StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » doctrine si curente » Gindirea economica din romania de la inceputuri
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Inceputurile si periodizarea istoriei gindirii economice din romania. caracterizare generala si particularitati nationale



Vechimea milenara si continuitatea poporului roman pe teritoriul de azi al tarii noastre explica si chimea gindirii economice din acest spatiu geografic si social-politic3.Inceputurile gindirii economice din tara noastra si periodizarea istoriei nationale a gindirii economice. inceputul gindirii economice din tara noastra dateaza din timpuri strachi ca, de altfel, la toate popoarele lumii. Dole care s-au pastrat pina in zilele noastre in aceasta privinta sint partiale si mult mai tirzii decit acest inceput. Acest lucru se explica atit prin faptul ca scrisul a fost practicat cu m


ult dupa acest inceput, cit si pentru ca multe din documentele acestor timpuri indepartate s-au pierdut sau au fost distruse in procesul confruntarilor dintre diferite grupari sociale, dar mai ales dintre populatia bastinasa si numeroasele valuri de populatii migratoare, precum si armate straine cotropitoare.
Cele mai chi izvoare care ne permit identificarea unor idei economice razlete din aceste timpuri indepartate sint creatiile poetice populare transmise din generatie in generatie prin viu grai (folclorul) si consemnate in scris abia in epoca moderna.
Do scrise de pronienta interna cu privire la gindirea social-economica de pe teritoriul tarii noastre exista abia din epoca medievala. Informatii indirecte, din cronici si alte scrieri de pronienta straina, pot fi gasite si din perioade mai chi.
Obiectul reflectiilor economice s-a modificat in decursul timpului in legatura cu schimbarile care au internit in modul de organizare si functionare a economiei de pe teritoriul tarii noastre si cu relatiile dintre aceasta si popoarele incinate. Forma acestor reflectii a fost dirsa si strins legata de interesele pe care le exprima si formatia culturala a celui care le reda.In perioada feudalismului dezvoltat si apoi in perioada tranzitiei de la formele medievale la economia moderna de piata s-a amplificat considerabil gindirea economica, ponderea ideilor economice in scrierile timpului, pentru ca acestea sa cunoasca o adevarata inflorile in epoca moderna (sec. XIX) si contemporana (sec. XX).
Sistematizarea materialului din ce in ce mai bogat si mai dirs privind gindirea economica de pe teritoriul patriei noastre poate fi realizata dupa mai multe criterii. Cel mai eficient criteriu ni se pare succesiunea in timp a formelor de organizare econo-mico-sociala a populatiei de pe teritoriul tarii noastre intrucit din aceasta decurge continutul gindirii economice respecti, conditionat de obiectul reflectiilor economice.In lumina acestui criteriu, etapele mai importante ale gindirii economice din tara noastra sint:
- gindirea economica din perioada prefeudala si din feudalismul timpuriu (pina in secolul XIV);
- gindirea economica din perioada feudalismului dezvoltat (secolele XIV - XVIII);
- gindirea economica din perioada de tranzitie de la feudalism la economia moderna de piata (mijlocul secolului XVIII - mijlocul secolului XIX);
- gindirea economica din Romania moderna (1859-l918);


- gindirea economica din Romania Mare ( 1918-l940);
- gindirea economica din Romania postbelica (1945-l989) si
- gindirea economica din Romania dupa revolutia populara din decembrie 1989. Tinind seama de spatiul limitat de care dispunem, ne vom referi pe scurt la citeva
aspecte reprezentati din perioada feudalismului dezvoltat si vom insista mai mult asupra gindirii economice din Romania moderna si din perioada interbelica.
Caracterizare generala si particularitati nationale ale gindirii economice din Romania in perioada premoderna. Ideile economice au avut, initial, un carcater fragmentar si descriptiv. Ele au fost formulate ocazional si expuse in scrieri cu alt caracter (literar, politic, moral, istoric, juridic etc), de catre ginditori anonimi (poporul) sau culti, cu preocupari dirse, urmarind de cele mai multe ori, sa posteasca sau sa descrie anumite stari de lucruri, fenomene si procese in domeniul economic. Au existat, desigur, si tentati de generalizari teoretice, exprimate fie sub forma prorbelor, fie sub forma unor precepte, ca suport al unor recomandari practice, al unor masuri de politica economica. intrucit nota dominanta a gindirii economice din perioada premoderna ramine descrierea, este valabila si pentru tara noastra incadrarea ei in perioada prestiintifica a gindirii economice.
Perceptia problemelor economice din diferite secole, interpretarea lor si masurile preconizate de diferiti ginditori difera in mod sensibil. Caracterul neunitar al gindirii economice din tara noastra in epoca premoderna se explica mai ales in legatura cu interesele diferite pe care le exprima fiecare ginditor, cu optiunile social-politice si optica respectiva. Cum era usor de inteles, preponderenta a fost gindirea economica a dregatorilor tarii si a celor apropiati lor (domnitorul si boierii din sfatul tarii, precum si cronicarii lor). Nu au lipsit nici ideile paturilor sociale mai modeste si chiar a celor care duceau greul asupririi interne si, in anumite intervale de timp, al dominatiei straine (conducatorii diferitelor rascoale taranesti, autorii anonimi ai baladelor populare).
Pe linga aceste caracteristici generale care pot fi intilnite si la alte popoare, gindirea economica din Romania premoderna a avut si unele particularitati locale, legate de conditiile istorice concrete de existenta a poporului si apoi, a natiunii romane, inclusiv de influenta, de cele mai multe ori negativa, a mediului extern asupra destinului lor.
Pozitia geografica a tarii noastre, la confluenta dintre numeroase "drumuri economice" si la punctul de ciocnire dintre numeroase interese adrse ale unor puteri straine a generat multe pericole si riscuri, nu numai pentru activitatea economica, ci chiar pentru existenta si supravietuirea poporului nostru. in aceste conditii, o trasatura specifica a gindirii economice din tara noastra a constituit-o lupta impotriva dominatiei straine si pentru unitatea provinciilor locuite de romani intr-un stat unitar. La problemele legate de gospodarirea resurselor interne si repartitia lor intre diferite categorii sociale s-au adaugat astfel probleme legate de lupta impotriva cotropitorilor si asupritorilor straini, respectiv a jaf



ului comis de acestia si a consecintelor lui pe termen lung.In gindirea economica din aceasta perioada a predominat mesajul optimist si progresist, materializat in increderea in fortele creatoare ale poporului roman si in victoria lui pe termen lung. Acest mesaj a avut o dubla determinare social-politica si anume: lupta perserenta a poporului nostru pentru emanciparea sociala si nationala.
Folclorul poetic - sursa a gindirii economice strachi din tara noastra.
Creatia poetica populara constituie unul dintre cele mai chi izvoare de cunoastere si exprimare a reflectiilor omenesti4. Imaginile artistice folosite mai ales in genul epic, specia balada sau cintec batrinesc, cuprind adeseori informatii, atii si motivatii cu caracter economic, referitoare la activitatea de creare si utilizare a bunurilor materiale. Acest lucru este mai vizibil in baladele pastoresti5.
Cele citeva sute de variante ale celebrei balade pastoresti "Miorita" constituie un adevarat depozit geologic structurat in timp, permitind cercetatorilor sa identifice o anumita evolutie a conceptiei poporului nostru despre bogatie si formele sub care s-a infatisat ea, despre relatiile dintre oameni referitoare la bogatie, despre conflictele care puteau insoti aceste relatii si feluritele rezolvari ale acestora, mergind pina la deposedarea (jefuirea), pina la sacrificarea uneia dintre parti, precum si filosofia acesteia in fata tragicului deznodamint etc.6.In anumite variante ale "Mioritei" (mai ales variante-colind, raspindite in Transilvania) se vorbeste despre turmele de oi ca principala forma de avutie a obstilor satesti si se mentioneaza pedepse aspre pentru cei care manifestau nepasare sau neglijenta fata de aceasta bogatie ("Colindul pacurarului" din Maramures)7.In rsiunea - balada a "Mioritei", raspindita mai ales in Moldova si Muntenia, cauza conflictului dintre ciobani o constituie bogatia mai mare a unuia dintre ei, bogatie care consta in principal in turme de oi, dar la care se adauga si alte bunuri, printre care: cai, boi, vaci de lapte si mai ales ispititoarea forma de bani tezaurizati (galbeni ingropati in galeti sau hirdaie sub pamint, pentru a-i feri de jaful strainilor), precum si suprafete de teren arabil.
Astfel, intr-o varianta moldoneasca a baladei "Miorita", doi dintre ciobani hotarasc:


"Ca sa mi-l omoare Si berbeci batuti
Pe cel moldoan Ca flacai statuti


Ca-i mai ortoman Si cai ne-nvatati
S-are oi mai multe, Si ciini mai barbati"8. Mindre si cornute,In alta varianta, ciobanul vrincean era pizmuit pentru ca aa


"oi mai multi, Si boi ninjungat
Multi si cornuti Galbini nischimbat


Si mai frumusali, Si vaci mulgatoari
Si mai ochesali, Iepi fatatoari"9. Cai nincalicat,
Tema contrastului si a conflictului dintre saraci si bogati este prezenta in baladele antifeudale, mai ales haiducesti si chiar in unele creatii lirice care, exprimind revolta celor asupriti, cuprind si unele reflectii privind originea bogatiilor materiale. De pilda, intr-un cintec din Maramures10 se spune:
"Ce te maresti, gazda, tu, Nici ziua cu dreptatea!
Cu boii si cu pamintu? Tu ti-ai facut casa-n grui,
Cu stina mare de oi Cu munca saracului,


Cu claile de trifoi? Din capatu satului.
Cu berbintele de brinza Tu ai optzeci de holduri
Si cu valuri mari de pinza? Cu minciuni si cu furturi.
Mai gazda area ta, Tu te-ai facut gazda mare
Nu-i facuta cu munca, C-ai stiut insela tare".In balada "Potincu Haiducul", ciobanul-argat protesteaza impotriva tratamentului neomenos pe care i 1-a aplicat ciobanul-proprietar ("Foaie rde maracine,/ Cind eram sluga la tine,/ Tu ma tineai ca p-un cline")11. in baladele antiotomane (indeosebi despre "Gruia lui Novac") si alte balade antifeudale (de exemplu: Pintea haiducul, lancu Jianu, Visina, Ion al Mare, Burileanu etc.)12 este exprimat protestul haiducilor cavaleri impotriva asupritorilor straini (turci, tatari, imperiul austro-ungar), ca si impotriva abuzurilor savirsite de cei bogati (boieri, ciocoi) impotriva celor saraci, pe care incearca sa-i razbune, pedepsindu-i pe asupritori.
Pe fondul unor conflicte de munca si tensiuni zilnice dintre tarani si arendasi, izvorite din comportamentul abuziv al acestora din urma, denumiti in mod semnificativ "ciocoi", balada doljeana "Ion al Mare" face interesante constatari si incearca unele generalizari referitoare la perspectile economice sumbre ale populatiei de la sate in contextul structurilor si relatiilor medievale rigide si anacronice:
"Ciocoiul cit o sta la noi Pentru o oala de urzici
Nu mai najim car si boi Mi-a luat vaca din girlici
Nici in obor zece oi Pling copii pe bordei
Ca ne-au uscat ciinele Ca n-am lapte-n putinei,
Platim si urzicile; N-am de dulce sa se spurce,
Nici patura sa se culce"13.
Instigarea acestui vast si pretios izvor de gindire si creatie populara este departe de a fi incheiata. Interesante concluzii cu privire la economia si gindirea economica a poporului roman de-a lungul secolelor pot fi trase si din studiul prorbelor si zicatorilor lui.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre gindirea economica din romania de la inceputuri

Impactul gindirii economice
Liberalismul - principala tendinta din gindirea economica
Reactii sociale si nationale fata de liberalismul economic clasic
Marxismul - a doua tendinta din gindirea economica
Liberalismul neoclasic sau marginalist la sfarsitul secolului xix si inceputul secolului xx
Ascensiunea dirijismului in perioada interbelica
Evolutia postbelica a keynesismului si dirijismului
Neoclasicismul si neoliberalismul in perioada contemporana (1918-1994)
Teorii moderne si contemporane despre comertul international
Cresterea economica in dezbaterea economistilor din perioada postbelica
Teorii contemporane despre subdezvoltare si strategiile lichidarii ei
Gindirea economica din romania de la inceputuri
Curente de gindirea economica din romania in perioada 1859-1918.
Curente de gindire economica din romania mare in perioada interbelica (1918-1940)








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics