StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » doctrine si curente » Reactii sociale si nationale fata de liberalismul economic clasic
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Rezultatele practice contradictorii ale economiei de piata sl accentuarea unor insuficiente ale paradigmei liberalismului clasic in cercetarea problemelor economice din secolele xvii-xix



Urmarile poziti ale liberalismului politic si economic sint evidente pentru oricine examineaza traiectoria societatii europene dupa revolutiile burgheze sau burghezo-democratice din secolele XVII-XIX care au consacrat trecerea de la feudalism la economia moderna de piata sau la capitalism.
Libertatile individuale (de expresie, miscare, credinta, intrunire etc.) si prerogatile statelor nationale moderne (suranitatea si independenta), consacrate in documente de recunoastere internationala (de ex.: Declaratia drepturilor omului), au creat conditii favorabile pentru dezvoltarea economica rapida si masiva, ativ cu secolele anterioare. Liberatatea de miscare si de initiativa a agentilor economici individuali, potentate de perspectiva unor cistiguri substantiale (profit) si de concurenta intre ei, au stimulat cresterea volumului productiei si imbunatatirea calitatii produselor. Extinderea ariei liberului schimb intre tari a favorizat dezvoltarea relatiilor economice externe, in primul rind, a comertului exterior si international, si, prin aceasta, dezvoltarea pietei mondiale si cresterea influentei acesteia asupra economiilor nationale.
Efect si totodata cauza a acestor procese cumulati, diviziunea muncii (in interiorul atelierelor, in cuprinsul tarilor si intre tari) a pregatit terenul si a stimulat desfasurarea revolutiei industriale la sfirsitul secolului XVIII si inceputul secolului XIX, prin aplicarea multor descoperiri stiintifice si tehnice ale timpului in productie, in comert si transporturi. Pe aceasta baza au fost obtinute rezultate economice spectaculoase printre care, cresterea productivitatii muncii, care a permis ieftinirea produselor si a stimulat cresterea cererii de marfuri pe piata si, implicit, cresterea dimensiunii si eficientei economice a intreprinderilor; cresterea renilitatii (cistigurilor efectiv obtinute) marilor intreprinderi, mai bine dotate sub aspect tehnic si financiar, mai bine organizate si informate, capabile sa desfasoare afaceri renile la mare distanta etc.
Aceste realizari au constituit moti temeinice de incredere si optimism in lumea oamenilor de afaceri. Tinara stiinta economica (economia politica liberala) a contribuit din plin la cultivarea si consolidarea acestui optimism, invocind "ordinea naturala" impotriva politicilor artificiale (medievale si mercantiliste) din calea activitatii oamenilor de afaceri si explorind valentele poziti ale proprietatii private (individualismul si initiativa lui) si ale cistigului banesc (hedonismul, preocuparea de a obtine rezultate cit mai bune cu eforturi cit mai mici), cultivind increderea in armonizarea spontana a intereselor individuale egoiste si realizarea echilibrului de ansamblu si a binelui general.
Pe masura ce s-a dezvoltat economia moderna de piata, extinzindu-si aria mult peste granitele statelor nationale, si a crescut nemasurat preocuparea de cistig a oamenilor de afaceri, pe masura ce s-au complicat mecanismele economiei de piata (circulatia monetara si operatiunile de credit si de bursa, inclusiv cele speculati), au inceput sa se manifeste o serie de fenomene de disfunctionalitate in cadrul acestei economii, inegalitati si nedreptati sociale. Acestea au generat o stare de nemultumire crescinda fata de mersul treburilor pe economic, de arsiune fata de lumea oamenilor de afaceri si chiar de protest pe politic. Radicalismul unor oameni politici din timpul revolutiilor burghezo-democratice din Franta in 1789, din Franta si din alte tari in timpul revolutiei din 1848, exprima aceste nemultumiri legitime.
Din multitudinea de disfunctionalitati care au inceput sa insoteasca economia moderna de piata, s-au conturat doua grupe de fenomene negati care au provocat ingrijorarea publica si anume: pe de o parte, fenomene de anarhie, dezorganizare si dezechilibru la scara macroeconomica si chiar mondiala, culminind sub forma unor rupturi sau crize in activitatea economica (incepind cu anul 1825 si renind periodic la 8-l0-l2 ani), iar pe de alta parte, accentuarea inegalitatilor sociale, ca urmare a unor disproportii masi in repartitia nitului national, ceea ce a dus la polarizarea societatii in bogati (o minoritate redusa) si saraci (majoritatea populatiei).
Accentuarea concurentei intre producatori, lupta pentru cucerirea de noi piete de desfacere, controrsele in legatura cu circulatia monetara si politica creditului intre adeptii "principiului metalist" ("currency school") si adeptii "principiului bancar" ("banking school"), inmultirea fenomenelor de monopol, generatoare de distorsiuni in economie, precum si conturarea unor decalaje si accentuarea unor contradictii intre tarile partenere in tranzactiile de pe piata mondiala au dus la insatisfactii si lipsa de certitudine in activitatea economica, alimentind pesimismul opiniei publice si indoiala specialistilor in legatura cu ipoteza autoreglarii economiei de piata sau a teoriei "miinii invizibile".
Accentuarea mizeriei absolute a unei parti a muncitorilor si taranilor, ca si frinarea dezvoltarii unor tari datorita structurilor asimetrice din economia mondiala si conjuncturii putin favorabile sau nefavorabile lor de pe piata mondiala au stirnit reolta si protestul celor in suferinta. Acestea s-au manifestat sub forma unor puternice reactii atit impotriva economiei de piata, cit si impotriva liberalismului economic clasic. Aceste reactii au pornit din multiple directii si s-au bazat pe argumente extrem de dirse. in esenta, este vorba despre doua feluri de reactii impotriva liberalismului: in primul rind si in principal, din partea adrsarilor lui, adica a exponentilor diferitelor grupuri sociale dezavantajate de economia de piata, autori ai diferitelor "utopii" si ai diferitelor forme de socialism, iar in al doilea rind, este vorba de reactii partiale impotriva unor aspecte ale liberalismului considerate inoportune sau ulnerabile, reactii care au pornit chiar din interiorul liberalismului, dind nastere unei gindiri economice eterodoxe, urmata de masuri reformiste menite sa asigure continuitatea liberalismului atenuat si sa-l fortifice impotriva atacurilor primite din partea adrsarilor lui declarati.
Reactiile impotriva liberalismului economic clasic au vizat trei domenii principale: metoda de cercetare (abstractizarea si deductia), rezultatele sociale negati (mizeria maselor muncitoare, exploatarea unor categorii de oameni de catre alte categ





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre reactii sociale si nationale fata de liberalismul economic clasic

Impactul gindirii economice
Liberalismul - principala tendinta din gindirea economica
Reactii sociale si nationale fata de liberalismul economic clasic
Marxismul - a doua tendinta din gindirea economica
Liberalismul neoclasic sau marginalist la sfarsitul secolului xix si inceputul secolului xx
Ascensiunea dirijismului in perioada interbelica
Evolutia postbelica a keynesismului si dirijismului
Neoclasicismul si neoliberalismul in perioada contemporana (1918-1994)
Teorii moderne si contemporane despre comertul international
Cresterea economica in dezbaterea economistilor din perioada postbelica
Teorii contemporane despre subdezvoltare si strategiile lichidarii ei
Gindirea economica din romania de la inceputuri
Curente de gindirea economica din romania in perioada 1859-1918.
Curente de gindire economica din romania mare in perioada interbelica (1918-1940)








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics