UNITATEA SI PLURALITATEA DE INFRACTIUNI

unitatea de infractiune exista in situatia in care, in activitatea desfasurata de o persoana se realizeaza continutul unei singure infractiuni.

UNITATEA NATURALA DE INFRACTIUNE

se intemeiaza pe unitatea actiunii sau inactiunii, de unicitatea rezultatului si de unicitatea formei de vinovatie; are trei forme:

Infractiunea simpla

se caracterizeaza sub raport obiectiv printr-o singura actiune sau inactiune, printr-un singur rezultat, iar sub raport subiectiv printr-o singura forma de vinovatie

nu trebuie inteleasa ca fiind rezultatul unei singure actiuni (ex: pot fi mai multe lovituri de cutit aplicate succesiv de infractor);

cand insa printr-o singura actiune se aduce atingere mai multor persoane => pluralitate de infractiuni; in cazul infractiunilor contra vietii insa, leguitorul a creat o singura infractiune complexa - omorul deosebit de grav (asupra a doua sau mai multe persoane).

Infractiunea continua

se caracterizeaza prin prelungirea in chip natural a actiunii sau inactiunii ce constituie elementul material al laturii obiective, dupa consumare, pana la interventia unei forte contrare;

epuizarea infractiunii este data de momentul interventiei unei forte contrare, care poate fi 414h74e : vointa faptuitorului, interventia autoritatii, a altei persoane;

elementul material pp o actiuna sau o inactiune care dureaza in timp;

la unele infractiuni activitatea este susceptibila de intreruperi (care sunt firesti si nu afecteaza unitatea infractiunii continue) => infractiuni continue succesive (portul ilegal de uniforma);

alte infractiuni - continue permanente - nu sunt susceptibile de intreruperi; in cazul acestora orice intrerupere are valoarea epuizarii infractiunii, iar reluarea - o noua infractiune;

momentul epuizarii - importanta pentru: determinarea legii in vigoare, incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii, se stabileste incidenta unui act de clementa;

activitatea continua inceputa inainte de implinirea varstei de 14 ani nu va fi luata in seama; dca infractiunea continua incepe in minorat si se continua in majorat - se considera ca toata activitatea a fost savarsita in majorat.

Infractiunea deviata

savarsita prin devierea actiunii de la obiectul sau persoana impotriva carora era indreptata, datorita greselii faptuitorului, la alt obiect sau la alta persoana, pdop, sau prin indreptarea actiunii - din eroare a faptuitorului - asupra altei persoane sau obiect, pdap;

=> doua modalitati:

greseala in executare (aberatio ictus);

eroarea cu pricire la obiectul sau persoana vizata (error in persona).

infractiunea deviata a fost creata in doctrina pentru a se considera ca s-a produs o singura infractiune si nu doua; se propune ca solutia infractiunii unice deviate sa nu fie admisa in cazul devierii actiunii, cand se realizeaza si o tentativa pedepsibila, pe langa infractiunea consumata.

UNITATEA LEGALA DE INFRACTIUNE

Infractiunea continuata

caracterizata prin savarsirea de catre aceeasi persoana, la intervale de timp diferite, in realizarea aceleiasi hotarari infractionale a unor actiuni au inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni;

conditii

pluralitatea de subiect activ

pluralitatea de acte de executare - trebuie indeplinite cel putin 2 acte de executare: unul consumat, iar cel de-al doilea sa fi ramas chiar in faza de tentativa; actele de executare trebuie savarsite la intervale nici prea scurte (ar putea fi considerata o singura infractiune), si nici prea lungi (ar putea fi considerate infractiuni separate);

unitatea de rezolutie infractionala - chiar daca a inceput procesul pentru actele savarsite anterior si trebuie sa le execute altfel; trebuie sa fie suficient de determinata (vor fi avute in vedere unitatea obiectului infractiunii, a persoanei vatamate, folosirea acelorsi procedee etc);

actele de executare de acelasi fel sa prezinte fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni; nu trebuie sa fie identice.

efectele juridice

de la momentul epuizarii curge termenul de prescriptie al raspunderii penale;

in functie de momentul epuizarii se stabileste incidenta unui act de clementa;

in functie de momentul epuizarii se stabileste legea aplicabila;

daca actele de executare se realizeaza pe teritorii diferite, legea romana va fi aplicabila daca o parte sau rezultatul s-a produs pe teritoriul Romaniei;

in functie de momentul epuizarii se stabileste incidenta legii penale in raport cu varsta faptuitorului.

tratamentul penal

este cauza reala, de agravare facultativa a pedepsei;

pedeapsa se aplica spre maximul special, si daca acesta este considerat neindestulator poate fi depasit cu pana la 5 ani (cand pedeapsa este inchisoarea) sau, daca pedeapsa este amenda - se aplica spre maximul special, si daca nu e suficient se depaseste intr-un cunatum de pana la jumatate din maximul special al amenzii;

daca dupa condamanrea definitiva sunt descoperite alte actiuni sau inactiuni, pedeapsa se recalculeaza, putand fi marita sau mentinuta, dar in nici un caz miscorata.

infractiuni ce nu se pot savarsi in mod continuat

cele din culpa;

cele al caror obiect nu este susceptibil de divizare;

cele care presupun repetarea activitatii pentru a realiza continutul infractional (infractiunile de obicei).

Infractiunea complexa

cuprinde in continutul sau, ca element constitutiv sau ca o circumstanta agravata o actiunea sau o inactiune care constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea penala

formele infractiunii

infractiunea complexa forma tip - in continutul ei intra ca element o actiune sau inactiune ce reprezinta continutul altei infractiuni; ex: talharia (doua infractiuni => a treia) sau ultrajul (cuprinde insulta, calomnia si amenintarea si nu se formeaza o alta infractiune distincta);

infractiunea complexa ca varianta agravanta - cuprinde in continutul sau, ca pe un element circumstantial agravat, o actiune sau inactiune ce reprezinta continutul altei infractiuni; ex: violul care a avut ca urmare moartea victimei; dar nu orice infractiune calificata este si o infractiune complexa.

structura infractiunii complexe

elementul material - sunt reunite actiunile ce constituie elementul material al infractiunilor absorbite;

obiectul infractiunii este complex;

forma de vinovatie - intentia (pentru cea tip) si praeterintentia (pentru cea varianta agravanta).

efectele juridice

infractiunea se consuma la realizarea actiunilor sau inactiunilor ce reprezinta elementul material;

nerealizarea continutului constituitv conduce la desfacerea unitatii legale;

nu reprezinta o cauza de agravare a raspunderii penale;

daca dupa condamnare se descopera noi actiuni sau inactiuni - condamnatul va fi judecat si pentru acestea; pedeapsa se recalculeaza, putand fi marita sau mentinuta, dar in nici un caz miscorata.

complexitatea naturala

rezulta din absorbirea in chip natural de catre infractiunea fapt consumat a tentativei la acea infractiune sau in absorbirea unor infractiuni mai usoare in unele mai grave (la infractiuni contra persoanei);

se pastreaza unitatea infractiunii simple.

Infractiunea progresiva

infractiunea care, dupa atingerea momentului consumativ, fara interventia faptuitorului, isi amplifica progresiv rezultatul, ori se produc urmari noi corespunzator unor infractiuni mai grave;

infractiunea realizata corespunzator rezultatului mai grav, absoarbe in continutul sau si continuturile infractiunilor mai usoare realizate anterior; ex: lovire - lovire calificata - vatamare corporala - vatamare corporala grava - loviri sau vatamari cauzatoare de moarte;

cunoaste un moment al consumarii, apoi o amplificare a urmarilor;

este importanta determinarea momentului epuizarii, al producerii ultimului rezultat amplificat, in functie de care devin incidente celelalte institutii de drept penal.

Infractiunea de obicei

al carei continut se realizeaza prin repetarea faptei de un numar de ori din care sa rezulte obisnuinta, indeletnicirea faptuitorului

fiecare fapta luata separat nu are semnificatie penala; ex: vagabondaj, prostitutie;

se distinge, pe langa momentul consumarii si momentul epuizarii, corespunzator ultimului act de executare;

nu poate avea tentativa si nu poate fi comisa in coautorat.

PLURALITATEA DE INFRACTIUNI

situatia in care o persoana savarseste mai multe infractiuni inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele si situatia in care o persoana savarseste din nou o infractiune, dupa ce a fost condamnata definitiv pentru alta infractiune; are trei forme:

Concursul de infractiuni

savarsirea a doua sau mai multe infractiuni de catre aceeasi persoana, mai inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele

conditii:

savarsirea a doua sau mai multe infractiuni; pot fi de natura si gravitate deosebite; pot fi consumate sau ramase in faza de tentativa; indiferent de forma de vinovatie cu care sunt comise;

infractiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana;

savarsirea infractiunilor inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele;

infractiunile comise, ori cel putin doua din ele sa poata fi supuse judecatii (ex: sa nu existe cauze care sa inlature raspunderea penala, sau sa nu fie incidente cauze care sa atraga nepedepsirea infractorului.

forme:

concursul real - prin savarsirea mai multor infractiuni ca urmare a mai multor actiuni sau inactiuni distincte;

infractiunile pot fi de aceeasi natura (concurs omogen) sau de natura diferita (concurs eterogen);

intre infractiunile aflate in concurs se pot stabili anumite legaturi interne, obiective:

concursul real simplu - nu exista alte legatura decat cea personala;

concursul real calificat - existenta anumitor conexiuni, care pot fi: topografice, cronologice, consecventionala (una e savarsita ca sa o ascunda pe celalata); au fost retinute:

conexitatea etiologica - pp o legatura mijloc-scop (o infractiune este comisa pentru a inlesni comiterea alteia);

conexitatea consecventionala - pp o legatura cauza-efect (se comite una pentru a se acoperi savarsirea alteia); infractiunea efect este intotdeauna cu intentie, cea cauza poate fi si din culpa.

concursul ideal - printr-o singura actiune sau inactiune;

infractiunile pot fi de aceeasi natura, sau de naturi diferite; pot fi savarsite unele cu intentie directa si altele cu intentie indirecta, unele cu intentie, altele din culpa, sau toate din culpa;

uciderea cu masina din culpa a doua persoane - concurs ideal.

tratamentul penal

sistemul cumului aritmetic;

sistemul absorbtiei;

sistemul cumului juridic - adoptat de Cp roman.

sanctionarea concursului de infractiuni

aplicarea pedepselor principale - doua etape:

se stabileste pedeapsa pentru fiecare din infractiunile individualizate;

se aplica pedeapsa ce mai grea, care poate fi sporita in limitele prevazute de lege.

cand s-a stabilit o pedeapsa cu detentiunea pe viata si una sau mai multe pedepse cu inchisoarea sau amenda - se aplica pedeapsa detentiunii pe viata;

daca s-au stabilit pedepse cu inchisoarea se va aplica cea mai grea, care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar daca nu e indestulator, se mai poate adauga un spor de pana la 5 ani;

pedeapsa ce mai grea este cea stabilita pentru infractiunea care are un maxim mai ridicat => permite o agravare intr-un cuantum mai mare;

aplicarea sporului atat in prima cat si in a doua treapta este limitata sub un indoit aspect: totalul pedepselor stabilite si maximul special al inchisorii de 30 de ani.

cand toate pedepsele sunt cu amenda - cea mai mare, sporita pana a maximul special, apoi se va mai aplica un spor de pana la ½ din acel maxim;

cand se aplica o pedeapsa cu inchisoare si una cu amenda => pedeapsa inchisorii, la care se adauga in tot sau in parte amenda;

daca sunt mai multe cu inchisoarea si mai multe cu amenda - rezultanta pedepsei inchisorii, la care se aduaga in tot sau in parte rezultanta pedeapsa amenzii.

aplicarea pedepselor complimentare

daca s-a stabilit una singura - se aplica pe langa pedeapsa rezultanta;

daca sunt mai multe, de natura diferite, se vor aplica toate;

daca sunt de aceeasi natura, dar cu continut diferit - se vor aplica toate, iar daca sunt de aceesi natura si cu acelsi continut - se aplica cea mai grea.

aplicarea masurilor de siguranta

cumularea masurilor de siguranta de natura diferita;

este posibila si cumularea celor de aceeasi natura, caci scopul lor este diferit.

contopirea pedepselor pentru infractiuni concurente - in urmatoaele ipostaze:

infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru alta infractiune concurenta - se aplica cea mai grea, care poate fi sporita in doua trepte;

dupa ce o hotarare de condamnare a ramas definitiva, se descopera ca mai avea o condamnare definitiva pentru alta infractiune - se alege cea mai grea, care poate fi sporita in doua trepte;

se contopesc pedepsele si nu rezultanta; in cazul in care fusese condamnat pentru un concurs - se desface pedeapsa, se compara pedepsele, insa sporul care va fi aplicat trebuie sa fie cel putin cat cel aplicat anterior;

in contopire vor fi cuprinse numai pedepsele ce urmeaza sa fie executate;

daca pana la descoperirea celei noi, condamnatul executase o parte din pedeapsa, aceasta se va deduce din pedeapsa aplicata pentru concurs

incidenta actelor de clementa priveste fiecare pedeapsa in parte, astfel ca pedeapsa rezultanta va fi desfacuta; daca in urma aplicarii actelor de clementa ramane de executat o singura pedeapsa, se va inlatura si sporul ce fusese aplicat; daca au rams de executat cel putin doua pedepse, inlaturarea sporului este facultativa.

Recidiva

savarsirea din nou a unei infractiuni de catre o persoana care anterior a mai fost condamnata pentru o alta infractiune; primul termen - o condamnarea definitiva; al doilea - savarsirea unei noi infractiuni

modalitatile recidivei

a.       in functie de momentul savarsirii noii infractiuni

recidiva postcondamnatorie - dupa ramanerea definitiva a pedepsei si inainte de executare sau de executarea in intregime;

recidiva postexecutorie - dupa executarea pedepsei pentru prima infractiune.

b.      dupa natura infractiunilor ce compun pluralitatea

generala - existenta ei nu este conditionata de natura infractiunilor comise;

speciala - existenta ei este conditionata de savarsirea de infractiuni de aceeasi natura.

c.       in functie de gravitatea condamnarii pentru prima infractiune

absoluta - existenta ei nu este conditionata de gravitatea primei condamnari;

relativa - existenta ei e conditionata de o anumita gravitate a condamnarii pronuntata pentru infractiunea anterioara;

mare - existenta unei condamnari pentru prima infractiune, de o anumita gravitate;

mica - existenta unei condamnari pentru prima infractiune, de o gravitate mai redusa.

d.      in functie de timpul scurs intre executarea pedepsei si savarsirea noii infractiuni

permanenta - existenta ei nu este conditionata de savarsirea noii infractiuni intr-un anumit termen;

temporara - existenta ei este conditionata de savarsirea noii infractiuni intr-un anumit termen, de la condamnare sau de la executare; doar aceasta forma a fost retinuta.

e.       dupa criteriul locului unde s-a aplicat pedeapsa definitiva pentru prima infractiune

nationala (teritoriala) - primul termen a fost pronuntat de o instanta romana;

internationala - primul termen a fost pronuntat de o instanta straina.

f.        dupa criteriul tratamentului sanctionator al recidivei

cu efect unic - pp aplicarea aceluiasi tratament si pentru multirecidivist;

cu efect progresiv - agravarea pedepsei cu fiecare recidiva;

cu regim sanctionator uniform - pp acelasi regim de sanctionare pentru toate modalitatile recidivei;

cu regim sanctionator diferit - regim de sanctionare diferit.

Recidiva mare postcondamantorie

cand dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuata de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de 1 an;

a.      conditii cu privire la primul termen al recidivei:

primul termen = o hotarare definitiva la pedeapsa inchisorii sau detentiunii pe viata;

condamnarea definitiva sa priveasca o pedeapsa mai mare de 6 luni (inclusiv daca a fost rezultanta pentru un concurs de infractiuni sau pronuntata de o instanta straina si recunoscuta de instantele romane;

condamnarea definitiva sa fie pentru o infractiune intentionata;

condamnarea sa nu fie din acelea de care nu se tine seama la stabilirea starii de recidiva, si anume:

condamnari pentru infractiuni stabilite in timpul minoritatii;

condamnari pentru infractiuni din culpa;

condamnari pentru infractiuni amnistiate;

condamnari pentru fapte care nu mai sunt prevazute ca infractiuni.

b.      conditii cu privire la cel de al doilea termen:

savarsirea unei noi infractiuni - nu intereseaza daca este de aceeasi natura sau nu etc;

noua infractiune sa fie savarsita cu intentie (directa, indirecta sau praeterintentia);

pedeapsa prevazuta pentru noua infractiune sa fie mai mare de 1 an; si atunci cand infractiunea a ramas in faza de tentativa pedepsibila, iar pedeapsa pentru infractiunea consumata este mai mare de 1 an; si atunci cand pedeapsa pentru noua infractiune este mai mare de 1 an, alternativ cu amenda;

noua infractiune sa fie savarsita in intervalul dupa ramanerea definitiva a condamnarii pentru primul termen si pana la executarea definitiva a pedepsei; nu are importanta daca hotararea s-a pus sau nu in executare, daca condamnatul se afla in locul de detentie, in timpul intreruperii executarii pedepsei, in stare de evadare etc; si infractiunea de evadare poat fi al doilea termen; si comiterea unei noi infractiuni in termenul de incercare al suspendarii conditionate etc.

Recidiva mare postexecutorie

cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii unei asemenea pedepse, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an

a.      conditii cu privire la primul termen:

primul termen = o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, pedeapsa care a fost executata;

executarea s-a stins prin gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori prin implinirea termenului de prescriptie a executarii unei asemenea pedepse;

pedeapsa de 6 luni sa fi fost pronuntata pentru o infractiune savarsita cu intentie sau praeterintentie;

condamnarea sa nu fie din acelea de care nu se tine seama pentru stabilirea starii de recidiva - cele de la postcondamnatorie + condamnarile pentru care a intervenit reabilitarea sau s-a implinit termenul de reabilitare (atat cea de drept cat si cea judecatoreasca).

b.      conditii cu privire la al doilea termen:

sa constea in savarsirea unei noi infractiuni cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an;

noua infractiune trebuie sa fie savarsita dupa executarea pedepsei, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii unei asemenea pedepse.

Recidiva mica

cand dupa condamnarea la cel putin 3 pedepse cu inchisoare pana la 6 luni, sau dupa executarea, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii a cel putin 3 asemenea pedepse, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an;

A.     recidiva mica postcondamnatorie

a.      conditii cu privire la primul termen:

trei condamanri la pedeapsa inchisorii de pana la 6 luni - greu se poate intalni, caci devin incidente dispozitiile pentru contopirea infractiunilor aflate in concurs;

cele trei condamanri sa fie pronuntate pentru infractiuni intentionate;

nici una din cele 3 condamnari sa nu fie din acelea de care nu se tine seama pentru stabilirea starii de recidiva.

b.      conditii cu privire la al doilea termen:

sa constea in savarsirea unei noi infractiuni cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an;

momentul in care se savarseste noua infractiune poate fi inainte de inceperea executarii pedepselor contopite (iar rezultanta sa nu fie mai mare de 6 luni), in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare.

B.     recidiva mica postexecutorie

a.      conditii cu privire la primul termen:

trei condamnari la pedeapsa inchisorii de pana la 6 luni, pedepse care au fost executate sau pentru care a intervenit gratierea totala sau a restului de pedeapsa sau prescriptia;

cele trei condamnari sa fie pronuntate pentru infractiuni intentionate;

nici una din cele 3 condamnari sa nu fie din acelea de care nu se tine seama pentru stabilirea starii de recidiva.

b.      conditii cu privire la al doilea termen - noua infractiune se savarseste dupa executarea celei de-a treia pedepse cand pedepsele se executa separat si pe rand, dupa gratierea totala a celor trei pedepse sau dupa gratierea ultimei pedepse, ori a restului de pedeapsa a ultimei condamnari, dupa prescrierea celor trei pedepse sau a ultimei condamnari dintre cele 3.

Tratamentul penal al recidivei

A.     aplicarea pedepsei in cazul recidivei mari postcondamnatorii

aplicarea pedepsei principale:

cand noua infractiune se savarseste inainte de inceperea executarii - pedeapsa pentru noua infractiune, care se contopeste cu pedeapsa de la primul termen + sporul din a doua treapta care este de pana la 7 ani;

cand pedeapsa aplicata pentru primul termen este pentru un concurs, aceasta se contopeste cu pedeapsa pentru noua infractiune, iar daca pedeapsa pentru primul termen este mai grea, aceasta va putea fi sporita intr-un cuantum de pana la 7 ani;

cand noua infractiune = mai multe infractiuni, se aplica mai intai regulile de la recidiva pentru fiecare pedeapsa in parte, apoi cele de la concursul de infractiuni.

cand noua infractiune se savarseste in timpul executarii pedepsei, contopirea are loc intre pedeapsa stabilita pentru noua infractiune si restul de pedeapsa neexecutata;

daca noua infractiune s-a savarsit in stare de evadare, se vor contopi: pedeapsa stabilita pentru infractiunea svarsita in stare de evadare, restul neexecutat din pedeapsa pentru primul termen si pedeapsa pentru evadare; cand condamnatul aflat in executarea unei pedepse evadeaza - la restul neexecutat se adauga pedeapsa pentru evadare.

aplicarea pedepselor complimentare - se aplica toate cand sunt de natura diferita sau de aceeasi natura dar cu continut diferit; cand sunt de aceeasi natura si cu acelasi continut - se aplica cea mai grea.

luarea masurilor de siguranta - se vor aditiona cele de natura diferita sau de aceeasi natura dar cu continut diferit.

B.     aplicarea pedepsei in cazul recidivei mari postexecutorii:

aplicarea pedepsei principale:

intre limitele speciale prevazute de lege pentru acea infractiune, la care se poate aplica un spor de pana la 10 ani; la amenda sporul poate fi de cel mult 2/3 din maximul special;

cand pentru noua infractiune sunt prevazute pedepse alternative - se alege mai intai una ;

daca se savarsesc mai multe infractiuni - se tine seama mai intai de starea de recidiva pentru fiecare, apoi de regula concursului de infractiuni.

aplicarea pedepselor complimentare si luarea masurilor de siguranta - se aplica si executa toate, iar daca sunt mai multe pedepse principale - se vor aditiona cele de natura diferita sau de aceeasi natura dar cu continut diferit.

C.     aplicarea pedepsei in cazul recidivei mici:

la cea postcondamnatorie - cand pedepsele ce compun primul termen nu au fost executate - rezultanta lor se contopeste cu pedeapsa pentru noua infractiune; daca s-au savarsit mai multe infractiuni - se stabileste pedeapsa pentru fiecare infractiune savarsita in stare de recidiva, apoi se aplica dispozitiile de la concursul de infractiuni;

in rest - regulile de mai sus.

D.    descoperirea ulterioara a starii de recidiva:

daca instanta din eroare nu a retinut recidiva - recurs extraordinar si nu recalcularea pedepsei;

reclacularea pedepsei - daca recidiva a fost descoperita dupa ramanerea definitiva  a hotararii de condamnare, inainte de executarea in integime a pedepsei sau de stingere a executarii prin gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori prin implinirea termenului de prescriptie a executarii unei asemenea pedepse.

PLURALITATEA INTERMEDIARA DE INFRACTIUNI

situatia in care o persoana, dupa ce a fost condamnata definitiv pentru o infractiune, savarseste o noua infractiune, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii pedepsei sau in stare de evadare, si nu sunt indeplinite conditiile pentru recidiva postcondamnatorie

tratamentul sanctionator:

se stabileste pedeapsa pentru noua infractiune, care va fi contopita cu pedeapsa definitiva pronuntata inainte; partea executata se va deduce din pedeapsa rezultanta;

daca noua infractiune este comisa in stare de evadare, pedeapsa pentru evadare se aduna la restul neexecutat, si totalul se contopeste cu pedeapsa pentru noua infractiune.