StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » doctrine si curente » Reactii sociale si nationale fata de liberalismul economic clasic
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Reactii nationale sl protectioniste fata de liberalismul economic clasic



Liberalismul clasic a fost criticat partial chiar si de unii sustinatori ai economiei de piata in masura in care ei au constatat ca nu se rifica in practica toate postulatele lui si ca nu poate fi acceptata pretentia de unirsalitate a ideilor economice ale acestui curent dominant din gindirea economica a secolelor XVIII si XIX.
Aceasta reactie partiala fata de liberalismul economic a pornit din partea unor esaloane mai putin dezvoltate ale burgheziei, din tari cu un potential economic mai redus, care s-au angajat mult mai tirziu pe calea dezvoltarii economiei moderne de piata, abia spre sfirsitul secolului XVIII si mijlocul sec


olului XIX. Preocupata sa apere interesele unor state nationale extraeuropene (mai ales S.U.A.) si din centrul si rasaritul Europei (Germania, Romania, Rusia etc.) care s-au constituit mai tirziu decit statele moderne din Europa Occidentala si care erau confruntate cu o puternica lupta de concurenta pe piata mondiala, aceasta reactie partiala fata de liberalismul economic clasic a fost denumita "reactia nationala".
Promotorii acestui curent de gindire economica au atacat metodologia, teoria si politica economica preconizate de liberalismul clasjc. Ei au criticat metoda deductiva folosita de liberalii clasici si abstractizarile de la care plecau acestia, considerind ca pe aceasta cale se simplifica realitatea pina la deformare si, in consecinta, respingind imaginea-robot a agentilor economici din economia moderna cunoscuta sub denumirea de "homo oeconomicus". in locul metodei criticate, ei propun metoda inductiva si istorica, studiul economiei pornind de la multitudinea de fapte concrete, urmarite in decursul timpului, deci in mod istoric.
Promotorii nationalismului economic au criticat pretentia de unirsialitate a postulatelor teoretice si practice ale liberalismului economic clasic, invocind drept principal argument faptul ca ginditorii liberali ignorau particularitatile locale, deci si cele nationale. in consecinta, criticii liberalismului propun ca stiinta economica sa studieze tocmai aceste particularitati nationale pentru ca, in functie de conditile concrete dintr-o tara sau alta, sa poata formula aprecieri realiste si masuri practice potrivite. Ca o consecinta a acestei critici, promotorii nationalismului economic neaga existenta unor legi economice obiecti cu valabilitate generala.
Critica cea mai puternica din partea promotorilor nationalismului economic a fost indreptata impotriva politicii economice externe a liberului schimb sau a liberei concurente. Pornind de la faptul real al marilor deosebiri de potential economic dintre tarile lumii, ei au aratat ca liberul schimb avantajeaza tarile dezvoltate si dauneaza tarilor slab dezvoltate, propunind pentru acestea din urma politica economica externa a protectionismului vamal pentru a le ajuta sa-si dezvolte fortele producti, sa-si sporeasca potentialul economic si sa poata participa apoi, in conditii mai bune, la concurenta de pe piata mondiala.
Principalii reprezentanti ai reactiei nationale fata de liberalismul economic au fost: ginditorul german Friedrich List, protectionistii nord-americani Al. Hamilton, H. Ch. Carey si S.N. Patten, Scoala istorica germana, cu cele doua subdiviziuni in timp - Vechea Scoala istorica germana (W.G.F. Roscher, B. Hildebrand si K. Knies) si Noua Scoala istorica germana (G. Schmoller, A. Wagner, L. Brentano, G.F. Knapp, W. Sombart, A. Spiethoff) -, precum si institutionalistii nord-americani (Th. Veblen, J.M. Clark, W.CH. Mitchell). in tara noastra, protectionismul vamal a fost sustinut de reprezentantii burgheziei industriale din cadrul si din afara Partidului Liberal, de carturari si oameni politici, cum au fost:
D. P. Martian, G. Baritiu, M. Kogalniceanu, B.P. Hasdeu, P.S. Aurelian, A.D. Xenopol,
E. Costinescu, I. N. Angelescu, V.Bratianu, M. Manoilescu, Mitita Constantinescu etc.
Friedrich List (1789-l846) s-a impus in atentia specialistilor mai ales prin lucrarea "Sistem national de economie politica" (1841) impartita in 4 carti: Istoria, Teoria, Sistemele economice si Politica (economica).
El recunoaste unele merite ale liberalilor clasici (indeosebi Smith si Ricardo), dar respinge pretentia de unirsalitate sau valabilitate generala a ideilor acestora. List le reproseaza ca s-au ocupat in mod exagerat de indivizi si de realizarea spontana a binelui general, dar ca au ignorat riga de legatura dintre individ si umanitate si anume natiunea, cu particularitatile ei istorice.
Economia politica liberala are, dupa parerea lui, trei caracteristici discuile: cosmopolitismul, individualismu



l si materialismul. in consecinta, el face distinctie intre economia (politica) cosmopolita, pretins unirsala, si economia (politica)
nationala care are sarcina sa analizeze conditiile concret-istorice in care isi desfasoara activitatea economica fiecare natiune, pentru a gasi masurile adecvate care sa stimuleze dezvoltarea ei.
Rolul practic al economiei politice este, dupa parerea lui F. List, sa ajute la educarea economica a natiunii, sa ajute la dezvoltarea fortelor porducti ale fiecarei natiuni si, in primul rind, a natiunilor mai putin dezvoltate.
Ca o ilustrare a metodei istorice de cercetare preconizata de F. List, el distinge cinci faze principale de evolutie in timp a economiei societatii omenesti, si anume: starea salbatica, pastorala, agricola, agricola-industriala si agricola-industriala-comerciala.In opozitie cu politica liberului schimb, List preconizeaza politica externa protectionista, necesara mai ales in ultimele doua faze mentionate mai sus, in derea dezvoltarii fortelor producti ale tarilor mai putin dezvoltate sau care au pornit relativ mai tirziu pe calea economiei moderne de piata.
Influentata intr-o masura insemnata de experienta protectionista nordamericana, curind dupa afirmarea independentei lor (1776), gindirea economica a lui List a exercitat la rindul ei, o puternica influenta atit asupra unor ginditori europeni, in primul rind germani (Scoala istorica), cit si asupra unor generatii mai tinere de economisti nordamericani, adepti ai protectionismului si apoi reprezentantii curentului institutionalist.
Poate sa para un paradox, la prima dere, dar este un adevar de necontestat faptul ca cea mai puternica tara occcidentala din zilele noastre (S.U.A.) s-a dezvoltat rapid si complex, timp de peste un secol si jumatate, sub pavaza unui protectionism riguros, consecnt si uneori chiar dur. Trei economisti de vaza din trecut au sustinut, cu argumente demne de luat in seama chiar si in zilele noastre, politica economica externa protectionista si anume: Alexander Hamilton (1757-l864), H. Ch. Carey (1793-l879) si SimonN. Patten (1852-l922).
A. Hamilton a fost adeptul tarifului vamal protectionist pentru a apara independenta economica si politica a S.U.A.; Carey a denuntat liberalismul economic ca instrument al hegemoniei economice a Marii Britanii, preocupata, atunci, de mentinerea S.U.A. in stare de dependenta economica si, in opozitie cu aceasta, a preconizat un protectionism permanent atit pentru industrie cit si pentru agricultura americana cu scopul de a fauri o economie complexa care sa permita utilizarea eficienta a tuturor resurselor, in primul rind, a celor umane si ridicarea nilului de trai al populatiei.
Momentul de virf al gindirii economice protectioniste din S.U.A. 1-a constituit lucrarea lui S.N. Patten publicata in 1890 sub titlul "Bazele economice ale protectionismului". in aceasta lucrare, autorul sustine, pe buna dreptate, ca specializarea unilaterala a economiei saraceste o tara, formulind drept obiectiv al tarii sale crearea unei economii complexe, specializata in mod dirsificat, dezvoltarea puternica a diferitelor ramuri ale industriei si protejarea acestora. Caracteristica natiunilor dinamice, spre deosebire de cele statice, este; dupa parerea lui Patten, dezvoltarea puternica a fortelor economice si un nil de viata mai ridicat al populatiei. Aceste performante nu puteau rezista, dupa parerea lui, decit daca erau aparate cu ajutorul protectionismului vamal.
Duelul continuu dintre protectionism si liberalism a brazdat intreaga epoca moderna si este prezent, desigur, in forme modificate ativ cu trecutul, si in controrsele politico-economice din zilele noastre, inclusiv in tratatile din cadrul diferitele organizatii internationale contemporane (ONU, UNCTAD, GATT).





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre reactii sociale si nationale fata de liberalismul economic clasic

Impactul gindirii economice
Liberalismul - principala tendinta din gindirea economica
Reactii sociale si nationale fata de liberalismul economic clasic
Marxismul - a doua tendinta din gindirea economica
Liberalismul neoclasic sau marginalist la sfarsitul secolului xix si inceputul secolului xx
Ascensiunea dirijismului in perioada interbelica
Evolutia postbelica a keynesismului si dirijismului
Neoclasicismul si neoliberalismul in perioada contemporana (1918-1994)
Teorii moderne si contemporane despre comertul international
Cresterea economica in dezbaterea economistilor din perioada postbelica
Teorii contemporane despre subdezvoltare si strategiile lichidarii ei
Gindirea economica din romania de la inceputuri
Curente de gindirea economica din romania in perioada 1859-1918.
Curente de gindire economica din romania mare in perioada interbelica (1918-1940)








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics