Raspunderea penala: principiile raspunderii penale

RASPUNDEREA PENALA

Definitie. Raspunderea penala este o forma a raspunderii juridice ce are ca temei savarsirea unei infractiuni si care este insusi raportul juridic penal de constrangere nascut ca urmare a savarsirii infractiunii intre stat, pe de o parte, si infractor, pe de alta parte, raport complex al carui continut il formeaza dreptul statului, ca reprezentat al societatii, de a trage la raspundere pe infractor, de a-i aplica sanctiunea pentru infractiunea savarsita si de a-l constrange 717j92h s-o execute, precum si obligatia infractorului de a raspunde pentru fapta sa si de a se supune sanctiunii aplicate in vederea restabilirii ordinii de drept si restaurarii autoritatii legii.

Principiile raspunderii penale

1. Principiul legalitatii raspunderii penale. Presupune ca aparitia, desfasurarea si solutionarea raportului penal au loc in baza legii si in stricta conformitate cu aceasta.

2. Infractiunea este unicul temei al raspunderii penale. Raspunderea penala se intemeiaza numai pe savarsirea unei infractiuni.

3. Principiul umanismului. Raspunderea penala utilizeaza instrumente care, prin natura si continutul lor, au caracter uman, neducand la umilirea si degradarea fiintei umane.

4. Principiul raspunderii penale personale. Raspunderea penala revine numai persoanei care a savarsit ori a participat la savarsirea unei infractiuni, neputand interveni pentru fapta altuia, ori neputand fi colectiva.

5. Principiul unicitatii raspunderii penale. O persoana care a savarsit o fapta penala nu poate fi trasa la raspundere decat o singura data.

6. Principiul inevitabilitatii raspunderii penale. Oricine savarseste o infractiune trebuie sa rasopunda penal, ca o consecinta inevitabila a savarsirii unei infractiuni.

7. Principiul individualizarii raspunderii penale. Raspunderea penala trebuie sa fie diferentiata in functie de gravitatea infractiunii si de persoana infractorului pentru a asigura atat sanctionarea corecta a infractorului, cat si realizarea preventiei generale si speciale.

8. Principiul prescriptibilitatii raspunderii penale. Raspunderea penala poate interveni numai intr-un anumit interval de timp, dupa trecerea termenului prevazut de lege, raspunderea penala urmand a fi inlaturata prin prescriptie.

Inlocuirea raspunderii penale

Definitie. Este o institutie juridica in baza careia instanta de judecata dispune, in conditiile legii inlocuirea raspunderii penale pentru infractiunea savarsita cu o alta forma de raspundere extrapenala, care atrage o sanctiune cu caracter administrativ. Este reglementata de Codul penal prin dispozitiile art.90, 91 si 98.

Conditiile inlocuirii raspunderii penale

Conditii privitoare la pedeapsa si la infractiunea savarsita

- pedeapsa prevazuta de lege sa fie inchisoarea de cel mult 1 an sau amenda;

- in cazul unor infractiuni anume prevazute de lege, cum ar fi infractiunea de furt (art.208 C.pen.), instanta poate dispune inlocuirea raspunderii penale daca valoarea pagubei cauzate nu depaseste 100.000 lei;

- in cazul infractiunii de neglijenta in serviciu (art.249 C.pen.), valoarea pagubei nu trebuie sa depaseasca 500.000 lei;

- paguba pricinuita prin infractiune a fost integral reparata pana la pronuntarea hotararii;

- gradul de pericol social redus al faptei.

Conditii privitoare la persoana faptuitorului

- conduita acestuia anterioara savarsirii faptei; art.90 alin. ultim C.pen. prevede ca institutia nu se aplica recidivistilor si persoanelor carora li s-au mai aplicat de 2 ori sanctiuni cu caracter administrativ;

- conduita faptuitorului dupa savarsirea infractiunii; prin atitudinea sa, dupa savarsirea infractiunii, infractorul trebuie sa regrete fapta;

- existenta unor date suficiente potrivit carora faptuitorul poate fi indreptat fara a i se aplica o pedeapsa.

Sanctiunile ce se aplica in cazul inlocuirii raspunderii penale

Potrivit art.91 C.pen., in cazul inlocuirii raspunderii penale se aplica faptuitorului una din urmatoarele sanctiuni cu caracter administrativ: mustrarea, mustrarea cu avertisment si amenda de la 100.000 lei la 10.000.000 lei.

Potrivit art.98 C.pen., inlocuirea raspunderii penale poate avea loc si in caz de participatie, dar numai fata de acei participanti ce indeplinesc conditiile inlocuirii. Inlocuirea raspunderii penale se poate dispune si in cazul concursului de infractiuni, cu conditia ca inlocuirea sa fie posibila pentru fiecare din infractiuni.

Cauzele care inlatura raspunderea penala

Definitie. Sunt institutii de drept penal destinate sa asigure constrangerii juridice penale o incidenta si o functionare care sa corespunda legii penale si scopurilor pedepsei.

Clasificarea cauzelor care inlatura raspunderea penala. Prevazute de art.119 - 139 C.pen., cauzele care inlatura raspunderea penala sunt: amnistia, prescriptia raspunderii penale, lipsa plangerii prealabile si impacarea partilor.

Efectele cauzelor care inlatura raspunderea penala. Incidenta cauzelor care inlatura raspunderea penala are drept consecinta faptul ca devine imposibila aplicarea sanctiunilor penale, a pedepselor, desi fapta isi pastreaza caracterul penal.

Amnistia

Definitie. Este un act de clementa al puterii legiuitoare - Parlamentul Romaniei - care, pentru ratiuni de politica penala, inlatura posibilitatea aplicarii sanctiunilor penale pentru anumite infractiuni anume prevazute de legiuitor.

Felurile amnistiei

- in raport de aria sa de incidenta amnistia poate fi generala (privind toate infractiunile savarsite pana la data

acordarii ei) si speciala, ce se acorda numai pentru anumite infractiuni anume prevazute in actul de clementa;

in raport de conditiile cu care se acorda amnistia poate fi neconditionata - pura si simpla (cand acordarea beneficiului ei nu depinde de indeplinirea vreunei conditii cu privire la fapta savarsita, la persoana faptuitorului sau la imprejurarile in care s-a comis infractiunea) - sau conditionata, acordarea fiind subordonata indeplinirii unor astfel de conditii

in raport de momentul in care intervine actul de amnistie avem amnistia intervenita inainte de condamnarea definitiva (amnistie proprie) si amnistia intervenita dupa condamnarea definitiva (amnistie improprie).

Obiectul si caracterele amnistiei. Amnistia are ca obiect toate sau anumite infractiuni savarsite pana la data aparitiei actului de amnistie, avand un caracter obiectiv (real) si operand in rem. Legiuitorul poate sa conditioneze beneficiul amnistiei si de anumite conditii personale, caz in care amnistia opereaza si in personam (pentru persoanele care indeplinesc conditiile legii).

Efectele amnistiei (art. 119 C.pen.). Efectul principal consta in inlaturarea raspunderii penale a faptuitorului pentru fapta savarsita. Amnistia antecondamnatorie constituie si o cauza de incetare a urmaririi penale sau de incetare a procesului penal, iar daca urmarirea penala nu a fost inceputa, se va dispune neinceperea urmaririi penale. Pe langa inlaturarea raspunderii penale, amnistia postcondamnatorie are drept efect inlaturarea pedepsei pronuntate si a celorlalte consecinte ale condamnarii. Ea inlatura pedeapsa principala in masura in care aceasta nu a fost executata, sau restul de pedeapsa ramas neexecutat. Amnistia inlatura si executarea pedepselor complementare, tot in aceeasi masura, iar in ce priveste pedepsele accesorii, acestea inceteaza o data cu incetarea executarii

pedepsei principale. Amnistia postcondamnatorie produce efecte si in privinta celorlalte consecinte care decurg din condamnare, facand sa inceteze decaderile, interdictiile si incapacitatile prevazute in legile speciale, penale sau extrapenale. Amnistia inlatura si starea de recidiva.

Limitele efectelor aministiei. Amnistia nu produce efecte asupra masurilor de siguranta si masurilor educative luate prin hotararea de condamnare, precum si asupra despagubirilor civile sau cheltuielilor judiciare stabilite.

Continuarea procesului penal pentru infractiunile amnistiate. Amnistia are caracter obligatoriu, insa atunci cand ea este antecondam-natorie, invinuitul sau inculpatul are dreptul sa ceara continuarea procesului penal pentru a-si demonstra nevinovatia. Daca se constata nevinovatia, se va pronunta o solutie de scoatere de sub urmarire penala sau achitare, iar in caz contrar, neputandu-se refuza beneficiul amnistiei, se va dispune incetarea urmarii penale sau

incetarea procesului penal.

Prescriptia raspunderii penale

Definitie. Prescriptia raspunderii penale este acea cauza de stingere a obligatiei infractorului de a suporta consecintele penale ale faptei savarsite ca efect al trecerii unui interval de timp expres stabilit de lege.

Efecte. Implinirea termenului prevazut de lege are drept consecinta producerea automata a efectului prescriptiei, si anume inlaturarea posibilitatii aplicarii sanctiunilor de drept penal. In acest caz, se va dispune neinceperea urmaririi penale, incetarea urmaririi penale, sau incetarea procesului penal in raport de stadiul procesual in care a intervenit prescriptia. Si in acest caz, faptuitorul poate cere continuarea procesului penal pentru a-si dovedi nevinovatia. Prescriptia reprezinta o cauza generala de inlaturare a raspunderii penale, cu o singura exceptie: infractiunile contra pacii si omenirii, in privinta carora prescriptia nu opereaza.

Suspendarea cursului prescriptiei raspunderii penale. Potrivit art.128 alin.1 C.pen., cursul termenului de

prescriptie este suspendat pe timpul cat o dispozitie legala sau imprejurare de neprevazut sau de neinlaturat impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal. Din definitia data rezulta ca cursul prescriptiei poate fi suspendat datorita unei dispozitii legale, care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal, cum ar fi lipsa autorizatiei prealabile a procurorului general in cazul savarsirii contra statului, in strainatate, de catre straini, a unei infractiuni. Cursul prescriptiei poate fi suspendat si datorita interventiei unor cazuri de forta majora, cum ar fi starea de razboi. Suspendarea cursului prescriptiei are drept efect o amanare a curgerii termenului de prescriptie, acesta prelungindu-se cu durata cat a operat suspendarea. Suspendarea produce efecte in personam

Lipsa plangerii prealabile

Definitie. Plangerea prealabila este incunostiintarea organelor judiciare de catre persoana vatamata cu privire la fapta savarsita si vatamarea suferita prin aceasta, fiind o conditie pentru tragerea la raspundere penala in toate acele cazuri in care este in mod expres prevazuta in cuprinsul normei de incriminare. Plangerea prealabila trebuie sa fie facuta de persoana vatamata prin infractiune, cu exceptia cazului cand victima este un minor sau un incapabil.

Lipsa plangerii prealabile este o cauza care inlatura raspunderea penala, considerandu-se ca lipsa acesteia reprezinta vointa victimei ca faptuitorul sa nu fie tras la raspundere penala.

Efectele si caracterele plangerii prealabile. Plangerea prealabila, ca si lipsa sau retragerea ei produc efecte in rem cu privire la fapta savarsita; de aceea, daca plangerea s-a facut numai cu privire la unul din faptuitori, vor raspunde toti (indivizibilitatea pasiva), iar daca prin infractiune au fost vatamate mai multe persoane, este suficienta numai plangerea facuta de catre una dintre acestea (indivizibilitatea activa). Pe langa caracterul indivizibil, plangerea prealabila are si caracter personal, neputand fi formulata decat de victima.

Consecintele lipsei plangerii prealabile. Potrivit art.131 C.pen., in cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile de catre persoana vatamata, lipsa acestei plangeri inlatura raspunderea penala.

Retragerea plangerii prealabile. Inlatura raspunderea penala si retragerea plangerii prealabile, ce echivaleaza si produce aceleasi efecte ca si lipsa acesteia - inlaturarea raspunderii penale. Retragerea plangerii prealabile, reprezinta o manifestare de vointa a persoanei vatamate printr-o infractiune, care, dupa ce a introdus plangerea prealabila necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale, revine si renunta, in conditiile legii, la plangerea facuta, mai inainte de solutionarea cauzei printr-o hotarare definitiva. Retragerea plangerii prealabile efectuata cu respectarea dispo-zitiilor legii, produce efecte irevocabile, persoana vatamata nemaiputand reveni asupra ei. Pentru a produce efectele prevazute de lege, retragerea plangerii prealabile nu trebuie sa fie conditionata, ci totala si neconditionata.

Impacarea partilor

Definitie. Impacarea constituie un act bilateral, o intelegere intervenita intre partea vatamata si infractor cu privire la incetarea procesului penal si inlaturarea raspunderii penale. Este posibila numai in cazurile anume prevazute de lege, de regula impacarea intervenind in cazurile cand actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Exista insa infractiuni pentru care actiunea penala se pune in miscare din oficiu, dar legea prevede posibilitatea impacarii partilor (de exemplu, infractiunea de seductie, art.129 C.pen.). In cazul

persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu, impacarea se face prin repre-zentantii legali ai acestora, iar in cazul persoanelor cu capacitate restransa de exercitiu, de catre acestea cu incuviintarea reprezentantilor legali.

Conditiile impacarii se realizeaza numai in cazul infractiunilor pentru care legea penala prevede aceasta modalitate de inlaturare a raspunderii penale; impacarea reprezinta un act bilateral, intervenind intre victima si infractor; impacarea este personala, operand numai intre partile participante la incheierea actului bilateral; nu opereaza

decat daca a intervenit pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare; trebuie sa fie totala si neconditionata; trebuie sa fie definitiva.

Efectele impacarii. Impacarea inlatura raspunderea penala numai fata de inculpatul cu care partea vatamata s-a impacat; de aceea, impacarea opereaza in personam. Intrucat impacarea are caracter personal, partea vatamata trebuie sa precizeze care sunt inculpatii cu care s-a impacat. Impacarea poate fi si implicita, atunci cand rezulta dintr-o situatie de fapt.