Procedeele de descoperire si de ridicare a inscrisurilor si a mijloacelor de proba

Procedeele de descoperire si de ridicare a inscrisurilor si a mijloacelor de proba

Cercetarea la fata locului

Organele judiciare au obligatia de a cauta si de a administra toate probele necesare aflarii adevarului. Cercetarea la fata locului se inscrie in principalele activitati de descoperire si de ridicare a obiectelor (urmelor) si inscrisurilor care au legatura cu fapta comisa. In faza de urmarire penala acest procedeu constitui debutul de declansare a procesului penal in majoritatea cazurilor. In cursul judecarii datorita caracterului ireparabil al acestuia, prinderea, cercetarea la fata locului se face mai rar.

Cercetarea la fata locului consta in deplasarea organului judiciar la fata locului unde s-a savarsit infractiunea sau unde s-a produs rezultatul sau au ramas urme in vederea constatarii situati 747f55h i locului, a descoperirii locului a stabiliri pozitiei si a starii mijloacelor de proba, a relevarii urmelor, fixarii, ridicarii in vederea examinarii ( expertizarii ) si stabilirii imprejurarilor comiterii faptei.

Daca cercetarea se face de catre organul de urmarire penala atunci cand este posibil se va asigura prezenta martorilor asistenti.

Daca s-a pus in miscare actiunea penala partile trebuiesc incunostintate de organul de urmarire penala cercetarea se face in prezenta lor numai cind este necesara obtinerea unor relatii de la cercetare sau de la audierea lor la fata locului. Neprezentarea partilor nu impiedica efectuarea cercetarii.

Cind incriminatul sa inculpatul este retinut si arestat si nu poate fi adus la cercetare organul de urmarire penala il pune in vedere ca are dreptul si sai asigure reprezentarea la cercetare.

In cursul judecatii, instanta de judecata efectueaza cercetarea la fata locului cu citarea partilor si in prezenta procurorului, cand participarea acestuia la judecata este obligatorie.

Pentru a se asigura conditiile necesare unei bune desfasurari a cercetarii la fata locului organul judiciar care o efectueaza poate interzice persoanelor care se afla la locul efectuarii cercetarii sa comunice intre ele sau cu alte persoane ori sa plece inainte de terminarea cercetarii. Dupa efectuarea cercetarii la fata locului se intocmeste un proces verbal in care se face o descriere amanuntita a situatiei locului a urmelor gasite a obiectelor examinate si a celor ridicate, a pozitiei si starii celorlalte obiecte si mijloace materiale de proba astfel incit acestea sa fie redate cu precizie si pe cit posibil cu dimensiunile respective. Cu alte cuvinte procesul verbal trebuie sa fie o fotografie fidela si obiectiva a celor constatate, fara a include opinii, aprecieri, concluzii cu privire la vinovati.

Daca s-au facut schite, fotografii, inregistrari video sau alte asemenea lucrari aceste se vizeaza si se anexeaza la procesul verbal.

Reconstruirea

In arsenalul luptei impotriva infractionalitatii intre procedeele probatorii, este recunoscuta reconstituirea de catre codul de procedura penala. Reconstruirea este o activitate procedurala constand in reproducerea artificiala a conditiilor si a imprejurarilor in care s-a savarsit infractiunea, sau orice fapt ce prezinta importanta pentru cauza, pentru a stabili daca fapta s-a comis sau putea sa se comita in imprejurarile date.

Prin acest procedeu probator se verifica: unele declaratii ( posibilitatea de observare de percepere memorare sau reproducere a unui fenomen sau fapt ) posibilitatile de savarsire a infractiunii intr-un anumit mod daca in urma unor activitati determinate se produc rezultate daca invinuitul sau inculpatul prezinta deprinderile necesare pentru savarsirea unei anumite activitati determinate. Nu se vor face reconstruiri in cazul in care acesta ar afecta victima ( viol ) sau in cazul in care exista pericolul de a se comite o noua infractiune.

Reconstruirea se efectueaza in prezenta inculpatului sau a inculpatilor deoarece acesta este direct interesat de rezultatele ei si poate da lamuririle necesare. In ceia ce priveste prezenta celorlalte parti si a martorilor cercetati se aplica dispozitiile de la cercetare a la fata locului. In final se va intocmi un proces verbal in care se vor consemna operatiunile care au avut loc si rezultatul obtinut fiind de asemenea valabile dispozitiile de la cercetarea locului faptei.

Martorii asistenti

In vederea garantiei legalitatii actele intocmite de organele de cercetare si a loialitatii acestora, legea prevede ca la efectuarea unor procedee probatorii si anume: ridicarea de obiecte si inscrisuri, perchezitia, cercetarea la fata locului, reconstituirea cere sa fie prezenti doi martori asistenti.

Este interzisa folosirea ca martori a persoanelor sub 14 ani, a persoanelor interesate in cauza sau care fac parte din aceiasi unitate cu organul care efectueaza actul procedural ( lucratori din aparatul de politie, parchete chiar daca nu au atributii la cercetare ). Inainte de efectuarea actului procesual organele judiciare trebuie sa indice martorii asistenti si sa stabileasca daca au varsta admisa de lege si discernamant. Datele vor fi incluse in procesul verbal al actului procedural, in finalul caruia se vor include observatiile pe care martorii au fost initiati sa le faca cu privire la cele constatate si la desfasurarea operatiunilor la care au asistat, confirmand prin semnarea acestuia exactitatea celor consemnate.

Inregistrarea audio si video

In lupta fenomenului infractional care ia forme tot mai complexe si sofisticate s-a simtit nevoia de introducere in randul mijloacelor de proba consacrate pe plan international si a altor procedee probatorii. Prin completare in Codul de procedura penala a fost introduse intre mijloacele de proba " inregistrarea audio sau video".

La elaborarea actualei reglementari s-a avut in vedere pe langa Rezolutia celui de al cincilea Congres de drept comparat tinut la Bruxelles in 1958 care concluziona " Procedeele de investigatie stiintifica care fara sa atenteze la personalitatea individului ating libertatile fundamentale precum mijloacele de captare a conversatiilor fara stirea interlocutorilor, nu pot sa fie utilizate decat prin autorizatia judiciara motivata prin existenta unor indicii serioase de infractiuni grave" si prevederile actuale ale constitutiei care inscrie inviolabilitatea domiciliului art.29 CRM si secretul corespondentei si libertatile fundamentale.

Datorita acestor rezerve inregistrarile audio sau video se fac numai daca exista date sau indici temeinici pentru pregatirea sau savarsirea unei infractiuni pentru care urmarirea penala se face din oficiu, iar interceptarea este utila pentru aflarea adevarului din continutul vorbitor rezulta fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.

Autorizarea acestor inregistrari o face numai procurorul.

Procedura de efectuare a acestor inregistrari

Procesul penal reglementeaza doua forme de inregistrare a convorbirilor telefonice si inregistrarile audio sau video ascunse.

Regulile de efectuare sunt comune.

In cazul in care organul de cercetare penala detine date sau indici temeinici privind savarsirea unei infractiuni si interceptarea convorbirilor sau a imaginilor este utila pentru aflarea adevarului, cere autorizarea procurorului desemnat de primul-procuror. Acesta emite autorizare motivata. Autorizarea se da pentru durata necesara inregistrarii, pina la cel mult 30 de zile, in afara de cazul cid legea dispune altfel. Se poate prelungi autorizarea pentru motive temeinic justificate, fiecare pelungire neputind depasi termenul de 30 zile.

In caz in care aceste inregistrari sunt cerute de persoana vatamata, pentru comunicarile care ii sunt adresate, autorizarea o da procurorul desemnat de procurorul general.

Aceste inregistrari odata efectuate, pentru a avea valoare probanta, trebuie certificata: organul de urmarire penala intocmeste un proces verbal in care se mentioneaza autorizatia data de procuror pentru efectuarea interceptarii, numarul sau numerele posturilor telefonice intre care se poarta convorbirile, numele persoanelor care le poarta, daca sunt cunoscute, data si ora fiecarei convorbiri in parte si numarul de ordine al rolei sau casetei pe care se face imprimarea. In cazul inregistrarii de imagini aparatele mai noi inscriu aceasta pe fiecare imagine. Convorbirile inregistrate sunt redate integral in forma scrisa si se afiseaza la la procesul verbal, cu certificare pentru autenticitate de care organul de urmarire penala verificate si consemnate de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala in cauza. Inregistrarea de imagini nu trebuie insotita de redare scrisa numai daca este posibil. La procesul verbal se ataseaza de asemenea caseta sau rola care contine inregistrarea convorbirii, a imaginii, in original, sigilata cu sigiliul organului de urmarire penala.

Valoarea probanta a acestor inregistrari

Legea nu stabileste o valoare probanta de exceptie a acestor inregistrari, drept urmarire va opera principiul liberei aprecieri a probelor.

Daca sunt contestate de persoanele in cauza ele pot fi supuse expertizei tehnice, la cererea procurorului a partilor sau din oficiu. In prezent este posibila expertiza urmelor sonore pentru a stabili identitatea persoanei de la care emana prin compararea cu modelul de comparatie. Acelasi lucru se poate face si an cazul inregistrarii de imagine.

In cazul in care inregistrarea a fost facuta de parti sau persoane specializate la cererea acestora ( agentii de detectivi), daca sunt prezentate de parti pot servi ca mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege. si daca nu sunt luate prin incalcarea unui drept fundamental.