StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
economie ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie comerciala » Evolutia comertului international in perioada postbelica

Definirea politicii comerciale si obiectivele ei

Politica comerciala este o parte componenta a politicii economice a unui stat care zeaza sfera relatiilor economice externe ale acestuia. Ca si politica economica, ea este un atribut al suveranitatii oricarui stat independent.Intr-un sens mai larg, prin politica comerciala se intelege totalitatea reglementarilor adoptate de catre stat (cu caracter juridic, administrativ, fiscal, bugetar, financiar, bancar, valutar etc.) in scopul promovarii sau al restrangerii schimburilor comerciale externe si al protejarii economiei nationale de concurenta straina.
Avand in vedere faptul ca relatiile economice externe sunt un factor important al cresterii economice, principalul obiectiv pe termen lung pe care statele il urmaresc cu ajutorul instrumentelor si masurilor de politica comerciala este stimularea dezvoltarii economiei nationale la adapost de concurenta straina. De aici rezulta ca politica comerciala a oricarui stat trebuie sa indeplineasca trei functiuni principale:
a) de promovare a relatiilor economice externe, intelegand prin aceasta impulsionarea exporturilor;
b) de protejare a economiei nationale de concurenta straina, intelegand prin aceasta o reglementare si un control al importurilor;
c) de realizare a unui echilibru dinamic in balanta comerciala si de plati si, concomitent, de sporire a rezervei valutare a statului.
Din obiectivul pe termen lung deriva o multitudine de obiective pe termen scurt si mediu pe care statele le pot urmari cu ajutorul instrumentelor si masurilor de politica comerciala, cum sunt: perfectionarea structurii schimburilor comerciale externe, restrangerea sau stimularea comertului cu anumite produse sau grupe de produse, anumite modificari in orientarea geografica a schimburilor comerciale (intensificarea schimburilor comerciale cu anumite tari si regiuni, restrangerea cu altele), imbunatatirea raportului de schimb prin sporirea puterii de cumparare a exporturilor, etc. Aceste obiective pot diferi de la un stat la altul in functie de o serie de conditii interne si internationale.
In perioada postbelica, in conditiile adancirii interdependentelor economice internationale, reglementarea relatiilor economice dintre state a devenit o necesitate obiectiva, urmarindu-se prin aceasta coordonarea modului de actiune a statelor in domeniul politicilor comerciale. Ca urmare, in afara unor reglementari ale relatiilor economice dintre state pe bilateral, subregional sau regional. in perioada imediat postbelica a aparut si tendinta de multilateralizare a relatiilor economice dintre state prin intermediul unor acorduri care au incercat sa codifice anumite principii si reguli in ce priveste folosirea diverselor instrumente si masuri de politica comerciala in relatiile reciproce. Pe linia aceasta s-a inscris actitatea Acordului General pentru Tarife si Comert (G.A.T.T.).
Cu toate acestea, practica relatiilor economice internationale arata ca statele au elaborat si aplicat in aceasta perioada instrumente de politica comerciala din ce in ce mai variate, incalcand foarte adesea o serie de principii si reguli statuate in anumite acorduri in ce priveste folosirea acestor instrumente in relatiile comerciale reciproce, concomitent cu o puternica tendinta de regionalizare a schimburilor prin proliferarea gruparilor economice integrationiste mai ales in ultimele trei decenii.
In general, in domeniul politicii comerciale se actioneaza cu ajutorul a trei categorii principale de instrumente si masuri:


a) de natura tarifara (vamala);
b) de natura netarifara (inclusiv paratarifara);
c) de natura promotionala (de promovare si de stimulare).In general, primele doua categorii de instrumente zeaza cu precadere importul, iar cea de a treia categorie zeaza exportul.


Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre evolutia comertului international in perioada postbelica

Aspecte specifice ale finantarii pe termen lung
Evolutia comertului international in perioada postbelica
Integrarea economica din diferite tari
Acordul general pentru tarife si comert (g.a.t.t.)
Conferinta natiunilor unite pentru comert si dezvoltare (unctad)
Sistemul generalizat de preferinte vamale (s.g.p)
Politica comerciala a romaniei in perioada postbelica
Impactul proceselor de reforma
Teorii si modele privind comertul international
Locul comertului in economia nationala
Implicatiile mecanismului de piata asupra activiatii comerciale
Cererea de marfuri
Preturile in comert
Coordonatele pietei bunurilor si serviciilor
Politica stocurilor de marfuri in comert
Politici privind aprovizionarea cu marfuri in
Cercetarea stiintifica in comert


lupa cautareCAUTA IN SITE