StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » doctrine si curente » Cresterea economica in dezbaterea economistilor din perioada postbelica
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

De la viziunea tehnicista sl economista la viziunea umanista - democratica sl ecologica - despre cresterea economica



Din punct de vedere istoric si metodologic este justificata delimitarea dintre notiunile de "crestere economica", "dezltare economico-sociala" si "progres istoric". in practica zilnica, cele trei notiuni, respectiv procese sint strins legate intre ele, se intrepatrund si se conditioneaza reciproc.
Fiind, prin excelenta, un proces dinamic, cresterea economica nu se reduce la simple schimbari cantitative (sporirea PNB sau PNN sau VN) de natura tehnica (relatia dintre lumul factorilor de productie utilizati si sporul de VN), ci presupune o impletire de procese tehnice, economice, sociale, politice si culturale, care se potenteaza sau se limiteaza reciproc.In practica, deci, cresterea economica nu poate fi izolata de ansamblul proceselor economico-sociale: ea este o componenta esentiala a reproductiei sociale largite, premisa si rezultat al dezltarii economico-sociale, suport material al progresului istoric. Cresterea economica este, in egala masura, o problema nationala si o problema mondiala, globala.
Pe masura ce au progresat investigatiile referitoare la cresterea economica in multiplele ei ipostaze, s-au conturat o serie de modificari semnificative de ordin conceptual, metodologic si teoretic in legatura cu acest concept. Doua astfel de modificari intereseaza in mod deosebit modulul de fata si modulele urmatoare. Este rba, in primul rind, de atenuarea deosebirilor dintre cele doua sensuri ale notiunii de "crestere economica"20, ca si a deosebirilor initiale dintre "cresterea economica" si "dezltarea economico-sociala". Nu este rba numai despre schimbari de terminologie, preferinta majoritatii specialistilor din acest domeniu pentru "dezltarea economico-sociala" in dauna termenului prea ingust si tehnic de "crestere economica", ci mai ales de schimbari de conceptie (teoretice si practice): depasirea viziunii "tehniciste" (cresterea ca simpla combinatie de factori materiali) si "economiste" (absolutizarea determinismului "economic")2'.
Schimbind locul "cresterii economice" in ierarhia proceselor sociale, specialistii din acest domeniu au considerat in ultimul timp ca cresterea economica este numai un mijloc, un instrument pentru infaptuirea unor scopuri care tin de om si umanitate, subordonind, deci, cresterea economica unor obiective cu o motivatie mai complexa decit cea strict economica. Rezultatul final al acestor necontenite cautari si elutii 1-a constituit conturarea unei viziuni mai profunde si mai cuprinzatoare despre cresterea economica, prin natura ei, o viziune umanista, iar prin dimensiunile ei o viziune democratica - in beneficiul totalitatii umanitatii - si ecologica - menita sa reconcilieze omul si societatea cu natura - leaganul si suportul lor firesc.
Aceste coordonate pot fi intilnite in numeroase studii intreprinse sub egida ONU, UNESCO, UNCTAD, ONUD1, FAO, UNICEF, in lucrari publicate de o serie de cunoscute fundatii stiintifice cu catie democratica, printre care Fundatia suedeza Dag Hammarskjold, Fundatia argentiniana Bariloche, Fundatia internationala pentru alternativele dezltarii (I.F.D.A.), o serie de fundatii de viitorologie (de ex. "Futuribles"), sau comisii si colective interdisciplinare de investigare a unor probleme economico-sociale acute ale contemporaneitatii cum au fost cele conduse de J. Tinbergen, W. Leontief, W. Brandt, B. de Jouvenal, F. Perroux, G. Myrdal etc.
Sint semnificative din acest punct de vedere, lucrari ca: "Fortele decisive din economia mondiala" (1965) de J.L.Sampedro, "Un alt mod de dezltare" (1977) publicata de Fundatia Dag Hammarskjold, "Raportul Scheveningen" (1979), "Raportul celui de al treilea sistem" publicat de I.F.D.A. (1980), "Strategia ONU pentru cel de al treilea deceniu al dezltarii" (1981-l990) etc.Intregind aceste puncte de vedere innoitoare cu opiniile exprimate de specialistii de notorietate mondiala in probleme de crestere, dezltare si viitorologie, I. Olteanu rezuma aceste mutatii masive in gindirea socio-economica din ultimele doua decenii aratind ca ele se sprijina pe binomul "omul-scop", "productia (cresterea) - mijloc" si ca largirea orizontului acestor investigatii, s-a manifestat, printre altele, prin trecerea "de la triunghiul: resurse, crestere, mediu" la "patratul: economic, tehnologic, socio-politic, ecologic". Cele patru lucrari semnate de el in deceniul noua al secolului XX aduc informatii convingatoare in acest sens, chiar daca unele din exegezele lui sint susceptibile de critica. Este rba de lucrarile: "Limitele progresului si progresele limitelor" (1981), "Dialoguri despre viitor" (1982), "in cautarea viitorului" (1984) si "Speranta in om" (1987).
Este rba, in al doilea rind, de faptul ca modelele economice de crestere economica si practica modelarii economico-matematice au constituit un prilej si un instrument pentru studierea dezechilibrelor din economia contemporana, stimulind discutiile referitoare la ciclicitatea economica si diferitele feluri de crize care s-au manifestat in ultimul timp.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre cresterea economica in dezbaterea economistilor din perioada postbelica

Impactul gindirii economice
Liberalismul - principala tendinta din gindirea economica
Reactii sociale si nationale fata de liberalismul economic clasic
Marxismul - a doua tendinta din gindirea economica
Liberalismul neoclasic sau marginalist la sfarsitul secolului xix si inceputul secolului xx
Ascensiunea dirijismului in perioada interbelica
Evolutia postbelica a keynesismului si dirijismului
Neoclasicismul si neoliberalismul in perioada contemporana (1918-1994)
Teorii moderne si contemporane despre comertul international
Cresterea economica in dezbaterea economistilor din perioada postbelica
Teorii contemporane despre subdezvoltare si strategiile lichidarii ei
Gindirea economica din romania de la inceputuri
Curente de gindirea economica din romania in perioada 1859-1918.
Curente de gindire economica din romania mare in perioada interbelica (1918-1940)








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics