StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
economie ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie comerciala » Evolutia comertului international in perioada postbelica

Evolutia structurii pe marfuri a comertului international contemporan

Evolutia structurii comertului international din perioada postbelica oglindeste schimbarile structurale care s-au produs in economia mondiala. Cum aceste schimbari au fost profunde este firesc ca si cele din structura comertului international sa fie importante.
Ceea ce caracterizeaza evolutia structurii comertului international din perioada postbelica este permanenta si rapida imbogatire a nomenclatorului de produse ce se comercializeaza pe piata mondiala si schimbarea continua a structurii acestui nomenclator prin aparitia de produse noi si disparitia altora la intervale de timp din ce in ce mai scurte (indeosebi din categoria produselor manufacturate).
Durata medie de via


ta a produselor tinde sa devina din ce in ce mai scurta, la marea majoritate a produselor manufacturate nedepasind cinci ani. Se apreciaza ca in prezent mai putin de 1/4 din totalul produselor aflate in circuitul pietei internationale au o vechime mai mare de zece ani. Progresul tehnico-stiintific exterm de rapid din aceasta perioada a determinat accentuarea fara precedent a uzurii morale a produselor, cu alte cuvinte, scurtarea duratei de folosinta a acestora si deci reinnoirea permanenta a productiei si implicit a structurii comertului international.In perioada postbelica este unanim recunoscut faptul ca, sub influenta revolutiei tehnico-stiintifice, industria se gaseste intr-un permanent proces de modernizare, diversificare si specializare in tarile dezvoltate, ca procesul de industrializare din tarile in curs de dezvoltare a inceput sa ia amploare, ca fostele tari socialiste au facut unele progrese pe linia dezvoltarii lor economice generale si in special industriale, toate acestea influentand intr-o masura considerabila nu numai dinamica si volumul comertului mondial, ci si structura acestuia.
Desigur, in afara factorilor de ordin economic si tehnico-stiintific, structura comertului mondial a fost, intr-o anumita masura, influentata si de factori de alt ordin, cum ar fi procesul de militarizare a economiei intr-o serie de state dezvoltate, ofensiva pentru cucerirea spatiului cosmic, la care, deocamdata participa un numar mai redus de tari1 si masurile antipoluare luate pe mondial pentru realizarea de produse ecologice. Fenomenele negative cu care s-a confruntat economia mondiala in ultimele doua decenii si-au pus si ele, intr-o masura insemnata, amprenta asupra structurii comertului international.In cele ce urmeaza, vor fi prezentate schimbarile de structura ce s-au produs in comertul mondial in perioada postbelica si principalele cauze care le-au generat. Pentru a urmari evolutia acestor schimbari vor fi folosite doua clasificari care se intalnesc frecvent in statistica internationala (clasificare tip standard facuta de ONU - CTCI) .
Structura comertului international pe cele doua mari


grupe de produse (de baza si manufacturate)
. Datele statistice arata ca daca in perioada pana la cel de-al doilea razboi mondial produsele de baza au detinut ponderea valorica cea mai mare din comertul international (in perioada premergatoare celui de al doilea razboi mondial revenindu-le aproape 2/3 din exportul total), in perioada postbelica situatia s-a schimbat treptat in favoarea produselor manufacturate, a caror pondere valorica a depasit pe cea a produselor de baza incepand de la mijlocul deceniului sase. La inceputul deceniului opt, produsele manufacturate au detinut cea 66-68% din exporturile mondiale, iar produsele de baza numai 32-34%. In anii urmatori (1972-l980) s-a inregistrat o usoara crestere a ponderii produselor de baza si o scadere a ponderii produselor manufacturate, fara ca acestea sa-si piarda intaietatea in comertul mondial. La aceasta a contribuit indeosebit criza energetica si a resurselor de materii prime, precum si evolutia preturilor la produsele de baza. incepand cu deceniul noua se inverseaza aceasta tendinta, crescand din nou ponderea produselor manufacturate si scazand cea a produselor de baza.


Tabelul nr. 1.1.
Evolutia structurii exportului mondial pe cele doua grupe de produse (in % din volumul valoric)


1937a> 1950a> 1960 1970 1974 1980 1985 1990 1991
Prod. de baza 63,6 56,3 49,0 36,0 40,0 41,0 34,0 25,0 25,0

1937a) 1950a> 1960 1970 1974 1980 1985 1990 1991
Prod. manufact. 36,4 43,7 51,0 64,0 60,0 59,0 66,0 75,0 75,0
TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Schimbarea ponderii si locului color doua grupe de produse in comertul mondial, in favoarea produselor manufacturate, in perioada postbelica este rezultatul accentuarii caracterului industrial al economiei mondiale si, in primul rand, al economiei tarilor dezvoltate sub influenta revolutiei tehnico-stkntifice contemporane.» Ca urmare, se poate afirma ca structura comertului mondial are astazi un pronuntat caracter industrial, predominand in cadrul acestuia produsele cu un grad tot mai inalt de valorificare industriala.
Accentuarea diviziunii mondiale a muncii si, in primul rand, a diviziunii industriale a muncii, a imprimat un ritm mult mai inalt de crestere a comertului cu produse manufacturate (sub aspectul volumului fizic, dar si valorici compiaraticu produsele de baza. Acest ritm a fost influentat si de evolutia preturilor la cele doua grupe de produse, dupa cum a rezultat si din inile anterioare.


Tabelul nr. 1.2
Evolutia comertului mondial (exporturi) in perioada 1950-l9901


Valoric Fizic Preturi Prod. mondiala 6.0
Total ind. manufact. 8
Total exp. mondial 56,0 ori 11,2 ori 4,6 ori Ind. extractiva 4.5 ori
Valoric Fizic Preturi Prod. mondiala 6,0
Prod. manufact. 65,0 ori 16,8 ori 4,2 ori Agricult. 3,8 ori
Prod. de baza 34,5 ori 4,2 ori 7,0 ori PIB real mondial 6,5 ori
- minerale - agricole 51,0 ori 12,0 ori 5,2 ori 4,0 ori 10,7 ori 3,0 ori
Daca volumul fizic al exporturilor mondiale a crescut in perioada 1950-l992 de cea 12 ori, cel al produselor de baza a crescut de peste 5 ori, iar cel al produselor manufacturate de cea 17 ori (adica intr-un ritm de peste 3 ori mai mare decat la produsele de baza). Cat priveste preturile, acestea au crescut, per total, in perioada 1950-l992 de cea 5 ori, din care la produsele manufacturate de 4,5 ori, iar la produsele de baza de 7,8 ori (la cele minerale, inclusicombustibili, de 12,5 ori, iar la produsele agricole de 3,0 ori).
Aceste evolutii ale volumului fizic si ale preturilor au determinat evolutia ponderii valorice a eelor doua grupe de produse (de baza si manufacturate) in comertul mondial. Structura comertului international din ultimele doua decenii a fost puternic marcata si de fenomenele negative cu care a fost confruntata economia mondiala.
Concomitent eu schimbarea ponderii valorice si a locului celor doua mari grupe de produse in comertul international s-au produs schimbari si pe linia participarii diverselor grupe de tari in exportul si importul mondial de produse de baza si produse manufacturate.


Tabelul nr. 1.3.
Ponderea tarilor nesocialiste in comertul international capitalist de produse de baza (in % din total valoric)


EXPORT


1960 1970 1975 1980 1985 1988 1991
Tari capitaliste dezvoltate 52,9 55,5 43,7 40,5 49,3 58,3 56,2
Tari in curs de dezvoltare 47,1 44,5 56,3 59,5 50,7 41,7 43,8


TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
IMPORT


1960 1970 1975 1980 1985 1988 1991
Tari capitaliste dezvoltate 80,7 83,0 79,8 78,5 74,9 76,0 76,0
Tari in curs de dezvoltare 19,3 17,0 20,0 21,5 25,1 24,0 24,0


TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Tabelul 1.4
Ponderea celor trei grupe de tari in comertul mondial cu produse de baza (in % din totalul valoric)
EXPORT




1975 1980 1985 1988 1991
Tari capit. dezvoltate 39,7 36,9 43,3 50,6 53,6


Tari in curs de dezv. 51,1 54,1 44,7 36,2 41,8
Tari socialiste (sau foste socialiste) 9,2 9,0 12,0 13,2 4,6




TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
IMPORT




1975 1980 1985 1988 1991
Tari capit. dezvoltate 73,3 72,5 68,0 67,9 72,6


Tari in curs de dezvoltare 18,6 19,9 22,0 21,5 23,0
Tari socialiste (sau foste socialiste) 8,1 7,6 9,2 10,6 4,4




TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
La exportul de produse de baza, in perioada antebelica, precum si in primul deceniu postbelic, intaietatea (ca pondere valorica) a revenit tarilor in curs de dezvoltare, pentru ca in perioada urmatoare tarile dezvoltate sa treaca pe primul loc, atingand in 1972-l973, o pondere de peste 55%; in 1974, s-a inregistrat o pronuntata scadere a ponderii valorice a acestora (41,4%) si o crestere corespunzatoare a ponderii tarilor in curs de dezvoltare (58,6%) ca urmare a exploziei preturilor la produsele de baza si in primul rand la combustibil (ponderea grupei de combustibili s-a dublat in 1974 fata de 1973 si cei mai mari exportatori de combustibili (titei) erau tarile in curs de dezvoltare). in anii urmatori, tarile in curs de dezvoltare si-au pastrat intaietatea in exportul produselor de baza, dar cu unele oscilatii de cresteri si scaderi. in 1985 fiind aproape egalata de tarile dezvoltate, pentru ca in anii umatori acestea din urma sa treaca din nou pe primul loc la export.
Cresterea ponderii tarilor dezvoltate in exportul de produse de baza s-a datorat intr-o foarte mare masura si faptului ca, in conditiile internationale ale perioadei postbelice, acestea au pus un accent deosebit pe dezvoltarea agriculturii si industriei extractive proprii pentru a spori gradul de autosatisfacere din productia nationala si a destina chiar exportului cantitati sporite de produse de baza, reducand, intr-o oarecare masura, dependenta de importuri cel putin la unele produse (indeosebi agroalimentare).
Structura exportului de produse de baza pe cele doua grupe de tari este in mare masura diferita. Totodata si evolutia preturilor la produsele de baza a fost diferita pe cele doua grupe de tari (in general mai favorabila in primele doua decenii postbelice pentru tarile dezvoltate) si aceasta s-a reflectat in evolutia ponderii valorice a acestora in exportul mondial de produse de baza.Inlaturarea monoculturii si monoproductiei si trecerea treptata la devoltarea complexa a economiei nationale in tarile in curs de dezvoltare va avea consecinte pe termen lung in ce priveste participarea lor la exportul mondial de produse de baza, ca si la import.
La importul de produse de baza, atat in perioada interbelica cat si in perioada postbelica, ponderea cea mai mare, dar cu o usoara tendinta de scadere in ultimul deceniu, a revenit tarilor dezvoltate. Situatia este justificata de faptul ca in aceste tari este concentrata cea mai mare parte a industriei prelucratoare, a carei capacitate de productie a sporit considerabil in aceasta perioada. De aceea, tarilor dezvoltate le-a revenit in perioada luata in studiu intre 3/4 si 4/5 din importul capitalist de produse de baza, cu o usoara tendinta de scadere in deceniul noua.
Cat priveste tarile socialiste (sau foste socialiste), participarea lor la comertul mondial cu produse de baza a fost modesta. Situatia se prezinta insa diferentiat pe tari, in functie de gradul lor de dotare cu resurse naturale si de nivelul dezvoltarii fortelor de productie. In ultimii ani, tarilor socialiste le-a revenit cea 10-l1% din comertul mondial cu produse de baza (cea 11-l3% la export si 9-l1% la import). Colapsul comunismului in Europa, la sfarsitul deceniului noua, a dus la o brusca scadere a ponderii acestor tari in comertul mondial cu produse de baza in perioada de dupa 1990.In ceea ce priveste comertul cu produse manufacturate, participarea diverselor grupe de tari se prezinta diferit fata de comertul cu produse de baza1.
Detinand monopolul industriei prelucratoare, tarile dezvoltate detin si monopolul exportului de produse manufacturate si vor continua sa-l detina inca multa vreme, intrucat decalajul industrial fata de tarile in curs de dezvoltare este extrem de mare. Se remarca totusi o foarte usoara scadere a ponderii tarilor dezvoltate in exportul de produse manufacturate in perioada luata in studiu si o crestere corespunzatoare a ponderii tarilor in curs de dezvoltare (de la 6,3% in 1960 la 19,6% in 1991), dar decalajul continua sa fie considerabil (in volum absolut). Se apreciaza ca aceasta tendinta se va accentua in viitor ca urmare a intensificarii procesului de industrializare din tarile in curs de dezvoltare2 si indeosebi din cele denumite in literatura de specialitate tari recent industrializate (sau micii tigrii sau dragoni).
Experienta arata ca tarile in curs de dezvoltare cuceresc foarte greu pozitii pe piata mondiala la exportul de produse manufacturate datorita concurentei extrem de ascutita din partea tarilor dezvoltate. Ele au sperat ca sistemul generalizat de preferinte vamale nereciproce si nediscrimiantorii, pus in aplicare incepand din anul 1971, pe o perioada initiala de 10 ani si prelungit ulterior, sa favorizeze intr-o masura mai mare exporturile lor de produse industriale finite si seminifite pe pietele tarilor dezvoltate si sa contribuie in felul acesta la sporirea ponderii lor in exportul mondial de produse manufacturate. Rezultatele obtinute n-au fost insa la nivelul asteptarilor acestor tari, la aceasta contribuind si declansarea crizei economice mondiale, odata cu punerea in aplicare a S.G.P.
Desi in ultimul deceniu si jumatate numarul tarilor in curs de dezvoltare exportatoare de produse manufacturate a crescut, doar o mica parte dintre ele detin o pondere mai insemnata in exportul acestor produse. Datele din ultimii ani arata ca cea 80% din exportul total de produse manufacturate a tarilor in curs de dezvoltare se realizeaza de cea 10 tari, 15-l6% se realizeaza de catre alte cea 30-35 de tari si numai 4-5% de catre restul acestora, ceea ce atesta slaba lor dezvoltare industriala.

Principalele tari in curs de dezvoltare exportatoare de produse manufacturate in anii 1973 si 1985
Miliarde $ in % din total export de prod. manufacturate al tarilor in curs de dezvoltare


1973 1985al 1973 1985a)
Export total de produse manufacturate al tarilor in curs de dezvoltare din care: 24 149 100 100


Taiwan 3,7 27,8 15,5 18,5
Coreea de Sud 2,7 27,7 11,0 18,5


Hong-Kong 4,7 27,3 19,5 18,5
Brazilia 1,2 15,5 5,0 10,5


Singapore 1,6 11,7 6,5 8,0
India 1,6 4,8 6,5 3,0


Malaezia 0,3 3,9"' 1,5 2,5"'
Thailanda 0,2 2,4"' 1,0 1,5"»


Argentina 0,7 1,4"' 3,0 1,0"'
Filipine 0,2 1,2"' 1,0 1,0"'


TOTAL cei 10 17,0 (124) 70,5 (83)
111 estimari; b) datele sunt pentru anul 1984. Sursa: General Agreement on Tariffs and Trade; International Trade 85-86, Geneva, 1986, . 16.
Principalii exportatori si importatori de produse manufacturate din randul tarilor in curs de dezvoltare in 1990 (in miliarde $)
Export Import


Hong-Kong 75,6 Hong-Kong 70,5
Taiwan 62,2 Singapore 44,4


Coreea de Sud 60,4 Coreea de Sud 44,1
Singapore 37,5 Taiwan 35,8


Mexic 26,0 Mexic 34,4
Brazilia 16,3 Thailanda 28,0


Malaezia 15,8 Malaezia 22,9
Thailanda 14,6 Arabia Saudita 18,2


India 14,0 Indonezia 16,6
In sfarsit, mai trebuie subliniat faptul ca structura exportului de produse manufacturate al tarilor in curs de dezvoltare continua sa fie diversificata, spre deosebire de exportul tarilor dezvoltate care este dominat de produsele ramurilor de "varf ale industriei si care este foarte diversificat, cu un nomenclator care se reinoieste si imbogateste permanent, ca urmare a uzurii morale extrem de rapide pentru majoritatea acestor produse.
La importul de produse manufacturate intaietatea o detin tot tarile dezvoltate, cu o pondere de cea. 70-75% (cu unele oscilatii de cresteri si scaderi), aceasta fiind rezultatul adancirii diviziunii muncii, adica al specializarii in productia industriala, pe ramuri si subramuri ale industriei, pe tipuri de produse si subansamble, fapt care implica un schimb reciproc tot mai insemnat de produse manufacturate (de sortimente, in principal) intre tarile dezvoltate.In conditiile actualei revolutii tehnico-stiintifice acest aspect va continua sa se adanceasca, ceea ce va determina o intensificare a comertului cu produse manufacturate intre tarile dezvoltate.
Pe masura ce tarile in curs de dezvoltare isi vor adanci participarea la diviziunea mondiala a muncii, se vor inregistra schimbari in evolutia ponderii celor doua grupe de tari in comertul mondial cu produse manufacturate.
Cat priveste tarile socialiste (sau foste socialiste), participarea lor la comertul mondial cu produse manufacturate a fost de cea 7-9%, pana in 1989, cu tendinta de pronuntata scadere in anii 1990-l992. Aceasta pondere nu reflecta nici pe departe potentialul industrial de care dispun in prezent aceste tari si atesta insuficienta lor participare la diviziunea internationala a muncii si la circuitul economic mondial .
Potrivit datelor GATT pe anul 1990, topul pirmelor 30 de tari exportatoare si importatoare de produse manufacturate a fost urmatorul (in miliarde dolari si locul ocupat in exportul mondial)

Exportatori


Locul Tara Valoric
1. Germania (RFG) 354,4


2. SUA 290,5
3. Japonia 275,1


4. Franta 161,3
5. Italia 148,6


6. Anglia 147,3
7. Belgia-Lux. 91,2


8. Olanda 77,8
9. Hong-Kong 75,6


10. Canada 73,3
11. Taiwan 62,2


12. Coreea de Sud 60,4
13. Elvetia 59,3


14. Suedia 47,5
15. China 44,3


16. Spania 41,7
17. Singapore 37,5


18. Austria 36,8
19. URSS 34,5


20. Mexic 26,0
21. Finlanda 21,1


22. Danemarca 20,9
23. R.D. Germana 20,4


24. Irlanda 16,4
25. Brazilia 16,3


26. Malaezia 15,8
27. Thailanda 14,6


28. India 14,0
29. Portugalia 13,1


30. Norvegia 11,4
Total mondial export de P.M. 2 445


Importatori
Locul Tara Valoric


1. SUA 374,8
2. Germania (RFG) 245,0


3. Franta 172,0
4. Anglia 169,7


5. Italia 113,1
6. Japonia 100,0


7. Canada 92,9
8. URSS 89,0


9. Olanda 89,0
10. Belgia Lux. 81,7


11. Hong-Kong 70,5
12. Spania 61,7


13. Elvetia 57,8
14. Singapore 44,4


15. Coreea de Sud 44,1
16. Suedia 42,8


17. China 42,5
18. Austria 40,7


19. Taiwan 35,8
20. Mexic 34,4


21. Australia 31,6
22. Thailanda 28,0


23. Danemarca 23,1
24. Malaezia 22,9


25. Norvegia 21,4
26. Finlanda 22,9


27. Arabia Saudita 18,2
28. Portugalia 11,1


29. Indonezia 16,6
30. Irlanda 15,7


Total mondial import de P.M. 2 550
Structura comertului international pe cele sase grupe de


produse
Pentru a cunoaste mai detaliat modificarile de structura ce s-au produs in evolutia postbelica a comertului international se va folosi, in continuare, clasificarea pe cele sase grupe de produse.


Tabelul 1.7.
Evolutia structurii exportului mondial pe sase grupe de
produse in anii 1937, 1960, 1970, 1980, 1985 si 1991 (in % din totalul
valoric pentru anii 1937-l985 si mid. dolari si in % in 1991)


Grupa de produse 19371 19601 1970 1980 1985 1991
Valoric in %


1. Produse alimentare 28,8 17,7 13,4 10,0 9,4 304,5 8,9
2. Materii prime 21,9 16,7 11,0 6,9 6,2 162,7 4,7


3. Combustibil 7,6 9,8 9,8 23,9 18,6 327,1 9,5
4. Produse chimice 4,4 6,8 7,1 7,4 7,9 300,7 8,7
5. Masini, utilaje si miji. de transp. 10,6 21,3 28,2 25,7 31,1 1256,4 36,5
6. Alte produse manufacturate 23,8 27,1 29,2 24,3 24,1 994,9 29,0


TOTAL2 97,1 99,4 98,7 98,5 97,3 3346,2 97,3
Din datele statistice rezulta ca unele grupe de produse au inregistrat o insemnata scadere a ponderii valorice in comertul mondial, iar altele o crestere fata de nivelul antebelic. S-au produs modificari si in ceea ce priveste structura si nomenclatorul fiecarei grupe de produse precum si participarea celor trei grupe de tari la comertul mondial pe cele sase grupe de produse.


Grupa de produse alimentare
Daca in perioada premergatoare celui de-al doilea razboi mondial, grupa produselor alimentare detinea primul loc in comertul international, in perioada postbelica ponderea valorica a acesteia a inregistrat o scadere continua, cifrandu-se in ultimii zece ani la cea 9-l0%. Ritmul de crestere al comertului mondial cu produse alimentare a fost relatiscazut, uneori chiar negativ. Valoric, nivelul maxim al exportului mondial de produse alimentare a fost atins in 1980 (cea 201,1 miliarde dolari), pentru ca in anii urmatori sa inregistreze oscilatii de crestere si scaderi, in 1985 cifrandu-se la numai cea 179 miliarde dolari, iar in 1991 sa creasca la 304,5 miliarde dolari. Aceasta evolutie a ponderii valorice a grupei de produse alimentare in comertul international s-a datorat in principal urmatoarelor cauze:
a) agricultura din tarile capitaliste afectate de cel de-al doilea razboi mondial s-a refacut intr-un timp relatiscurt si a inregistrat apoi o continua dezvoltare; ca urmare, a sporit gradul de autoaprovizionare al tarilor respective cu produse alimentare din productia proprie si a avut loc o reducere relativa a importurilor de produse alimentare, in special la produsele obtinute in cantitati sporite din agricultura proprie; cu alte cuvinte, s-a redus dependenta acestora de importul de produse alimentare intr-o anumita masura fata de trecut; tendinta aceasta se va accentua si in perioada urmatoare;
b) intr-un numar tot mai mare de tari in curs de dezvoltare s-au redus exporturile de produse alimentare cel putin din doua motive: 1) datorita sporirii consumului intern, sporire cauzata, in primul rand, de cresterea insemnata a populatiei acestor tari, dar si datorita cresterii, intr-o anumita masura, a nivelului de trai al populatiei din aceste state in perioada de dupa castigarea independentei politice; 2) datorita faptului ca tarile, a caror agricultura a fost orientata de fostele metropole pe linia monoculturii, au inceput sa ia masuri pentru inlaturarea treptata a acestei specializari unilaterale; aceste doua cauze se vor accentua in viitor si vor avea influenta asupra participarii tarilor in curs de dezvoltare la comertul international cu produse alimentare;
c) evolutia ponderii valorice a grupei de produse alimentare a fost si va continua sa fie influentata si de dinamica preturilor la aceste produse; preturile produselor alimentre au manifestat in deceniile sase si sapte, cu exceptia anumitor perioade scurte de timp, o tendinta de stagnare, uneori chiar de scadere, o crestere pronuntata inregistrandu-se numai in perioada anilor 1971-l974, pentru ca in anii urmatori cresterea sa fie moderata sau sa scada din nou foarte puternic.
Evolutia preturilor la produsele alimentare a fost diferentiata pe cele doua grupe de tari nesocialiste ceea ce a influentat intr-o anumita masura participarea (ponderea) acestora in comertul international cu produsele respective.
Daca sub aspectul ponderii valorice, comertul international cu produse alimentare a inregistrat o insemnata scadere fata de nivelul antebelic, sub aspectul volumului fizic (ca si valoric) s-a inregistrat o crestere importanta in perioada postbelica, dar ritmul de crestere a fost mai lent aticu al altor grupe de produse.
Concomitent cu aceasta, in cadrul grupei de produse alimentare s-au produs si vor continua sa se produca si anumite schimbari de structura, determinate intr-o mai mica masura de revolutia tehnico-stiintifica (care inca nu si-a spus ultimul cuvant in productia de produse alimentare indeosebi pe linia crearii de inlocuitori sintetici ai produselor alimentare naturale cu proprietati nutritive similare sau apropiate acestora) si intr-o mai mare masura de schimbarile care s-au produs si se vor produce in continuare in consumul alimentar al populatiei din diverse tari si regiuni ale lumii.
Cat priveste structura de ansamblu a acestei grupe de produse se poate sublinia ca nomenclatorul produselor comercializate pe piata internationala s-a imbogatit considerabil in perioada postbelica (ca sortimente de produse) iar, ca tendinta, se inregistreaza, mai ales in ultimul timp, sporirea ponderii produselor alimentare cu un grad tot mai inalt de prelucrare industriala, tendinta ce se va accentua tot mai mult in viitor. Totodata, se remarca faptul ca o pondere tot mai mare in exportul de produse alimentare revine produselor animaliere cu valoare nutrivita ridicata.
Comertul mondial cu produse alimentare este dominat de grupul tarilor dezvoltate (69,7% in export si 73,2% in import in 1991), urmat fiind la distanta de grupul tarilor in curs de dezvoltare (28,2% la export si 21,2% la import).


Grupa ae materii prime
Aceasta grupa a inregistrat, de asemenea, o insemnata scadere a ponderii valorice in comertul international in perioada postbelica cifrandu-se la 11% in 1970 si cea 5-6'; in anii 1985-l991, fata de circa 22%' in 1937. Nivelul maxim al volumului valoric al exportului mondial de materii prime naturale a fost atins in anul 1980 (cea 136,8 miliarde dolari», pentru ca in anii urmatori sa scada, cifrandu-se in 1985 doar la 118 miliarde dolari si sa creasca din nou la 162,7 miliarde dolari in 1991. Dinamica comertului international cu materii prime (naturale' a fost sub nivelul dinamicii celorlalte grupe de produse si cu frecvente oscilatii. Aceasta s-a datorat in principal urmatoarelor cauze:
a) sub ir fluenta revolutiei tehnico stiintifice contemporane a sporit considerabil gradul de prelucrare industriala a materiilor prime (naturale) si s-a inregistrat o scadere a consumului acestora pe unitatea de produs finit; aceasta a determinat o scadere relativa a comertului cu materii prime naturale;
b) datorita revolutiei tehnico stiintifice a aparut posibilitatea inlocuirii (partiale) a unor materii prime naturale, socotite clasice, cu altele noi, sintetice (cauciuc sintetic, fibre sintetice, mase plastice, rasini sintetice etc); productia de inlocuitori sintetici a crescut considerabil in aceasta perioada, sporind totodata si comertul cu aceste produse, dar statistica internationala ii inc
adreaza la grupa de produsi chimice; aceasta a determinat o scadere relativa a consumului si comertului cu materii prime naturale;
c) evolutia preturilor la materiile prime naturale, precum si politica de constituire a stocurilor strategice de materii prime, promovata in aceasta perioada in principal de catre tarile dezvoltate participante la diverse blocuri militare, au influentat si evolutia ponderii valorice a grupei de materii prime in comertul international.
Paralel cu scaderea ponderii valorice a grupei de materii prime in comertul international, a avut loc si o imbogatire a nomenclatorului acesteia, atat prin aparitia inlocuitorilor sintetici (incadrati in grupa de produse chimice), cat si prin intrarea in circuitul international a unor materii prime naturale noi care si-au gasit intrebuintarea industriala in perioada postbelica ca urmare a revolutiei tehnico-stimtifice (de exemplu: materiile prime pentru industria atomica, o gama larga de minereuri strategice de metale rare pentru industria aerospatiala, electronica etc). Productia, consumul si comertul cu aceste materii prime au inregistrat o crestere sensibila in perioada postbelica.
Totodata, progresul tehnico-stiintific contemporan a permis si inlocuirea partiala a unor materii prime naturale (ale caror rezerve sunt mai limitate) cu altele, ale caror rezerve descoperite sunt mult mai mari. Cel mai tipic exemplu in aceasta privinta este inlocuirea partiala a cuprului cu aluminiu intr-o serie de domenii in care tehnica a permis acest lucru. Aceasta a determinat si o dinamica inegala a comertului cu materii prime.
In sfarsit, mai trebuie subliniat si faptul ca, in conditiile agravarii problemei materiilor prime pe mondial, intra tot mai mult in atentia tuturor tarilor si problema reciclarii deseurilor de materii prime naturale si sintetice (fierul si fonta veche, deseurile lemnoase, de textile, de hartiei, de cauciuc, de mase plastice etc), care va avea o influenta sporita asupra comertului cu materii prime sub toate aspectele (dinamica, volum, structura, fluxuri comerciale).
Comertul mondial cu materii prime este dominat de grupul tarilor dezvoltate (65,4% la export si 70,3% la import in 1991), urmat de grupul tarilor in curs de dezvoltare (31,0% la export si 26,4% la import) si de cel al tarilor socialiste sau foste socialiste (cea 4,0% la export si 3,3% la import).
Grupa de combustibili minerali, carburanti si lubrefianti
Sub aspectul ponderii valorice, aceasta grupa a inregistrat o crestere neinsemnata pana la sfarsitul deceniului sapte, pentru ca in anii urmatori cresterea sa fie considerabila (cea 23-24% in 1980-l981, fata de numai cea 10% in 1970 si 7,6% in 1937). in anii 1982-l985, ponderea acestei grupe s-a redus la cea 18-20% din comertul mondial, pentru ca in 1991 sa atinga numai 9,5%.
Valoric, aceasta grupa a inregistrat cele mai spectaculoase salturi indeosebi sub incidenta cresterii preturilor. Daca in 1965 volumul valoric al exportului de combustibil s-a cifrat la 17,84 miliarde dolari, iar in 1970 la 28,7 miliarde dolari, in 1975, dupa primul soc petrolier, s-a cifrat la circa 169,5 miliarde dolari, iar in 1980, dupa al doilea soc petrolier, la circa 479,6 miliarde dolari. in anii urmatori se inregistreaza oscilatii de cresteri si scaderi substantiale, volumul valoric al exporturilor cifrandu-se in 1988 la numai 253 miliarde dolari, iar in 1991 la 300,7 miliarde dolari.
Aceasta grupa a avut o evolutie deosebita de cea a materiilor prime si a produselor alimentare in perioada postbelica. Dar, si in cadrul acesteia, comertul cu diversi combustibili a fost neuniform. Daca in perioada antebelica ponderea cea mai mare in comertul cu combustibili revenea carbunilor, dupa razboi situatia s-a inversat, ponderea cea mai mare si in continua crestere revenind titeiului, produselor petroliere si in ultimul deceniu si al gazelor naturale.
Aceasta evolutie a comertului cu carbuni si titei (inclusiproduse petroliere) a fost determinata in mare masura de schimbarile care s-au produs in structura balantei energetice a tarilor dezvoltate in perioada postbelica, cand titeiul a fost ieftin.
Cresterea absoluta (considerabila) si relativa a comertului cu titei pana la inceputul deceniului opt, in dauna comertului cu carbuni, se explica prin urmatoarele cauze mai importante:
a) sporirea intr-un ritm accelerat a parcului de mijloace de transport (automobile, tractoare, nave, avioane), toate fiind consumatoare de combustibil lichid; pe ansamblul tarilor nesocialiste, parcul de mijloace de transport consuma cea 50-55% din combustibilul lichid;
b) valorificarea superioara a titeiului (si a gazelor naturale) in industria petrochimica, indeosebi pentru productia de inlocuitori sintetici ai materiilor prime naturale; o pondere in crestere din productia de titei este destinata industriei petrochimice si aceasta tendinta se va accentua in viitor;
c) trecerea tot mai pronuntata de la incalzirea cu lemne si carbuni a imobilelor la incalzirea cu pacura (si gaze) in principal in centrele urbane; aceasta tendinta a inceput, treptat, sa se inverseze ca urmare a cresterii considerabile a preturilor la titei si gaz metan odata cu izbucnirea crizei energetice;
d) pentru perioada ultimilor ani, evolutia ponderii valorice a grupei de combustibili in ansamblu si in special a comertului cu titei (si derivate) a fost puternic influentata de cresterea considerabila a preturilor; pe ansamblul grupei de combustibili preturile crescusera in 1981 fata de 1970 de aproape 11 ori, iar la titei, in aceeasi perioada, de peste 16 ori; aceasta a facut ca, chiar in conditinle in care volumul fizic al exportului de titei a scazut, ponderea valorica a grupei de combustibili sa se dubleze. Scaderea preturilor la titei sau cresterea usoara a acestora in ultimii ani (1983-l991) a deteminat, pe langa scaderea volumului fizic, si reducerea insemnata a ponderii valorice a grupei de combustibili in comertul mondial.
Declansarea crizei energetice, care a cuprins aproape intreaga lume, a inceput sa produca schimbari pe termen lung in structura si dinamica comertului cu combustibil. Toate tarile au inceput sa fie preocupate de sporirea bazei proprii de combustibili si de gasirea de inlocuitori mai ieftini ai titeiului, de valorificarea lor superioara si de rationalizarea consumului acestora. In conditiile accentuarii crizei petrolului a sporit productia de carbune si consumul acestora si deci si comertul international cu carbune, ceea ce s-a observat in ultimii ani la scara mondiala.
Importantele rezerve de carbuni cunoscute pana in prezent si progresul tehnic inregistrat in exploatarea lor vor face ca acest combustibil sa redevina competitisi sa-si sporeasca, intr-o oarecare masura, ponderea in balanta energetica mondiala. Valorificarea industriala a carbunelui (obtinerea de benzina sintetica din carbune) in conditiile crizei petrolului va impulsiona productia si comertul cu acest combustibil. In acelasi timp, tehnica actuala, dar mai ales cea viitoare, va permite si gazeificarea subterana a carbunelui care, desi destul de costisitoare, prezinta avantajul ca reduce considerabil poluarea si permite exploatarea unor zacaminte de carbune considerate pana m prezent, ca inexploaile.
Comertul international cu combustibil prezinta unele particularitati in ce priveste participarea diverselor tari si grupe de tari la exportul si importul acestora in perioada postbelica.
Exportul de combustibil a fost dominat de gmpui tarilor in curs de dezvoltare, a carui pondere a crescut substantial in deceniul opt, sub incidenta celor doua socuri petroliere, pentru ca in deceniul noua, odata cu scaderea preturilor la titei si ia deteriorarea pozitiei larilor membre OPEC, ponderea acestui grup de tari sa scada considerabil, cifrandu-se la 59,8% in 1991 fata de 75'/) in 1975 si 72.3?;, in 1980. Spre deosebire de export, importurile de combustibil au fost permanent dominate de tarile dezvoltate (73,3% in 1991). Ponderea tarilor socialiste (sau foste socialiste) a crescut ia 21,6% la export si 9,6% la import in anul 1988, pentru ca in 1991 sa scada la 7,4%. la export si 3,7% la import (fara R.P. Chineza.
11. SUA 12,3 3,3 3


12 Algei a 12,0 3 86
13. Libia 11,5 3 85


14. Indonezia 11,2 3 44
15. Mexic 9.8 2,5 24


Total cei 15 255 68.5



1.1 Belgia-l.ux. 9,6 2,3 8
12 Canada 7,3 2 6


13. Taiwan 6,0 1,5 11
11. Brazilia 5,4 1.5 24


15. Suedia 5,0 1,0 9
Total cei 15 229.6 70,0

farmaceutice si de cosmetica etc.) si scaderea ponderii produselor cu volum mare si valoare mica (ingrasaminte, produse clorosodice, negru de fum etc.), adica a produselor cu un grad scazut de prelucrare industriala. La scara mondiala, ponderea primei subgrupe de produse chimice se cifra in prima jumatate a deceniului noua la cea 75-80%, iar a celei de a doua subgrupe la cea 20-25% din totalul grupei mari de produse chimice. Tendinta a continuat sa se accentueze in perioada urmatoare.
Participarea diverselor grupe de tari la comertul international cu produse chimice prezinta unele trasaturi caracteristice determinate in general de participara acestora cu ponderi foarte diferite in industria chimica. Comertul mondial cu produse chimice este dominat.la distanta de catre tarile dezvoltate (85,1% la export si 69,2% la import in 1991), urmat de tarile in curs de dezvoltare (12,9% la export si 27,4% la import) si tarile foste socialiste (2,0% la export si 3,4% la import), dupa cum rezulta din datele elului nr. 1.81.
Dupa datele publicate de GATT, principalii 15 exportatori si importatori de produse chimice in 1990 au fost (in mrd $ si in % din exportul si importul mondial si al tarilor respective):

Exportatori Pondere in %


valoric in exp. mondial in exportul tarii
1. R.F. Germania 50,6 17 12,5


2. SUA 39,5 13 10
3. Franta 28,3 9,5 13


4. Anglia 23,6 8 12,5
5. Olanda 20,1 6,5 15,5


6. Belgia Lux. 16,5 5,5 14
7. Japonia 15,8 5,3 55


8. Elvetia 13,5 4,5 21
9. Italia 11,0 3,5 6,5


10. Canada 6,7 2 5
11. Spania 4,7 1,5 8,5


12. Hong-Kong 4,4 1,5 5,5
13. Suedia 4,3 1,5 7,5


14. URSS 4,2 1,5 4
15. Irlanda 3,8 1,3 16


Total cei 15 246,8 82,5



Inportatori Pondere in %
valoric in imp. mondial in imp. tarii


1. R.F. Germania 30,9 10 9
2. Franta 25,0 8 10,5


3. SUA 23,7 7,5 4,5
4. Italia 20,0 6,5 11


5. Anglia 19,3 6 8,5
6. Japonia 15,2 5 6,5


7. Belgia-Lux. 13,7 4,5 11,5
8. Olanda 13,1 4 10,5


9. URSS 10,4 3,5 8,5
10. Spania 8,7 3 10


11. Elvetia 7,9 2,5 11,5
12. Canada 7,8 2,5 6


13. Coreea de Sud 7,4 2,5 10,5
14. Taiwan 7,0 2 13


15. China 6,7 2 13
Total cei 15 216,6 59,5


Sursa: GATT, International Trade, 1990-l991, Geneva, 1992.



Grupa de masini, utilaje si mijloace de transport
Aceasta grupa de produse a inregistrat pana prin anii 1971/72 cel mai inalt ritm de crestere in cadrul comertului intenational si in consecinta cea mai rapida crestere a ponderii valorice (de la 10,7% in 1937 la peste 30% in 1971/1972).In deceniul opt, ritmul comertului international cu masini, utilaje si mijloace de transport s-a incetinit usor ca urmare a restrangerii activitatilor economice, in principal in tarile capitaliste dezvoltate, sub influenta fenomenelor negative cu care s-a confruntat economia mondiala, ceea ce a dus si la o usoara scadere a ponderii acestei grupe de produse in comertul international (cea 26% in 1980) fata de nivelul maxim atins in anii 1971-l972, pentru ca in deceniul noua tendinta sa se inverseze si ponderea acestei grupe de produse sa creasca din nou (36,5% in 1991).In 1991, volumul valoric al exportului mondial de maini, utilaje si mijloace de transport s-a cifrat la 1 256,4 miliarde dolari, fiind de peste 100 ori mai mare fata de nivelul anului 1950, in timp ce exportul mondial total crescuse de circa 57 ori in 1991 fata de 1950.
Dezvoltarea considerabila a comertului cu masini, utilaje si mijloace de transport in perioada postbelica a fost determinata de urmatoarele cauze importante:
a) modernizarea continua si in ritm rapid a tuturor ramurilor industriale, precum si a celorlalte ramuri ale economiei (agricultura, transporturi, servicii etc), sub influenta revolutiei tehnico-stiintifice; uzura morala extrem de rapida in toate ramurile industriei si cu precadere in ramurile de "varf ale acesteia, a facut ca procesul de modernizare sa devina un proces continuu, permanent, derivand de aici nevoia sporita de masini, utilaje si mijloace de transport;
b) aparitia si dezvoltarea unor ramuri si subramuri industriale noi in tarile dezvoltate, sub influenta revolutiei tehnico-stiintifice contemporane (de ex.: industria atomica, industria aerospatiala, industria electronica, industria petrochimica etc), ramuri care necesita masini si utilaje in cantitati mereu sporite si din ce in ce mai perfectionate;
c) accentuarea specializarii industriale a tarilor dezvoltate, in cadrul diviziunii mondiale a muncii, fapt care presupune si un schimb reciproc tot mai insemnat de produse ale industriei constructoare de masini intre tarile respective;
d) extinderea ramurilor industriei extractive, aparitia si dezvoltarea unor ramuri ale industriei prelucratoare in tot mai multe tari cu economia in curs de dezvoltare, ca urmare a trecerii acestora la industrializare; de aici rezulta nevoia sporita a acestora de masini, utilaje si mijloace de transport;
e) largirea constructiilor cu caracter militar pe teritoriul multor state (baze miliare, aeroporturi etc), precum si dezvoltarea industriei de razboi intr-un numar din ce in ce mai mare de tari, indeosebi a celor incluse in diverse blocuri militare, toate acestea reclamand o gama sporita de masini si utilaje tot mai perfectionate;
f) in sfarsit, trebuie subliniat si faptul ca ponderea valorica a grupei de masini, utilaje si mijloace de transport a fost influentata nu numai de cresterea considerabila a volumului fizic al comertului cu aceste produse, ci si de evolutia preturilor, care au marcat o tendinta ferma de crestere (diferentiat insa pe subgrupe de produse).In exportul mondial de produse manufacturate, grupa de masini, utilaje si mijloace de transport detine in prezent cea 40-45% fata de numai 25-29% in perioada premergatoare celui de al doilea razboi mondial. Se disting in cadrul acestor doua subgrupe: 1) subgrupa de masini si utilaje (inclusiproduse ale industriei electrotehnice si electronice), cu o pondere de cea 20-25% si 2) subgrupa de mijloace de transport, cu o pondere de cea 9-l1%.
Paralel cu insemnata crestere a volumului fizic si valoric, comertul international cu masini, utilaje si mijloace de transport a inregistrat in perioada postbelica importante modificari de structura, sub influenta revolutiei tehnico-stiintinee, care s-au concretizat prin imbogatirea considerabila a gamei de produse si reinoirea acesteia la intervale de timp din ce in ce mai scurte, ca urmare a uzuri; morale extrem de rapide. Durata medie de viata pentru marea majoritate a produselor industriei constructoare de masini este in prezent de 4-6 ani sau chiar mai mica in anumite subramuri ale acesteia.
In cadrul comertului internatioal cu masini si utilaje se remarca, pe langa cresterea ponderii valorice si imbogatirea permanenta a nomenclatorului de produse comercializate, expansiunea comertului cu instalatii complexe pentru constructia de obiective industriale de mare capacitate. Ponderea instalatiilor complexe in totalul exportului de masini si utilaje a cunoscut o permanenta crestere, cifrandu-se in prezent la cea 60-65'< din totalul exportului acestei subgrupe. Un rol important revine si comertului international cu piese si subansamble. O pondere in crestere revine totodata si produselor industriei electrotehnice si electronice (cea 6-7%), al caror nomenclator s-a diversificat considerabil.
Cat priveste subgrupa mijloacelor de transport, a carei pondere a crescut mult fata de nivelul antebelic, aceasta se remarca nu numai printr-o structura diversificata, ci si prin shchimbari de locuri )ca pondere valorica) intre diversele categorii de mijloace de transport. Automobilele autoturismele, autocamioanele, autobuzele) ocupa primul loc, fiind urmate, in ordine, de navele comerciale maritime si fluviale, avioane si helicoptere, pe ultimul loc plasandu-se materialul rulant pentru caile ferate.
Criza titeiului a inceput sa influenteze1 pe termen lung industria constructoare de mijloace de transport si implicit comertul international cu produsele acesteia. Deja catre sfarsitul deceniului opt au inceput sa se resimta efectele acesteia in productia si comertul international cu mijloace de transport, precum si cu alte produse ale industriei constructoare de masini.In stransa legatura cu dezvoltarea comertului international cu masini utilaje si mijloace de transport (precum si cu alte produse manufacturate) a luat un avant deosebit, sub influenta revolutiei tohnico-stiintifice, si comertul cu inteligenta (brevete, licente, know-how, consulting-ingineering), care, treptat, s-a transformat intr-un timent distinct al comertului international, cu o pondere in continua crestere. Desi in cadrul acestui timent al comertului international au fost atrase toate tarile dezvoltate si un numar in continua crestere de tari in curs de dezvoltare, el continua sa (ie monopolizat (indeosebi in ce priveste exportul) de catre un numar restrins de tari dezvoltate.
Ca si comertul cu produse chimice, comertul mondial cu masini, utilaje si mijloace de transport este dominat de tarile dezvoltate (84,6% la export s. 70,8% la import in 1991), cu o usoara tendinta de scadere la export si cu o schimbare rapida de locuri intre principalele tari industrializate. Tarile in curs de dezvoltare, desi si-au majorat ponderea de la 3,3% in 1975 la 13,9% in 1991, in exportul acestei categorii de produse au un nomenclator inca redus pe de o parte,iar, pe de alta parte, peste 85% din exportul acestor produse revine unui grup restrins de 6-8 tari (cele recent industrializate). Tarile socialiste sau foste socialiste detin o pondere mica in comertul mondial cu masini, utilaje si mijloace de transport (cea 1,5% la export si 2,8% la import in 1991) .


Grupe ie alte produse manufacturate
Aceasta grupa a detinut si continua sa detina o pondere mare in comertul international, cu tendinta de crestere pana la sfarsitul deceniului sapte si oscilatii de cresteri si scaderi in deceniul opt: si inceputul deceniului noua (cea 24% in 1937, 29,2% in 1970, si 25-29% in anii 1980-l991).
Valoric, nivelul maxim al exportului mondial de alte produse manufacturate a fost atins in 1980 (peste 485 miliarde dolari) pentru ca in anii urmatori sa
Dup i date publicate de GATT, principalii 15 importatori si importatori de masini, utilaje si in jlonee de transport in 1990 au fost (in mrd $ si in % in exportul si importul mondial si al tarii respective)


valoric Pondere in %
Exportatori in exp. mondial m exp. total al tarii


1. Japonia 202,9 16,5 71
2. R.F. Germania 196.6 16 49


3. SUA 182,6 15 46
4. Franta 78,4 6,5 36


5. Anglia 75,4 6 41
6. italia 63.2 5 37


/. Canada 47,2 4 36
8. Belgia-l.ux. 32,3 2,5 27


9. Olanda 30,7 2,5 2:;
10. Singapore 26.4 2 50


11. Taiwan 26.3 2 39
12. Coreea de Sud 25,5 2 39


13 Suedia 24.9 2 43
14. Spania 21.6 1,5 39


15. Hong-Kong. 21,2 1.5 26
Total cei 15 1055.3 85.5

valor ic Pondere in %
Importatori in imp. mondial in imp. total al tarii
1. SUA 213,3 16,5 41


2. R.F. Germania 110,9 8,5 32
3. Anglia 84,3 6,5 38


4 Franta 79.6 6 34
5. Canada 58,5 4,5 47


6. URSS 54,6 4 45
7. Italia 54,3 4 30


8. Olanda 38,9 3 31
9.Belgia-Lux. 36.5 3 31


10. Japonia 36,0 3 15
11 Spania 33.4 2,5 38


12. Singapore 27.2 2 45
13. Coreea de Sud 23.9 2 34


14. Hong-Kong 23,0 2 28
15. Mexic 22,4 1.5 54


Total cei 15 896,9 69.5
Inregistreze oscilatii de cresteri si scaderi, cifrandu-se in 1985 la cea 456 miliarde dolari si in 1991 la cea 995 miliarde.
Grupa de alte produse manufacturate este foarte eterogena ca structura, cuprinzand o gama foarte variata de produse finite si semifinite, la care concura toate ramurile industriei prelucratoare, in afara de chimie, constructii de masini si alimentara, gama care s-a imbogatit si reinoit permanent in perioada postbelica.
Revolutia tehnico-stiintifica a dinamizat si comertul cu produsele manufacturate din aceasta grupa si a influentat puternic structura acesteia, diferentiat insa pe subgrupe.
Se remarca in cadrul acestei grupe urmatoarele subgrupe: produsele industriei siderurgice si ale metalurgiei neferoase, produsele textile (tesaturi, confectii, tricotaje etc), produsele din piele (incaltaminte, articole de marochinarie etc), blanurile, mobila si alte produse finite si semifinite din lemn, hartia, celuloza, cimentul si alte materiale de constructii, instrumentele de masura si control, aparatura medicala si de laborator, aparatele foto si de cinematograf, instrumentele muzicale si articolele de sport, ceasurile, obiectele de podoaba, jucariile, covoarele, articolele de artizanat si altele.
Dintre toate acestea se distanteaza subgrupa metalelor (feroase si neferoase), cu pondere in continua crestere (cea 26-28% din totalul grupei in anii 1985-l991 si subgrupa textilelor, cu o pondere in usoara scadere (cea 20-22% din totalul grupei in anii 1985-l991), impreuna reprezentand 48-50% din exprotul mondial de alte produse manufacturate. Cu o pondere in crestere se situeaza apoi mobila si alte produse finite si semifinite din lemn, precum si subgrupa materialelor de constructii. Celelalte subgrupe detin in general ponderi mai mici.
Comertul mondial cu alte produse manufacturate este dominat tot de tarile dezvoltate, dar cu o pondere mai mica decat in celelalte doua grupe de produse manufacturate (69,4% la export si 73,8% la import in 1991). De remarcat faptul ca, in ultimii ani ai perioadei analizate, tarile dezvoltate au inregistrat un deficit in crestere in balanta comerciala a acestei grupe de produse. Tarile in curs de dezvoltare detin o pozitie mai buna in exportul acestor produse (cea 28,8% in 1991), la unele subgrupe detinand ponderi mai mari (la textile, produse de artizanat, metale neferoase etc. - cea. 30-35% din exportul mondial). Tarile in curs de dezvoltare, spre deosebire de cele dezvoltate, au inceput sa inregistreze la aceasta grupa de produse un excedent in crestere in cadrul balantei comerciale, iar numarul statelor exportatoare este mult mai mare decat la celelalte doua grupe de produse manufacturate (peste 50). Tarile socialiste sau foste socialiste detin o pondere modesta in comertul cu astfel de produse (1,8% la export si 2,8% la import in 1991).
Din cele prezentate cu privire la structura comertului international si la participarea diverselor grupe de tari la exportul si importul diverselor grupe de produse rezulta cateva trasaturi caracteristice ale perioadei postbelice si anume:
- nomenclatorul produselor comercializate in perioada postbelica s-a imbogatit si reinnoit permanent, predominand in comertul mondial produsele manufacturate cu un grad tot mai ridicat de prelucrare industriala;
- in cadrul produselor manufacturate s-au detasat, ca pondere valorica, produsele industriei constructiilor de masini, urmate de subgrupa altor produse manufacturate si de subgrupa produselor chimice;
- comertul cu produse manufacturate, atat la export cat si la import, a fost si continua sa fie dominat de grupul tarilor dezvoltate, dar cu o usoara tendinta de scadere a ponderii lor in favoarea tarilor in curs de dezvoltare si in mai mica masura a tarilor socialiste sau foste socialiste; aceasta tendinta se va accentua pe masura ce ultimele doua grupe de tari vor inregistra progrese mai substantiale pe linia dezvoltarii lor industriale;
- cat priveste comertul cu produse de baza, desi valoric si fizic a inregistrat o importanta crestere, ca pondere valorica a inregistrat o scadere fata de perioada antebelica, pierzand intaietatea in comertul mondial in favoarea produselor manufacturate; pe cele trei subgrupe, evolutia a fost neuniforma: produsele alimentare si materiile prime au inregistrat o importanta scadere a ponderii valorice fata de perioada antebelica, in timp ce combustibilii au inregistrat o importanta crestere indeosebi in deceniul opt, in principal sub incidenta cresterii preturilor la titei, pentru ca spre sfarsitul deceniului noua sa scada substantial;
- in comertul cu produse de baza, participarea celor trei grupe de tari este intr-o anumita masura diferita fata de comertul cu produse manufacturate; grupul tarilor in curs de dezvoltare joaca un rol relatiimportant ca exportatori la toate cele trei subgrupe de produse de baza si indeosebi la combustibili si materii prime; tarile dezvoltate domina importul la toate cele teri subgrupe si joaca un rol important la export indeosebi la produsele alimentare; cat priveste tarile socialiste sau foste socialiste participarea lor la comertul cu produse de baza este relatimodesta.


Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre evolutia comertului international in perioada postbelica

Aspecte specifice ale finantarii pe termen lung
Evolutia comertului international in perioada postbelica
Integrarea economica din diferite tari
Acordul general pentru tarife si comert (g.a.t.t.)
Conferinta natiunilor unite pentru comert si dezvoltare (unctad)
Sistemul generalizat de preferinte vamale (s.g.p)
Politica comerciala a romaniei in perioada postbelica
Impactul proceselor de reforma
Teorii si modele privind comertul international
Locul comertului in economia nationala
Implicatiile mecanismului de piata asupra activiatii comerciale
Cererea de marfuri
Preturile in comert
Coordonatele pietei bunurilor si serviciilor
Politica stocurilor de marfuri in comert
Politici privind aprovizionarea cu marfuri in
Cercetarea stiintifica in comert


lupa cautareCAUTA IN SITE