StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » dreptul de autor

Proprietatea intelectuala si muzica digitala



proprietatea intelectualA Si muzica digitalA


1. Proprietatea intelectuala in contextul relatiilor economice internationale


Puterea structurala, un concept relevant al economiei politice internationale, explica Strange, confera "capacitatea de a decide cum vor fi realizate lucrurile, capacitatea de a modela tipare pentru relatiile dintre state, state si popoare, state si corporatii. Puterea relativa a fie- carei parti incluse in aceasta relatie este mai mare sau mai mica, daca ea determina structura ce inconjoara relatia" . Realismul lui Strange, arata Cox, este o cautare a unor entitati eficiente ale politicii mondiale, oricare ar fi ele. "In loc sa defineasca lumea exclusiv in termenii state- lor, ea considera puterea ca fiind preocuparea centrala a realismului si se intreaba: unde se afla puterea? Cu siguranta ea se afla in state in- trucatva, dar si in piete, in firme si poate chiar in alte entitati. Raspun- sul nu este furnizat odata cu intrebarea si e supus schimbarii" . Inves- tigarea fiecarui aspect din cadrul economiei politice internationale ar trebui sa inceapa cu un set de intrebari empirice: "Prin ce procese poli- tice si economice, si datorita caror structuri politice si economice s-a produs acest rezultat? Dupa cauze vin consecinte: Cine a beneficiat de ele? Cine a platit? Cine a suportat riscurile? Cine s-a bucurat de noile oportunitati?" . Autoritatea statala s-a imprastiat in toate partile, "iar in anumite privinte se pare ca ea nu s-a dus undeva, ci pur si simplu s-a evaporat. [] Daca intelectualii nu gasesc curajul de a abandona im- pedimentele unui trecut ce dispare rapid si nu incep sa reflecteze din nou la unele aspecte fundamentale ale societatii, sistemelor politice si economiei, orice tip de progres catre un sistem durabil va fi imposi- bil" . Strange identifica o serie de cazuri in care guvernul american a refuzat sa actioneze ca un hegemon responsabil, de pilda, crearea unor rate mobile ale schimbului, refuzul de a negocia direct cu OPEC si de a infiinta o institutie internationala de imprumut ca ultim resort dupa crahul bancar din . Statul american este slab si nu doreste sa se opuna intereselor economice de grup din Statele Unite; desi au pierdut din putere in fata pietei, Statele Unite pastreaza o importanta putere structurala in comparatie cu alte state din sistemul international. A- ranjamentele de la Bretton Woods aplicate de Statele Unite spre a a- sigura un sistem comercial deschis nu erau potrivite pentru a opri pre- supusa crestere a protectionismului intre state, iar incapacitatea Sta- telor Unite de a mentine un surplus comercial fata de competitorii lor principali indica existenta unui dezechilibru in crestere intre angaja- mentele puterii pe plan militar si baza sa economica. Analiza nu ar tre- bui restransa la negocierile explicite intrucat ar trebui sa admita con- strangerile exercitate si interactiunile dintre patru structuri de putere distincte analitic, anume "puterea de a influenta ideile altora [structura de cunoastere], puterea de a influenta accesul la credite [structura fi- nanciara], puterea de 131f53b a inrauri viitorul securitatii lor [structura de se- curitate], puterea de a influenta sansele lor la o viata mai buna in ca- litate de producatori si consumatori [structura de productie]"



Potrivit logicii economice pure, o trecere de la rate fixe la rate libere ale schimbului ar fi trebuit sa le permita statelor sa isi echili- breze bugetele, insa statele cu deficit s-au indatorat si mai mult, iar statele creditoare au acumulat si mai mult capital. Strange si-a concen- trat cea mai mare parte a analizei sale empirice asupra schimbarilor din structura financiara mondiala: cei care deplang declinul hegemo- niei Statelor Unite confunda puterea relationala cu cea structurala. Descrierea structurii de securitate tine de realismul conventional, in care autoritatea statului deriva din asigurarea de catre el a securitatii cetatenilor impotriva amenintarii venite din partea altor state. Strange opineaza ca Statele Unite ar trebui sa clarifice problema uriasului lor deficit bugetar, ce a determinat indeosebi dezvoltarea pietelor volatile ale monedei europene, si prin controlul bancilor internationale, regle- mentandu-se accesul lor la New York. In anii ' , disciplina relatiilor internationale era curent prezentata in termenii a trei asemenea scoli: realistii, care continuau traditia mercantilista si evidentiau necesitatea controlului statului asupra pietei; liberalii, care sustineau ideea unei piete "libere" si considerau competitia un mijloc de a promova buna- starea globala; marxistii, care afirmau ca, prin natura sa, capitalismul este exploatator. Nu este necesar ca domeniul sa fie impartit "ca trei trenulete de jucarie pe trei linii separate, care se deplaseaza dinspre trei puncte de pornire distincte si se indreapta spre tinte diferite (pre- determinate) ale caror cai nu se intretaie niciodata"

Oakeshott arata ca atunci cand reflectam asupra unei reactii la o situatie practica "determinam o varietate de convingeri - aprobari si dezaprobari, preferinte si aversiuni, sentimente pro si contra (adesea neclare), maxime morale si de bun-simt cu diverse aplicabilitati si gra- de de relevanta, sperante, temeri, nelinisti, capacitatea de a estima consecinta probabila a actiunilor si unele impresii generale despre lu- me. Daca sunt normative, aceste convingeri nu sunt consecvente, ci de- seori tind in directii opuse, intra in competitie si nu pot fi satisfacute toate simultan, astfel ca ele nu pot fi considerate o norma propriu-zisa sau un set de norme ori "principii" capabile sa ne transmita un mesaj univoc despre ce trebuie sa facem" . Parekh observa ca unele tari non-vestice, precum Japonia si Singapore, s-au adaptat la schimbarile teh- nologice si economice, individual si colectiv, fara a accepta autonomia personala ca o valoare centrala; totodata, emigrantii asiatici din Occi- dent s-au descurcat bine din perspectiva societatilor gazda si a pro- priei lor bunastari fara a adopta ca ideal autonomia individuala

Smith subliniaza ca adevaratul producator de bunuri folositoa- re este munca omului, si nu pamantul sau schimburile, plasandu-se in lumea capitalismului manufacturier, si nu in cea a capitalismului a- grar. O economie preocupata de productivitate trebuie sa asigure liber- tatea si diviziunea muncii; trebuie distins intre valoare, dobandita prin munca, si pret, determinat prin calculul salariilor, profiturilor si rente- lor . Teoria smithiana "laissez faire, laissez passer" este, crede Sismon- di, la originea unei inegalitati necontenit in crestere in repartitia boga- tiilor; impotriva "liberalismului salbatic", Sismondi preconizeaza inter- ventia statului, indeosebi in sfera sociala (sistem de asistenta impotri- va somajului, case de pensii finantate de patroni) . Nu exista ordine, explica Proudhon, decat daca e asigurata egalitatea: proprietatea, care este un furt economic, determina violenta sociala aneantizand orice so- ciabilitate. Capitalistul isi insuseste "forta colectiva" (bogatia), care este creata prin lucrul colectiv organizat; desi remunereaza fiecare munci- tor printr-un salariu de subzistenta (pentru ca acesta sa-si poata aco- peri consumul curent), el fura ceea ce a creat colectivitatea de lucratori. Prin urmare, muncitorii exploatati sunt deposedati de valorile pe care le produc si care sunt acumulate de capitalisti

Simmel denunta subordonarea calitatii fata de cantitate, trans- formarea valorilor in marfuri - efecte ale dominatiei banului in viata sociala; intrucat esenta monedei este indiferenta fata de orice valoare, banul a devenit modelul de relationare a mijloacelor de scopuri, permi- tand indirect parasirea calitativului (din care se origineaza stiinta mo- derna) . Economicul si politicul, dupa Clastre, evolueaza invers pro- portional unul fata de celalalt. Ca atare, cu cat este mai rudimentara e- conomia, cu atat puterea este mai putin coercitiva; in mod reciproc, statul atotputernic si societatea impartita in clase merg mana in mana cu o logica a productiei orientata catre rentabilitatea maxima

Ricardo articuleaza o teorie a evolutiei societatii capitaliste ca- re nu prevede subutilizari sau crize structurale. Valoarea marfii-munca este determinata de ceea ce ii este necesar muncitorului pentru a-si re- produce capacitatea de productie si spre a perpetua descendenta altor muncitori; salariul e pretul acestei marfi-munca. Universul economic e susceptibil de o intelegere rationala, in virtutea rationalitatii imanente in functionarea sistemului. Valoarea unei marfi depinde de cantitatea de munca necesara producerii marfii in cauza (aceasta munca e munca instrument, aferenta unei anumite stari a tehnicii) . Pentru Proudhon, economia politica e "metafizica in actiune": socialismul este indreptatit sa protesteze impotriva economiei politice si sa-i spuna ca e doar o ru- tina care nu se intelege pe sine; economia politica este indreptatita sa-i spuna socialismului ca e doar o utopie fara realitate sau aplicatie po- sibile. Insa si una, si cealalta, respingand, pe rand, experienta umani- tatii (socialismul) si ratiunea umanitatii (economia politica), se lipsesc de conditiile esentiale ale adevarului omenesc . Pareto analizeaza con- ceptul de "utilitate" in interiorul unei economii pure, o lume economi- ca desavarsita, independenta de orice alti factori si de finalitate exte- rioara, putand fi investigata dupa aceleasi reguli ca si cele ale stiintei fizicii (economia pura trateaza fenomene de echilibru si interdepen- denta). Pareto inlocuieste numararea cardinala cu una ordinala; acti- unile oamenilor au anumite uniformitati (constante observabile). Prin- cipiul ofelimitatii permite construirea unor modele abstracte, posibili- zand explicitarea unor fenomene complexe si concrete. Daca, pentru Walras, legea egalizarii productivitatilor marginale apartinand factori- lor de productie cu pretul acestor factori permite sa se conchida ca re- gimul exemplar este libera concurenta, pentru Pareto niciun criteriu absolut nu permite afirmatia ca o atare situatie este preferabila alteia

Daca planificarea este o incercare de rationalizare a activitatii sociale, arata Hayek, planismul implica o directionare centralizata si autoritara a intregii activitati economice, in acord cu un plan unic. Insa viata economica e alcatuita din indivizi egoisti ce vizeaza scopuri dis- tincte, concurente si cateodata antagoniste; a stabili un plan economic presupune a face alegeri transante intre aceste scopuri singulare, pla- nificatorii, dispunand in acest sens de o putere totala. Scapand contro- lului constiintei si celui al oamenilor, piata este singura forma de regla- re sociala compatibila cu libertatea; individul e liber atunci cand decide ce obiective are si isi intrebuinteaza resursele fara a fi supus arbitrului altuia. Exista o incompatibilitate radicala intre dreptatea sociala si li- bertate (piata). Singura dreptate (liberala) e relativa la tranzactii: este dreapta conduita jucatorilor si nu rezultatul; e dreapta o actiune con- forma cu regulile de conduita (cele ale jocului catalaxiei). Totalitaris- mul se intemeiaza exclusiv pe planificarea economica; ca atare, nazis- mul nu se explica printr-un pretins suflet germanic sau printr-o reactie la socialism, ci prin idei etatiste, constitutive unui socialism autoritar. Planul (socialismul) si piata (liberalismul) sunt doua sisteme economi- ce ireconciliabile, totalitarismul (planismul) rezultand din abandonul liberalismului. Politicile redistribuitoare, care incearca sa corecteze e- fectele considerate nefaste ale pietei si sa redistribuie bogatia, presu- pun, prin interventia statului, o idee de bine social si de dreptate soci- ala predeterminata (condamnata rezolut de Hayek). In societatea in- chisa exista o puternica ierarhie si o ordine intentionata, compusa din indivizi ce vizeaza aceleasi scopuri; in societatea deschisa exista o or- dine spontana, necreata de vreun om si fara sa serveasca un scop pre- cis. Fiecare individ isi fixeaza propriile obiective si este unicul lor jude- cator (nimeni nu decide pentru altii). Orice planificare este necesar- mente antidemocratica si tiranica; nu exista o rationalitate superioara celei a indivizilor (singura rationalitate efectiva se desprinde din echi- librul actiunilor individuale). Pe piata nimeni nu decide pentru altii, nimeni nu conduce, fiecare individ avand aceeasi probabilitate de a castiga; inegalitatile determinate de piata nu sunt nici drepte, nici ne- drepte, deoarece nu sunt intentionate



2. Pirateria muzicala online si managementul drepturilor digitale


Conform raportului prezentat anul trecut de  Federatia Interna- tionala a Industriei Fonografice (IFPI) asupra muzicii digitale, vanzarile totale in acest format s-au dublat in fata de ultimii cinci ani, a- tingand doua miliarde de dolari. Dupa cum observa Costin Ionescu, van- zarile de CD-uri au scazut cu in prima parte a anului trecut, pro- fiturile totale scazand, la aceasta categorie cu miliarde dolari. "Indus- tria nu s-a lasat deloc impresionata de cifrele naucitoare ale anului trecut prezentate de IFPI: de milioane de descarcari de piese de pe internet in mod legal, anul trecut, cu mai mult decat in , un numar in crestere al serviciilor online egale ( , acoperind de tari), si dublarea numarului de piese disponibile pentru download, ce a atins milioane doari pe cele mai importante platforme de vanzare online . In ultima vreme discutiile se axeaza indeosebi asupra mijloacelor de protectie a drepturilor de autor pentru download-uri (Digital Rights Management - DRM). "Multe dintre cele folosite azi sunt depasite, deoarece magazinele online nu mai vand doar muzica, ci si inregistrari si transmisii video, iar servicii precum iTunes sau Zune apeleaza la metode ce nu pot fi folosite la produsele de redare concurente. Iar mai nou, un grup de producatori independenti au anuntat formarea agentiei Merlin, care intentioneaza sa vanda muzica prin "vedetele" internetului - MySpace, YouTube sau a- nuntatul portal SpiralFrog, complicand mai mult dezbaterile privind res- pectarea drepturilor de autor"



Recent, Viacom a solicitat YouTube.com sa indeparteze din baza sa de date peste de videoclipuri si a acuzat Google de incalcarea grava a dreptului de autor, cerand daune de de un miliard de dolari. A- cest demers este justificat de faptul ca YouTube.com nu furnizeaza doar spatiu de stocare pentru utilizatori, ci furnizeaza si un motor de cautare pentru materialele video depozitate. Google precizeaza ca va folosi filtre spre a preveni incarcarea fisierelor protejate de copyright si va incheia acorduri cu principalele case de muzica si de productie de film. Doar Sony BMG, Warner Music si Universal Music au acceptat oferta Goo- gle, urmand sa permita incarcarea pe YouTube a productiilor proprii in schimbul unei portiuni din veniturile obtinute din publicitate. Comisia Europeana sugereaza deschiderea competitiei pe piata drepturilor de autor, intrucat acordarea licentelor pentru muzica online este curent supusa unor restrictii teritoriale, iar utilizatorii comerciali sunt nevoiti sa negocieze cu societatile manageriale din fiecare stat membru.

Potrivit NewsIn, autoritatile americane pentru comert au identi- ficat pagina ruseasca allofmp .com ca fiind una dintre cele mai cunos- cute piete pentru bunurile piratate. Reprezentata pentru comert a SUA, Susan Schwab, nu crede ca Rusia va deveni membru OMC daca isi pa- streaza site-ul de internet care incalca drepturile de proprietate intelec- tuale ale tuturor. Din nefericire, descarcarile ilegale de muzica pe inter- net se extind, platformele intrebuintate in vanzarile de muzica in format digital sunt frecvent contestate, iar vanzarile traditionale de CD-uri si DVD-uri nu reduc din pierderi nici macar de sarbatori.

Costin Ionescu observa ca aparatele de tip iPod si serviciile de cumparare online de tip iTunes (ambele oferite de Apple) au modificat obiceiurile consumatorilor (tineri), mai dispusi sa descarce de pe inter- net un mp , decat sa cumpere CD-uri cu muzica (rata CD-urilor piratate in Romania este de "Aceasta inseamna ca interesul pentru un a- numit gen muzical incepe sa dispara, asa cum piere si dorinta de a cum- para un album intreg al unui interpret, cata vreme cumparatorul opteaza pentru un cantec-doua, pe care le poate cumpara online, la un pret mult mai mic"

Un studiu realizat recent de The Jupiter Research arata siste- mele DRM, tehnologii de control si restrictionare a capacitatii de copiere a fisierelor digitale, nu sunt adecvate, impiedicand accesul consumato- rilor la muzica digitala. Directorul executiv de la Apple, Steven Jobs, a indemnat companiile mari din domeniul muzical sa renunte la aceste sisteme de protectie, pentru a avea un comert online real (aparitia soft-urilor pentru protectia drepturilor de autor limiteaza concurenta in do- meniul magazinelor online). Astfel, renuntarea la DRM si posibilitatea de a asculta muzica indiferent de MP player ar creste vanzarile de mu- zica digitala. Totusi, casele de productie vor folosi in continuare sisteme- le DRM, intrucat strategiile lor in acest sens se relationeaza la structura acestor tehnologii. Directorul executiv al IFPI, John Kennedy, opineaza ca, pana in , mai mult de un sfert din vanzarea de muzica e consti- tuita de varianta digitala.

Martin observa ca, desi potentialul castig financiar din proprie- tatea intelectuala ofera o motivatie de creatie pentru indivizi, in practica multi creatori nu castiga prea mult din proprietatea intelectuala. Ca al- ternativa la proprietatea intelectuala, produsele intelectuale nu ar trebui sa fie subiect al proprietatii (ideile trebuie sa stea la dispozitia oricui do- reste sa le utilizeze). Martin noteaza ca ziarul scotian The Shetland Ti- mes a actionat in judecata un serviciu de stiri online intrucat acesta a creat un link catre site-ul lor web; insa daca link-urile web fara permi- siune ar fi ilegale, aceasta ar torpila intregul www. Proprietatea intelec- tuala e sprijinita de multe grupuri de putere cele mai puternice guverne si cele mai mari corporatii monopolurile media ar fi destabilizate daca informatia ar putea fi obtinuta mai liber

Trebuie sa intelegem continutul media si toate componentele ce determina formarea lor, altfel intelegerea de catre noi a teoriilor comu- nicarii de masa va fi deficitara, chiar fragmentata . Noul mediu interac- tiv ameninta simultan starea de fapt si promite un nou mod incitant de a afla despre lume . Multe noi acorduri sociale se formeaza prin "glocali- zare", capacitatea internetului de a extinde lumile sociale ale persoanelor la persoane indepartate si de a le conecta simultan mai profund la locul in care ele vietuiesc . Williams subliniaza ca oamenii devin din ce in ce mai constienti de prezenta mobilitatii sociale si a schimbarii. "Acestea nu mai sunt lucruri abstracte, ci experiente traite in mod real; constientiza- re care a pretins reformulari majore, mai intai practice si apoi teoretice, ale comunicarii sociale

Masmoudi arata ca informatia este distorsionata prin raporta- rea la valorile morale, culturale si politice ale unor anumite state, rapor- tare ce sfideaza valorile si interesele altor state. "Criteriile care contro- leaza selectia pornesc, deliberat sau nu, de la interesele economice ale sistemului transnational si ale tarilor incorporate in acest sistem" . Da- ca multimedia se folosesc fara a ne gandi la motivele pentru care ele trebuie utilizate, sau sufera in privinta machetarii sau continutului, pu- tem ajunge intr-un fiasco estetic fara noima care monopolizeaza interac- tiunile sociale . Scurgerea de informatii ce vizeaza chestiunile publice a intrat intotdeauna in disputa cu tensiunea intre a oferi oamenilor ceea ce ei doresc sa stie si a le oferi ceea ce este necesar ca ei sa stie






3. Drepturile de autor si internetul


In Romania, conform ARCC, exista o rata a pirateriei de la suta pentru software de afaceri, la suta pentru jocurile de computer, la suta in sfera muzicii si la suta pentru pirateria video. In vederea opririi comercializarii ilegale a muzicii lor, producatorii au cerut alini- erea totala a legii drepturilor de autor la tratatele internationale. Intr-un singur an, statul roman pierde peste de milioane de euro din cauza contrafacerii CD-urilor (CD-urile contrafacute sunt fie copii ilegale, fie melodii decarcate de pe internet si transpuse pe CD-uri). La nivel global, veniturile obtinute din comercializarea CD-urilor s-au redus cu la su- ta din pana in . Programe si retele peer-to-peer (P P) precum Gnutella si BitTorrent leaga milioane de calculatoare si faciliteaza schim- bul de fisiere intre utilizatori. Adobe LiveCycle RightsManagement ES si Pro/ENGINEER planuiesc sa ofere organizatiilor o solutie relevanta de management al drepturilor digitale care sa permita aplicarea de setari de securitate persistente documentelor Pro/ENGINEER, ca si fisierelor de specificatii si documentelor aditionale, in formatele PDF, DOC si XLS.

IFPI sustine ca peste miliard de piese au fost descarcate ilegal anul trecut in Brazilia (cea mai mare piata din America Latina), si ca a- tare industria muzicala a lansat, de curand, peste de procese im- potriva unor retele sociale online din intreg mapamondul. Apple intre- buinteaza pentru protectie o tehnologie proprie, care nu permite utiliza- rea formatului MP (desi exista in acest sens propriul software, Fair- Play) , de unde limitarea afacerii companiei, care detine, totusi, o cota de piata de la suta si incasari de peste miliarde de dolari. Conform Re- uters, Apple a vandut, in Statele Unite, prin site-ul iTunes, peste mili- arde de dolari, de la lansarea sa in . Companiile Grokster si Stream- Cast au dezvoltat programe de file-sharing ce au putut fi folosite spre a transfera fisiere ilegale si au fost, ca atare, gasite vinovate de promovarea furtului de proprietate intelectuala. Totodata, Asociatia Americana a In- dustriei Muzicale (RIAA) a actionat in justitie de utilizatori ai retele- lor Kazaa, Grokster si Limewire, care au fost acuzati de transfer de fisiere fara a respecta dreptul cu privire la proprietatea intelectuala. Presedinte- le RIAA crede ca inchiderea companiilor care au vandut aplicatiile de soft posibilizand pirateria nu este o solutie eficace, intrucat daca o per- soana poseda software-ul necesar ea poate descarca in continuare mu- zica ilegal.






referinte bibliografice


1. Strange, S., States and Markets: An Introduction to International Political Economy, Pinter, Londra, , pp.

2. Cox, R., Approaches to World Order, Cambridge University Press, Cambridge, , p.

3. Strange, S., "Political Economy and International Relations", in

Booth, K. . Smith, S., (ed.), International Relations Theory Today, Polity,

Cambridge, , p.

4. Strange, S., "The Defective State", in Daedalus,

pp.

5. Strange, S., [ ], p.

6. Strange, S., [ ], p.

7. Oakeshott, M., "Rationalism in Politics: A Reply to Professor

Raphael", in Political Studies, februarie , p.

8. Parekh, B., "Superior People: The Narrowness of Liberalism 

from Rawls to Mill", in Times Literary Supplement,

9. Smith, A., Recherches sur la nature et les causes de la richesse

des nations, Garnier, G., (tr.), vol., Flammarion, Paris,

10. Sismondi, J.C.L., Nouveaux Principes d'économie politique,

Institut des Sciences mathématiques et économiques appliquées,

11. Proudhon, P.J., Qu'est-ce que la propriét , Flammarion, Paris,


12. Simmel, G., Philosophie de l'argent, Cornille, S. . Ivernel, Ph., (tr.), PUF, Paris,

13. Clastre, P., La Société contre l'État, Minuit, Paris,

14. Ricardo, D., Des principes de l'économie politique et de l'impôt,

Constancio, P. . Fonteyrand, A., (tr.), Flammarion, Paris,

15. Proudhon, P.J., Philosophie de la misère ou Système des contra- dictions économiques, Paris,



16. Pareto, V., Cours d'économie politique, Brusino, G. . Bousquet,

G.H., (ed.), Droz, Geneva,

17. Hayek, F.A., La route de la servitude, Blumberg, G., (tr.), PUF,

Paris, ; Droit, législation et liberté, Audowin, R., (tr.), vol., PUF, Paris,


18. Ionescu, C., "Zgomotul online zgarie urechea industriei muzicale", in Saptamana financiara, ianuarie , p.

19. Ibidem.

20. Ibidem.

21. Martin, B., "Against Intellectual Property", in Philosophy and Public Action, , pp.

22. Shoemaker, P. . Reese, P., Mediating the Message: Theories of

Influences on Mass Media Content, Longman, White Plains, NY,

23. Fuller, J., News Values. Ideas for an Information Age, University of Chicago Press, Chicago, , p.

24. Wellman, B., "Little Boxes, Glocalization, and Networked

Individualism", ms.,

25. Williams, R., Television: Technology and Cultural Form, Schocken,

New York, , p.

26. Masmoudi, M., "The New World Information Order", in Journal of Communication, , p.

27. Guay, R., "Web Publishing Paradigms", Information Technology

Project Group paper, , p.

28. Hamilton, J.T., "The Market and the Media", in Overholser, G. . Hall Jamieson, K., (ed.), Institutions of Democracy: The Press, Oxford University Press, New York, , p.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact