie de caracterul complicat al activitatii de cautare a obiectelor si documentelor ce intereseaza cauza.

Din prima categorie fac parte, afara de organul de urmarire penala, doi martori asistenti, persoana perchezitionata ori un membru al familiei sale, reprezentatul organul puterii executive, in situatia in care asigurarea prezentei celui perchezitionat sau a unei persoane apropiate lui nu este cu putinta, si un reprezentant al institutiei sau unitatii, daca perchezitia urmeaza sa se desfasoare la locul de munca. La efectuarea perchezitiei in incaperile aflate in proprietatea sau folosinta personalului diplomatic strain este obligatorie, de asemenea, prezenta procurorului si reprezentantului Ministerului Afacerilor Externe.

In vederea pastrarii secretului perchezitiei si pentru a nu leza interesele persanei perchezitionate se recomanda, in literatura de specialitate, ca martorii asistenti, pe cit posibil, sa nu cunoasca imobilul respectiv si persoana in cauza si, totodata, sa li se ceara sa pastreze in taina actiunea ca atare.

A doua categorie cuprinde persoanele a carora participare la realizarea activitatii in discutie, pornind de la conditiile concrete ale cauzei, este considerata utila: una sau mai multe persoane din cadrul organelor de urmarire penala, care sa participe la activitatea de cautare propriu-zisa ori sa tina sub control comportamentul celor prezenti la locul perchezitionat; un numar suficient de politisti, care vor asigura paza locului perchezitionat; specialisti din diverse domenii, care sa ajute organul la identificarea locurilor tainice, la ridicarea si conservarea urmelor si obiectelor - corp delict.[45,pag.167]

In aceasta categorie de persoane unii autori includ partea vatamata, rudele ori prietenii acesteia, pentru a contribui la identificarea unor articole de imbracaminte, lucruri de folosinta casnica sau a altor bunuri, din categoria obiectelor de acelasi gen.

Pentru realizarea scopului perchezitiei, echipa trebuie sa fie dotata cu mijloace tehnico - stiintifice care sa asigure eficacitatea activitatii de cautare.

Modul de efectuarea a perchezitiei se stabileste, de la caz la caz, in functie de natura obiectului perchezitionat (incapere, loc deschis), de parametrii fizici ai obiectelor cautate, de datele ce caracterizeaza persoana perchezitionata si cei care o inconjoara, de efectivul operativ si tehnic de care se dispune.

Cu toate aceste se impun anumite reguli generale de desfasurare a perchezitiei [46,pag.95]:

efectuarea perchezitiei in mod inopinat. Realizarea perchezitiei prin surprindere, pe langa faptul ca anihileaza posibilitatile persoanelor perchezitionate de a ascunde, nimici sau de a se debarasa in orice al mod de obiectele ce le compromit, prezinta si o deosebita importanta : exercita influenta psihologica si implicit, zadarniceste incercarile infractorilor de a se sustrage de la raspunderea penala prin alibiuri false si declaratii mincinoase. Practica demonstreaza ca perchezitia efectuata operativa si mod potrivit aduce la niste rezultate benefice. Sunt cunoscute multiple cazuri cand rezistenta cu care se opuneau acestia organului judiciar la stabilirea adevarului pana la momentul perchezitiei scadea substantial, uneori totalmente dupa efectuare acesteia activitati.

Realizarea intocmai a procedurilor prevazute de lege asupra activitatii de efectuare a perchezitiei in sensul respectarii a normelor procesuale ce reglementeaza acest procedeu probatoriu.

La locul de efectuare a perchezitiei, organul sub a carei conducere este conceputa aceasta activitate, trebuie neaparat in mod civilizat, sa se legitimeze si apoi sa identifice in baza actelor respective, persoana care va perchezitionat si celelalte persoane surprinse la fata locului (art. 128 alin .3 pana la inceperea perchezitiei sau ridicarii de obiecte si documente, reprezentantul organului de urmarire penala este obligat sa inmaneze sub semnatura, copia ordonantei despre aceasta persoanei la care se face perchezitia sau ridicarea.)

Celor prezenti li se va aduce la cunostinta scopul activitatii ce va fi desfasurata, drepturile si obligatiile ce le revin in raport cu rolul si starea lor procesuala. Pana la inceperea ridicarii de obiecte si documente, dupa prezentarea ordonantei reprezentantul organului de urmarire penala cere sa i se predea obiectele sau documentele care urmeaza a fi ridicate, si in caz de refuz procedeaza la ridicarea lor fortata. Daca obiectele sau documentele ce urmeaza a fi ridicate lipsesc indicat in ordonanta, persoana care efectueaza urmarirea penala este in drept sa faca perchezitie, motivand necesitatea efectuarii perchezitiei.[47,pag.567]

Prin realizarea fara echivoc a formelor procesuale deja din etapa incipienta a perchezitiei, organul judiciar demonstreaza ca efectuarea acesteia se impune de necesitatea stabilirii adevarului si deci de interesul major al infaptuiri justitiei, astfel prevenind discutiile inutile, eventuale incidente ce pot fi provocate de cei cointeresati pe parcursul perchezitie, dat si de tot felul de reclamatii si aprecieri, de obicei, insinuate privind rezultatele obtinute.

Efectuarea perchezitiei are loc in doua faze:

a) recunoastere sau de inspectare generala a obiectului de perchezitionat

b) de examinare sistematica a tuturor componentelor acestuia in vederea descoperirii obiectelor, documentelor si bunurilor ascunse.

In primul rand in cadrul efectuarii perchezitiei, dupa prezentarea ordonantei, reprezentantul organului de urmarire penala cere sa i se predea obiectele sau documentele mentionate in ordonanta. Daca obiectele sau documentele cautate sun predate benevol persoana care efectueaza urmarirea penala se limiteaza la ridicarea acestora, fara a mai infaptui alte masuri de investigatii.

Dupa aceasta in caz de refuz se trece direct la efectuarea perchezitiei. La efectuarea perchezitiei sau ridicarii de obiecte si documente persoana care efectueaza urmarirea penala are dreptul sa deschida incaperile incuiate, daca proprietarul refuza sa le deschida benevol, evitand insa deteriorarea nejustificata a bunurilor.

La efectuarea perchezitiei cum am mai spus pot fi utilizate mijloace tehnice, doar ca acest fapt trebuie sa fie mentionat in procesul-verbal.

Perchezitia in incaperi, de obicei, se desfasoara in doua faze.[48,pag.170]

Intai se ia cunostinta de locul perchezitionat, pentru a se stabili numarul incaperilor, pozitia lor, aspectul general al fiecarei incaperi in parte, numarul si aspectul dependentilor. Persoanele gasite la fata locului, exceptand copiii minori si bolnavii, dupa identificare in baza actelor respective ,se vor strange intr-un anumit loc, de obicei, in sufragerie, unde se vor afla in timpul perchezitiei. Totodata, se va urari ca ele sa nu aiba nici o posibilitate de a comunica cu exteriorul prin telefon, sau prin anumite semne de semnalare de avertisment. In continuare se delimiteaza obligatiile participantilor si se fixeaza ordinea efectuarii perchezitiei. La inceput se va efectua o inspectare generala asupra locului perchezitiei in vederea orientari concrete a activitatii de cautare, specificarii procedeelor tactice, care vor contribui la desfasurarea activitatii echipei in intregime si a fiecarui membru al acesteia in parte.

O sarcina deosebit de importanta ce urmeaza a fi realizata la etapa data rezida in delimitarea locurilor problematice din punctul e vedere al posibilitatii folosirii lor la tainuirea obiectelor cautate sau pentru crearea de ascunzatori. In tot timpul primei faze se urmareasca persoanele ce locuiesc sau isi desfasoara activitatea obisnuita in imobilul perchezitionat, pentru a nu ascunde ori duce din lucruri in alta parte. A doua faza a perchezitiei consta in cautarea propriu-zisa a obiectelor in locurile unde ar putea fi ascunse. cautarea obiectelor sau valorilor intr-un lor ori altul se face in functie de natura lor, de particularitatile locului perchezitionat, precum si de profesiunea si de cunostintele persoanei la care se face perchezitia. Trebuie sa se tina seama de profesiunea sau de indeletnicirile persoanei perchezitionate deoarece, instinctiv, aceasta ascunde in acele locuri care ii sunt mai cunoscute si are mijloace tehnice pentru a ascunde urmele. Astfel, tamplarul ascunde mai usor in mobila, cum ar fi dulapurile cu spate dublu, zidarul in pereti, tapiterul in mobila tapitata etc.

In general, cautarea obiectelor sau valorilor incepe cu incaperea de la intrare, continuand cu cele imediat apropiate si terminand cu depidentele. Obiectele mai mari, cum sunt topoarele, armele de foc, hainele furate se cauta in dulap, poduri, sub dusumeli, in pivnite, sub paturi si chiar in pereti. Actele, banii furati sau falsi se cauta la intrare, in biblioteci intre filele cartilor, in spatele tablourilor, presei.

Pe parcursul activitatii de cautare se vor folosi procedeele tactice ce cercetare circulara, care se aplica la cercetarea la fata locului, dar, de subliniat, ca in cadrul perchezitiei incaperilor acestea se realizeaza doar sub varianta sa concentrica, pornindu-se spre dreapta sau stanga de la intrare, de-a lungul peretilor, si apoi, va continua pe spirala, spre centrul incaperii.[49,pag.171]

Respectarea acestei reguli tactice asigura examinarea succesiva a obiectelor de constructie, a mobilierului si a tot felul de instalatii tehnico - sanitare, a fiecarui obiect casnic, care, eventual, putea fi folosit ca ascunzatoare.

Toate obiectele si documentele ridicate se prezinta martorilor asistenti si tuturor persoanelor prezente la efectuarea perchezitiei sau ridicarii. Obiectele si documentele descoperite in timpul perchezitiei sau ridicarii a carora circulatie este interzisa de lege trebuie ridicate indiferent de faptul daca au sau nu legatura cu cauza penala.

Persoanei perchezitionate (sau reprezentantului ei ) i se va cere explicatii asupra provenientei lucrurilor gasite si semnarea lor. aceasta masura tactica prezinta importanta din doua considerente: va face imposibila contestarea ulterioara a celui perchezitionat cu privire la identitatea si provenienta obiectelor respective si, dupa cum s-a intentionat, va preintampina aprecierile denaturate asupra rezultatelor perchezitiei, de suspiciunile si reclamatiile nepotrivite.

Datorita caracterului sau iritabil, perchezitia incaperilor impune celor ce o desfasoara o comportare ferma, dar nu lipsita de tact si politete. Ceradnu-i sa se manifeste hotarat si sa duca la bun sfarsit cautarea obiectelor ce intereseaza cauza, organul sub a carui conducere se desfasoara perchezitia trebuie sa dea dovada de calm si stapanire de sine si pe aceasta cale sa impuna tuturor celor implicati in aceasta activitate un comportament corect si constructiv. In aceasta ordine de idei se cuvine sa semnalam ca, potrivit normelor deontologice si etico - juridice, sunt contraindicate:

efectuarea perchezitie in prezenta copiilor;

aplicarea unor operatii devastatoare ca, spre exemplu, deschiderea fortata a unor obiecte prin deteriorarea acestora, cu exceptia situatiilor in care astfel de operatiuni se impun de necesitatea ridicarii obiectelor ascunse, iar recuperarea lor pe alta cale se dovedeste a fi imposibila;

comentarea aspectelor legate de viata intima a persoanei perchezitionate si a membrilor familiei sale;

punerea in discutie a materialelor din sfera de afaceri a celui perchezitionat sau a apropiatilor sai in ipoteza in care acestea nu intereseaza cauza.

Totodata persoana care efectueaza urmarirea penala are dreptul sa interzica persoanelor aflate in incaperi sau la locul unde se efectueaza perchezitia, precum si persoanelor care vin in aceasta incapere sau loc sa plece ori sa comunice intre ele sau cu alte persoane pana la terminarea perchezitiei, in caz de necesitate, incaperea sau locul unde se efectueaza perchezitia pot fi luate sub paza.

In cazurile de delict flagrant perchezitia se poate efectua in baza ordonantei motivate fara autorizarea judecatorului de instructie, urmand sa i se prezinte acestui imediat, dat nu mai tarziu de 24 ore de la terminarea perchizitiei materialele obtinute in urma perchezitiei efectuate, indicand motivele efectuarii ei. Judecatorul de instructie verifica legalitatea acestei actiuni procesuale.

In cazul constatarii efectuarii perchezitiei legale judecatorul de instructie confirma rezultatul acesteia prin rezolutie, in caz contrar - prin incheiere motivata recunoaste perchezitia ilegala.[50, art. 125 alin. 4]

Determinarea momentului cel mai potrivit de efectuare a perchezitiei are o semnificatie deosebita pentru reusita acestui act procedural. Prin specificul sau, perchezitia este un act cu caracter inopinat ce trebuie efectuat, de regula, cu maxima operativitate.

Urgenta perchezitie nu exclude pregatirea sa atenta, cu exceptia unor situatii de genul infractiunilor flagrante, situatie in care autorul este urmarit pana la domiciliu sau locul in care incearca sa se ascunde ori sa doseasca corpurile delicte. In ipoteza unor infractiuni, cum sunt, de exemplu, luarea de mita sau specula, perchezitia sae efectueaza de indata, practic, ea reprezentand principalul mijloc de obtinere a probelor.

O situatie speciala este aceea ca comandatii de nave sau aeronave, subofiterii de politie de frontiera pot efectua perchezitia corporala asupra faptuitorului si pot verifica lucrurile pe care acestia le au cu sine (nu necesita autorizatia procurorului), iar procese-verbale incheiate de aceste organe constituie mijloace de proba.