StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
economie ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economie europeana

Integrarea incipienta: teoria uniunii vamale



Integrarea incipienta: teoria uniunii vamale

Revenim intr-o alta zona a gandirii economice, una mai tarzie si apartinand de astadata chiar integrarii economice intre natiuni. Un adevarat "clasic"  al acestei zone de gandire este Jacob Viner si lui ii apartine teoria uniunii vamale, respectiv analiza care urmeaza Presupunem considerarea a trei faze de existenta a pietei unui bun oarecare, "x" (Figura I.2). Intr-o "faza zero", de referinta, piata bunului este considerata inchisa, cu pretul, cantitatea, cererea si oferta proprii de piata, ca functii de nivelul pretului si, fireste, materializate in cantitati cerute si oferite. Punctul de echilibru E fixeaza nivelul pretului pentru care cererea autohtona (Dx) se reconciliaza cu oferta, tot autohtona (Sx), si in termenii cantitatii (cerute si, respectiv, oferite).




Px (Dx) (Sx)



E

P2 C D S(w+t)


P1           A F G B S(w)





O Q4 Q2 Q3 Q1 Qx


Figura I.2 Aplicarea tarifului vamal

In "faza unu", urmare deschiderii economice se face simtita, alaturi de oferta autohtona (Sx) oferta internationala (Sw), una perfect elastica (orizontala).Ca prima consecinta, nivelul pretului, initial variabila exogena, se stabilizeaza brutal la P1, afectand echilibrul de piata initial si lovind, prin intermediul reducerii pretului, concurenta autohtona. Cantitatea totala, achizitionata de consumator, devine OQ1, dintre care, insa, ofertantii autohtoni mai pastreaza numai OQ4, restul desfasurat pe segmentul Q4Q1 revenind, pentru consumatorul autohton, din import. Valoarea (suprafata, pe grafic) aferenta surplusului consumatorului creste, odata cu reducerea pretului, la o arie triunghiulara BP1Px.

In consecinta, deschiderea economiei inspre restul lumii favorizeaza consumatorii autohtoni, oferindu-le un plus de bunastare (corespunzatoare cresterii surplusului consumatorului, urmare reducerii pretului de la PE la P1). Faptic, concurarea productiei autohtone de catre ofertantii externi este aceea care ofera aceasta imagine de "bias" a ofertei straine.

Figura I.2 include insa si o anume "faza doi", anume introducerea, de catre autoritatea autohtona (guvernul) a unui tarif vamal in intampinarea ofertei straine. Curba S(w+t) figureaza, astfel, ajustarea pretului ofertei straine initiale, Sw, urmare aplicarii tarifului - se presupune, astfel, ca ofertantul strain isi transfera povara tarifului catre consumatorul autohton. Graficul indica formarea unor arii (echivalente valorilor) semnificative in sensul consecintelor aplicarii tarifului. Astfel:

nivelul pretului creste de la P1 la P2;

si, odata cu cresterea pretului, se diminueaza corespunzator surplusul consumatorului, de la triunghiul BP1Px la triunghiul DP2Px;

cantitatea importata se reduce de la Q4Q1 la Q2Q3;

in schimb, o parte din reducerea importului (Q4Q2) este recuperata  de ofertantul autohton, iar doua valori (arii), atribuite in "faza unu" ofertantilor externi, se vor re-directiona semnificativ in zona autohtona, tot urmare aplicarii tarifului. Este vorba despre:

aria triunghiului ACF, o valoare recuperata de ofertantii autohtoni, dar cu valoarea unor costuri crescute, transferate de astadata consumatorului de catre acestia;

in fine, aria dreptunghiului CDGF nu poate fi altceva decat castigul, pe seama tarifarii si pierderii suferite de consumator, de partea subiectului acestei actiuni, adica castigul guvernamental.


In sinteza, aplicarea tarifului vamal are drept consecinta, contrar deschiderii economice initiale, pierderi de bunastare pe partea consumatorului si diminuarea importurilor si, corespunzator,  recastigari de pozitii ale ofertantilor autohtoni, castig guvernamental si cresteri de costuri - in fapt, aducerea la suprafata a lipsurilor de competitivitate ale productiilor autohtone pentru a fi suportate de consumatorul intern.

Uniunea vamala propriuzisa revine in "faza trei", urmatoare. Ea consta in ajustarea graficului  din Figura 1 cu eliminarea tarifului pentru tara si grupul de tari cu care a avut loc uniunea vamala (Figura I.3). Respectiv, oferta de bun "x" a uniunii vamale revine la S(UV), corespunzatoare nivelului pretului P3. Pretul ofertei din uniune se diminueaza, de la P2, pretul caracteristic tarifului aplicat, la P3, nivelul ofertei specifice din uniune. Pe aceeasi parte, surplusul consumatorului (indicator teoretic al bunastarii consumatorului intern) recastiga teren, respectiv recastiga aria patrulaterului P2BGP3. Creste si nivelul importurilor, pe partea uniunii, de la Q2Q3 la Q4Q6, crestere care aduce, firesc, cresterea totala a cantitatii cerute de consumator, de la OQ3 la OQ6, ca si plusul de valoare revenind consumatorului, pe aria triunghiului BGF.


Px (Dx) (Sx)





E

P2 A B S(w+t)


P3           C D F G S(UV)


P1          H I J K S(w)



O Q4 Q5 Q2 Q3 Q6 Q1 Qx


Figura I.3 Uniunea vamala, versus tariful vamal


Reducerea pretului de oferta, de la P2 la P3, nu numai ca reface ceva din surplusul initial al consumatorului. El a redus si partea, si costurile ofertei autohtone: vezi cantitatea Q5Q2 si respectiv triunghiul ADC. Apoi, aria dreptunghiului ABFD reprezinta ceea ce pierde guvernul, in urma ridicarii tarifului vamal pe partea uniunii.

Daca cresterea cantitatii cerute si oferite, pe calea uniunii vamale, pot fi numite creare de comert - iar cresterea bunastarii consumatorului odata cu crearea de comert este o coincidenta semnificativa, in felul ei - introducerea uniunii vamale nu este totusi lipsita de vicii specifice.

Mai intai, uniunea nu reface situatia initiala, fara tarife, cum lesne se poate vedea in Figura 2, desi nu acest lucru este cel relevant. Relavante sunt alte doua aspecte:

dreptunghiul ABFD reprezinta partea pe care guvernul o cedeaza consumatorului, prin pierderea de tarif pe partea uniunii;

dar si dreptunghiul din partea de jos a acestuia, DFJI, este cedata de acelasi guvern ofertantilor din uniune.

Rezulta, astfel, un cost suplimentar al uniunii, de valoarea echivalenta ariei Q2DFQ3.

Intr-un cuvant, in paralel creerii de comert, uniunea vamala opereaza ceea ce se poate numi pervertirea comertului, prin care se intelege realocarea resurselor, sau recuperarea lor de partea ofertantilor din uniune, avantajati natural fata de ofertantii autohtoni, dar si artificial fata de cei din restul lumii.

In concluzie, inca de la nivelul conceptului uniunea sau comunitatea economica integrata largeste, mai intai, evident piata, de la stadiul economiei inchise, dar nu isi amana la nesfarsit propriile limite vizavi de exigentele pietei, inclusiv vizavi de bunastare - iar problemele de principiu pe care integrarea le face vizibile inca din fazele ei incipiente (uniunea vamala) nu se fac solubile prin avansul ei catre fazele avansate.

Inca o data, crearea de comert consta in deplasarea originii unui produs (bun economic) de la un producator mai costisitor catre altul mai putin costisitor si din alta tara; iar pervertirea (deturnarea) comertului este, la randul ei, opusul creerii de comert, adica o ruptura in stabilirea originii produsului pe criteriul propriu creerii de comert (Viner 1950).


Analiza lui Jacob Viner merge pe linia clasica deschisa de David Ricardo, si chiar si de Adam Smith. Liberalizarea schimburilor mondiale este vazuta drept reper pentru un "second best", atribuit uniunii vamale si respecctiv integrarii, care incearca sa reproduca o astfel de liberalizare la nivel regional. Criticii teoriei lui Viner o vad pe aceasta incompleta, in sensul in care deturnarea comertului nu ia in calcul si efectele discriminarii vamale a bunurilor din spatiul international asupra consumatorilor din spatiul uniunii. Se adauga aici situatia in care, si cei mai ineficienti producatori de bunuri concurate numai de competitori din tari terte sunt favorizati pe teritoriul uniunii. Oricum, insa, optiunea unei tari de a adera la o formatiune de tari (economii) integrate poate fi benefica, intelegand aici ca efectele creerii de comert pot contracara pe cele ale deturnarii comertului, iar analizele in acest sens considera de multe ori economiile la scara sau /si preferintele colective. Uniunea vamala, dar, mai mult decat ea, avansul gradului de integrare -- in speta, de la situatia tarii izolate si de la zona de liber schimb - se poate vedea capabile de influenta asupra preturilor internationale sau chiar mondiale - un rol jucandu-l insa aici si amploarea geo-economica a formatiunii de economii integrate. Mai mult, chiar deturnarea comertului este susceptibila a aduce beneficii uniunii insesi, in spatiul international. Uniunea vamala poate aduce castiguri internationale colective, pentru tarile membre, mai eficace decat strategiile nationale, concepute in sensul acestora. Nu mai putin, uniunea vamala formata undeva, in spatiul economic international, asa cum este acesta astazi, poate fi instrumentata sa raspunda si sa contracareze protectionismul altora, al altor economii sau formatiuni de economii puternice si influente in lume. Alternativa la integrare ar ramane liberalizarea propriuzisa a schimburilor, respectiv eliminarea protectionismului de oricare fel.

Mai multe precizari despre uniunea vamala si celelalte stadii ale integrarii, in paragraful urmator.




Vezi Viner (1950).





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre economie europeana















lupa cautareCAUTA IN SITE