StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » doctrine si curente » Teorii moderne si contemporane despre comertul international
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Orientari majore in gindirea economica din perioada postbelica referitoare la comertul international



Modificarea si complicarea fluxurilor internationale in perioada postbelica, dublate de ciocnirea unei game variate de interese si de folosirea unor pardigme (metodologii) diferite de abordare a acestor probleme, explica diversitatea orientarilor din gindirea economica referitoare la relatiile economice internationale, in primul rind, referitor la comertul international.Intelegerea fizionomiei complexe a gindirii economice din ultimele decenii referitoare la relatiile economice internationale presupune urmarirea literaturii de specilitate pe trei uri:
a) curentele de opinii din sinul gindirii ortodoxe, de formatie neoclasica si neoliberala, marcata de doua feluri de preocupari, pe de o parte, preocuparea de rafinare a instrumentarului analitic marginalist pentru exprimarea cantitativa a relatiilor functionale dintre variabilele diferitelor modele de comert international (prezenta in manualele universitare, de ex., cele semnate de E. Caves, R.W. Jones, R. Mundell, A. Takayama, M. Chacholiades, D. Salvatore etc), iar pe de alta parte, preocuparea de modernizare si dinamizare a modelului H-O-S, fie in legatura cu fenomene din domeniul concurentei ignorate in trecut, ca de exemplu, rolul monpolurilor (H.G. Johnson), fie in legatura cu implicatiile progresului tehnico-stiintific in comertul international (M.V. Posner, G.C. Hufbauer, R. Vernon), fie in legatura cu extinderea notiunii de capital, incluzind si capitalul uman (P.B. Kenen, G.C. Hufbauer, D.B. Keesing), fie in legatura cu unele concesii pe care le fac ginditorii ortodoxi unor puncte de vedere eterodoxe, mai ales dirijismului (R.F. Harrod) si protectionismului ("teoria optimului de gradul II") etc;
b) punctele de vedere liberale eterodoxe, ca urmare a unor fisuri de ordin logic si empiric sesizate in teoriile conventionale de ginditorii care s-au eliberat de unele constringeri metodologice traditionale; acestea pot fi intilnite in lucrari semnate de Joan Robinson, G. Myrdal, W. Leontief etc;
c) punctele de vedere contestatare care resping paradigma avantajului relativ si a liberalismului traditional, abordind problematica relatiilor economice internationale in mod istoric, sistcmic si structural si corelind inegalitatile dintre tari, deci subdezvoltarea cu mecanismele pietei mondiale. Pe aceasta platforma comuna se pot intilni atit ginditorii marxisti (din fostele tari ale blocului soetic, ca de ex., A.B. Frumkin) si neomarxistii din tarile dezvoltate cu economie de piata (de ex. P.A. Baran, P.M. Sweezy, Ch. Bettelheim, Chr. Palloix, J.O. Andersson etc), cit si ginditori radicali provenind fie din tari in curs de dezvoltare (R. Prebisch, C. Furtado, S. Amin), fie din tarile dezvoltate (A. Emmanuel, A. Gunder-Frank).
Dintre teoriile economice conventionale mai recente retin atentia mai ales cele care studiaza implicatiile progresului stiintific si tehnic asupra comertului exterior si international, respectiv avantajul relativ dinamic (in continua schimbare) cunoscute sub denumirea generica de teorii ale proportiei neofactorilor de productie, ca de exemplu: teoria capitalului uman (P.B. Kenen, G.C. Hufbauer), teoria calificarii miinii de lucru (D.B. Keesing), teoria decalajului tehnologic (M.V. Posner), teoria ciclului de ata a produsului (R. Vernon). Un interes deosebit prezinta, in acest context, lucrarile lui H. G. Johnson, printre care, de exemplu "Costul ativ si teoria politicii comerciale pentru o economie mondiala in dezvoltare" (1968)17.
Extrem de diversa si deosebit de fertila a fost in aceasta perioada gindirea economica radicala care s-a alimentat atit din investigatiile intreprinse in tarile lumii a treia, cit si din cele desfasurate in tarile dezvoltate cu economie de piata.
La temelia radicalismului din lumea a treia a stat "doctrina CEPAL" (Comisia Economica pentru America Latina) care porneste de la ideea dezvoltata de economistul neoliberal roman M. Manoilescu cu douazeci de ani inainte (1929) si se bazeaza pe teoria economistului argentinian R. Prebisch (1949) prind decalajul dintre "centrul si periferia" economiei mondiale, precum si a ginditorilor brazilieni Josue de Castro si C. Furtado, ca si a mexicanului V.L. Urquidi prind originea subdezvoltarii si a decalajelor economice din lume in structurile asimetrice ale economiei mondiale si in mecanismele exploatatoare ale pietei mondiale.
Un moment de rf al dezvoltarii literaturii economice radicale referitoare la relatiile internationale 1-a constituit publicarea lucrarii economistului francez Arghiri Emmanuel intitulata "Schimbul inegal. Eseu asupra antagonismelor din relatiile economice internationale" (1969). Aceasta a stimulat desfasurarea unor interesante controverse si dezbateri metodologice, teoretice si politice la care au participat atit ginditori radicali, provenind din tarile slab dezvoltate (de ex. egipteanul Samir Amin) si dezvoltate (de ex. Andre Gunder Frank), cit si cunoscuti economisti marxisti din toate categoriile de tari, mai ales cele dezvoltate (de exemplu: francezii Ch. Bettelheim si Chr. Palloix sau finlandezul J.O. Andersson).
Samir Amin se ocupa de analiza acumularii de capital la scara mondiala, de rolul actiunii legii valorii in acest proces si face interesante precizari istorice prind conceptul de "schimb inegal" si rolul gindirii marxiste in definirea lui, in lucrarile sale: "Acumularea la scara mondiala" (1970), "Dezvoltarea inegala. Eseu asupra formatiunilor sociale ale capitalismului periferic" (1973), "Schimbul inegal si legea valorii. Sfirsitul unei dezbateri" (1973), "Imperialismul si subdezvoltarea in Africa" (1976). Economistul finlandez marxist Jan Otto Andersson face sugestii extrem de interesante in legatura cu tipurile de schimburi internationale inegale (decalante, asimetrice si neechivalente) si cauzele neechivalentelor din acest domeniu, pornind de la particularitatile actiunii legii valorii in timp si spatiu (forma simpla, forma capitalista, forma inperialista), intind, pe buna dreptate, la rigoare in demonstratiile teoretice si la realism in concluziile practice. El si-a expus ideile in lucrarea intitulata "Studii in teoria schimbului inegal dintre natiuni" (1976)18. Schita sumara a literaturii modiale din epoca moderna si contemporana referitoare la relatiile economice internationale contemporane permite sa se observe gradul mare de complexitate a acestei problematici, dar mai ales faptul ca discutiile referitoare la mecanismele, rezultatele si perspectivele referitoare la schimburile de valori materiale si sercii dintre natiuni sint departe de a fi incheiate. Continuarea acestor investigatii, discutii si controverse este ineila, iar cunoasterea istoriei lor nu poate decit sa usureze desfasurarea lor itoare.





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre teorii moderne si contemporane despre comertul international

Impactul gindirii economice
Liberalismul - principala tendinta din gindirea economica
Reactii sociale si nationale fata de liberalismul economic clasic
Marxismul - a doua tendinta din gindirea economica
Liberalismul neoclasic sau marginalist la sfarsitul secolului xix si inceputul secolului xx
Ascensiunea dirijismului in perioada interbelica
Evolutia postbelica a keynesismului si dirijismului
Neoclasicismul si neoliberalismul in perioada contemporana (1918-1994)
Teorii moderne si contemporane despre comertul international
Cresterea economica in dezbaterea economistilor din perioada postbelica
Teorii contemporane despre subdezvoltare si strategiile lichidarii ei
Gindirea economica din romania de la inceputuri
Curente de gindirea economica din romania in perioada 1859-1918.
Curente de gindire economica din romania mare in perioada interbelica (1918-1940)








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics