Conceptul de subiect al raportului juridic

CONCEPTUL DE SUBIECT AL RAPORTULUI JURIDIC

Subiectele raportului juridic reprezinta un element constitutiv al raportului juridic alaturi de conceptul raportului si obiectul raportului.

Subiectele raportului juridic mai pot fi denumite parti ale raportului juridic sau subiecte de drept.

Prin subiect al raportului juridic se intelege calitatea de a fi titular de drepturi si obligatii, subiectele raportului juridic fiind oamenii care participa la raportul juridic si intre care se leaga un raport ju 747d33h ridic, fie in mod individual ca persoane fizice, fie in cadrul unor organisme ca persoane juridice. In general subiectul raportului juridic ocupa doua pozitii distincte : cea de subiect activ si cea de subiect pasiv

Examinarea caracterului social al raportului juridic a permis concluzia ca este imposibil sa se izoleze faptele juridice de celelalte fapte sociale, iar raportul juridic se va putea intelege in mod exact doar prin raportarea sa la interactiunea oamenilor, la viata sociala

Incheierea si derularea unui raport juridic implica cel putin doua subiecte de drept. Sunt multe cazuri cand la raportul juridic participa mai multe subiecte de drept. Este cazul pluralitatii de subiecte de drept. Atat in cazul cand raportul juridic are loc intre doua subiecte, cat si in cel al pluralitatii de subiecte de drept, acest raport ramane tot ca o legatura in care acestea ocupa una din cele doua pozitii - titular de drepturi si titular de obligatii - sau ambele in mod corelativ

Fiind reglementat de norme juridice si desfasurandu-se in conformitate cu prescriptiunile acesteia, subiectele de drept in realizarea drepturilor si obligatiilor lor se bucura de garantia statului[4].

De-a lungul timpului subiecte ale raportului juridic au fost considerate si animalele si lucrurile.

Asa cum sustine si Profesorul Universitar Doctor Nicolae Popa, conceptia moderna a dreptului nu mai retine asemenea situatii, omul fiind singurul in masura sa participe la raportul juridic in calitate de subiect.

Participarea omului la raportul juridic nu rezulta dintr-un mod natural, ea fiind o calitate pe care o acorda statul si reglementata prin normele de drept .In anumite situatii normele de drept imputa pagubele produse de animale sau lucruri oamenilor, dar de aici nu se poate trage concluzia ca animalele sau lucrurile pot fi subiecte de drept. Spre exemplu, articolele 1001 si 1002 din Codul civil reglementeaza raspunderea pentru fapta animalului si pentru ruina edificiului, stabilind ca pentru fapta animalului raspunde proprietarul animalului sau cel care se serveste de animal, dar pentru prejudiciile cauzate prin ruina edificiului, raspunde proprietarul edificiului.

Deci, subiect al raportului juridic nu pot fi decat oamenii, statul oferind acestora aceasta calitate si aparand-o.

Deseori se intalneste atat notiunea de "subiect al raportului juridic", dar si notiunea de "subiect de drept". Dar avand in vedere contextul in care cele doua notiuni au fost utilizate de catre autorii din doctrina juridica, ele sunt considerate sinonime.

Autoarea R.O.Halfina considera ca ar fi necesar sa se faca distinctie intre aceste notiuni. Ea sustine sa se foloseasca notiunea de participant la raportul juridic, care ofera posibilitatea de a caracteriza o anumita latura a existentei reale a subiectului de drept, adica aceea de a participa la raporturi juridice concrete. Se distinge deci, intre posibilitatea participarii la diverse raporturi juridice, si "participarea reala" la raporturi juridice

In concluzie, Nicolae Popa sustine ca subiectul de drept este un fenomen social real si poarta amprenta tipului formelor de organizare economico-sociala in care oamenii isi duc existenta, iar participarea la raporturile juridice, volumul drepturilor subiective, intinderea capacitatii juridice se vor raporta la structura si continutul acestor forme si la contextul social-economic si istoric in care oamenii participa la viata sociala

In comparatia intre notiunile "subiect de drept" si "subiect al raportului juridic" nu se poate pune semnul diferit, deoarece ambele notiuni definesc participantul la raportul juridic.

Profesorul Mircea Djuvara foloseste notiunea de personalitate juridica astfel "Fiecare dintre membrii societatii, fiecare persoana fizica este desigur si o persoana din punctul de vedere al dreptului si de aceea zicem ca ne aflam si in fata unei personalitati juridice"

Spre deosebire de Mircea Djuvara, profesorul Dan Ciobanu referindu-se la subiectele raportului juridic precizeaza ca este vorba despre "personalitatea juridica a partilor" la raportul juridic, fie prin reprezentantii lor legali sau desemnati"