StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economia turismului
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Serviciile turistice



Serviciile turistice

            Serviciile turistice se prezinta ca un ansamblu de activitati ce  au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului in perioada in care se deplaseaza si in legatura cu aceasta. O parte a activitatilor ce dau continut prestatiei turistice vizeaza deci acoperirea unor necesitati obisnuite, cotidiene, (odihna, hrana), altele prezinta caracteristici specifi 616g65g ce turismului si respectiv formelor particulare de manifestare a acestuia.

            Prin natura lui, serviciul turistic trebuie sa asigure conditii pentru refacerea capacitatii de munca, simultan cu petrecerea placuta si instructiva a timpului liber; de asemenea, el trebuie astfel conceput, incat, in urma efectuarii consumului turistic, individul sa dobandeasca un plus de informatii, cunostinte, chiar deprinderi noi. Numai astfel se poate vorbi de un continut al prestatiei turistice in concordanta cu cerintele epocii moderne, cu exigentele turismului contemporan. Iar in conditiile actuale ale tarii noastre, angajata pe coordonatele unei noi dezvoltari, o asemenea orientare a serviciului oferit oamenilor imprima turismului caracterul unui important instrument in realizarea unei calitati a vetii.




            O alta cerinta a consumului turistic, la care serviciul turistic, prin continutul sau, este chemat sa contribuie efectiv, o constituie asigurarea unei odihne active a turistului. Ca rezultat al cresterii productivitatii muncii si progresului stiintific si tehnic, se reduce saptamana de lucru, se maresc dimensiunile timpului liber, zilnic si saptamanal. Acesta are drept consecinta transformarea intr-o constanta a timpului de odihna pasiva si implicit sporirea solicitarilor fata de formele odihnei active, stimulate si de efectele negative ale concentrarii urbane, intre care poluarea, stresul etc. Odihna activa tinde, astfel, sa devina o componenta tot mai importanta a serviciului turistic, ea reprezinta totodata, un procedeu modern, eficient de deconectare, de tratament, ameliorarea consecintelor nefavorabile ale suprasolicitarii nervoase. Pornind de la aceste premise, organizatorilor de turism le revine sarcina conceperii unor vacante, respectiv aranjamente turistice, cu posibilitati multiple de desfasurarea a unor activitati recreative: culturale, artistice, sportive, deprinderea si practicarea unor meserii artizanale, stimularea unor pasiuni („hobby”) etc., menite sa diversifice agrementul traditional si sa sporeasca atractivitatea manifestarilor turistice, sa raspunda criteriilor odihnei active. Aceste preocupari sporesc in intensitate odata cu transformarea turismului in fenomen de masa, cu cresterea frecventei de petrecere a timpului liber in afara resedintei permanente.

            In perioada contemporana, se manifesta un proces continuu de imbogatire a continutului prestatiei turistice cu noi tipuri de activitati – procese specifice si turismului romanesc – ca expresie a receptivitatii si adaptabilitatii turismului la schimbarile intervenute in structura nevoilor de consum, a cresterii rolului in formarea si educarea oamenilor. Ele se pot clasifica in grupe relativ omogene, operand cu mai multe criterii.

            Astfel, activitatile inglobate in continutul prestatiei turistice se pot structura in: servicii legate de organizarea voiajului si servicii determinate de sejur. Serviciile care asigura voiajul sunt constituite in cea mai mare parte din prestatiile oferite de companiile de transport: ele privesc facilitatile si comoditatile de organizare a calatoriei, calitatea lor determinand optiunea turistului pentru un anumit mijloc de transport sau tip de aranjament. Tot in aceasta categorie sunt incluse serviciile de publicitate turistica precum si alte servicii prestate de agentiile de voiaj. Serviciile de sejur sunt mai complexe, ele vizeaza satisfacerea necesitatilor cotidiene ale turistului si asigurarea conditiilor de agrement. Dar li se mai pot adauga serviciile cu caractere special, determinate de unele forme particulare de turism (tratament – in cazul turismului balneomedical – traduceri in cazul turismului de congrese etc).

            In raport cu importanta fata de mobilul calatoriei si motivatia cererii, serviciile turistice pot fi: de baza (transport, cazare, alimentatie, tratament sau orice alta activitate ce prezinta motivatia de baza a calatoriei ca: vanatoarea, hipism, schi, yachting etc., si complementare ori suplimentare (informatii, activitati culturale – sportive, inchirieri de obiecte s.a). In general, ponderea cea mai mare o detin serviciile de alimentatie si cazare, urmate de cele de transport si de agrement. Raportul dintre serviciile de baza si  celelalte servicii, ca si in interiorul subgrupelor intre diferite prestatii, este diferit in functie de continutul formelor de turism practicate; astfel, pentru turistii automobilisti serviciul de transport nu este inclus in prestatie, acestia deplasandu-se cu mijloace proprii; in cazul turistilor care se deplaseaza cu cortul sau rulota, aranjamentele pentru cazare sunt lipsite de importanta etc.

            O alta posibilitate de clasificare a serviciilor foloseste drept criteriu natura si forma de manifestare a cererii. Din acest punct de vedere se intalnesc servicii ferme (transport, cazare, programe cultural – artistice etc.), angajate anterior desfasurarii consumului turistic prin intermediul agentiilor de specialitate si servicii spontane, solicitae in momentul in care turistul ia contact cu oferta. Caracterul spontan este specific prestatiilor suplimentare dar se poate intalni si pentru prestatiile de baza in situatia turistului pe cont propriu. Cunoasterea continutului acestor categorii de servicii furnizeaza informatii privind distribuirea cererii si preferintelor turistilor, favorizand organizarea si planificarea unor actiuni, orienteaza dezvoltarea serviciilor in vederea stimularii cererii.

            In functie de modalitatile de plata sau de relatiile financiare angajate intre prestatori si beneficiari, serviciile pot fi cu plata (majoritatea serviciilor), aceasta realizandu-se anterior prestatiei, simultan sau posterior acesteia si gratuite sau sub forma unor facilitati, costul lor fiind suportat din cheltuielile generale ale organizatorilor de turism (servicii de publicitate, de intermediere, comision) si avand drept scop stimularea circulatiei turistice, asigurarea accesului larg la turism a unor categorii de solicitanti.




            Dupa natura lor, se poate face o delimitare intre serviciile specifice, generate de desfasurarea propriu-zisa a activitatii turistice si servicii nespecifice, rezultat al existentei unei infrastructuri economico-sociale generale, care se adreseaza in egala masura turistilor si rezidentilor (transport in comun, telecomunicatii, reparatii - intretinere, cultural-artistice etc.)

            Serviciile turistice se mai pot structura dupa aria de localizare a prestarii lor, dupa forma de prezentare (globala sau in activitati independente), dupa caracterul lor, dupa formele de turism si modalitatile angajarii prestatiei, in raport cu natura prestatorilor etc. Toate acestea completeaza imaginea bogatiei si  varietatii structurale a prestatiei turistice (vezi figura de mai jos) si sugereaza totodata si directii si posibilitati de dezvoltare.









Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2018 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre economia turismului









































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics