Analiza rezultatelor intreprinderii

ANALIZA REZULTATELOR INTREPRINDERII

1 Continutul si determinarea rezultatelor

Avand libertatea sa desfasoare orice activitate economica legala care sa conduca la o rentabilitate scontata, intreprinderea concentreaza o complexitate de actiuni economice si financiare. Drept urmare, veniturile si cheltuielile sunt generate, in principal, de trei domenii de activitate .

de exploatare (de baza), privind sectoarele industrial, investitional, comercial si/sau de prestari de servicii;

financiara, privind participatiile la capitalurile altor societati si alte actiuni de plasament. Ambele formeaza activitatea curenta a intreprinderii;

exceptionala, privind amenzile si penalitatile pentru cumparari si pentru vanzari (percepute sau platite de intreprindere din operatiuni de gestiune), privind cesiunea unor elemente de activ (venituri si cheltuieli din operatiuni de capital).

CHELTUIELI VENITURI

EXPLOATARE

FI NANCIARE

EXCEPTIONALE

Impozitul pe profit

REZULTATUL NET

Structura veniturilor si cheltuielilor, pe principalele d 919g63j omenii de activitate

1. Contul de rezultate (de profit si pierderi)

Daca bilantul exprima starea patrimoniala la care s-a ajuns la incheierea exercitiului, atunci contul de rezultate exprima cum s-a ajuns la respectiva stare patrimoniala finala, care au fost fluxurile de venituri si de cheltuieli care au marcat traiectoria evolutiei intreprinderii, de la inceputul pana la sfarsitul exercitiului .

Contul de rezultate sintetizeaza, deci, fluxurile economice, respectiv cheltuielile si veniturile perioadei de gestiune, rezultate din activitatea de exploatare, financiara si exceptionala.

solduri initiale solduri finale

Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri, suportate de intreprindere in cursul exercitiului: consumuri de materii prime (cumparari + stoc initial - stoc final), cheltuieli de personal (salarii + cheltuieli sociale), amortizari si provizioane calculate in cursul exercitiului, valoarea contabila a elementelor de activ cedate, distruse sau disparute etc.

Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de imbogatire (legala) a intreprinderii, legate sau nu de activitatea sa normala si curenta. Partea preponderenta a veniturilor o constituie cifra de afaceri realizata de intreprindere cu tertii, in cursul exercitiului activitatii sale normale si curente . Drept urmare, la venituri se cuprind: vanzarile (facturate clientilor), cresterea stocurilor de productie in curs (neterminata) si a stocurilor de produse finite, reluari asupra amortizarilor si provizioanelor, dobanzile (asupra plasamentelor), subventii repartizate etc. Diferenta intre venituri si cheltuieli constituie rezultatul (profitul sau pierderea) exercitiului.

Se impun cateva precizari intre interpretarea contabila si cea financiara a veniturilor si cheltuielilor:

1) o vanzare de produs finit reprezinta, din punctul de vedere al contabilitatii, un venit, chiar daca aceasta creanta va fi incasata mai tarziu sau in exercitiul urmator. In schimb, incasarea unei creante, constituita in exercitiul anterior, nu va crea un nou venit (contabil); se va inregistra incasarea si se va stinge creanta.

2) un consum de energie este o cheltuiala pentru intreprindere, chiar daca furnizorul nu va fi platit pana la sfarsitul exercitiului. Plata furnizorului, in exercitiul urmator, nu va genera o noua cheltuiala pentru acest exercitiu, ci va fi doar plata unei datorii.

3) amortizarea anuala a imobilizarilor se inregistreaza la cheltuielile de exploatare, dar nu are nici o incidenta asupra trezoreriei, decat daca intr-o zi se impune, de exemplu, inlocuirea unei masini complet amortizata, iar pentru acesta se va efectua o plata.

4) provizioanele constituite pentru acoperirea (in viitor) a deprecierii unor active sau pentru acoperirea unor riscuri, se vor contabiliza la cheltuieli si vor diminua rezultatele exercitiului, fara consecinte asupra trezoreriei. Daca in viitor riscurile au devenit efective, atunci va avea loc o plata. Daca, insa, riscul este total acoperit, provizionul ramane fara obiect si atunci el se va inregistra intr-un cont de venituri. El va majora rezultatul exercitiului, dar nu va influenta trezoreria (decat sub incidenta unor aspecte fiscale).

Pe exemplul societatii UNIREA S.A., se prezinta succint situatia contului de rezultate, pentru a evidentia structura veniturilor si cheltuielilor si pentru a avea o orientare generala asupra modului de determinare a profitului net .

Contul de rezultate al societatii UNIREA S.A.

I. VENITURI DIN EXPLOATARE -valori in mil. lei -

1. Productia vanduta (cifra de afaceri) 2025

Productia stocata (variatia stocurilor=

stoc final - stoc initial) (-) 12

3. Productia imobilizata 5

4. Subventii de exploatare 1

5. Reluari asupra provizioanelor 80

Alte venituri 6

TOTAL I 2105

II. CHELTUIELI DE EXPLOATARE

1. Cumparari de materii prime si alte aprovizionari 850

Variatia stocurilor materiale (stoc initial - stoc final) 9

3. Alte cumparari si cheltuieli externe 159

4. Impozite, taxe, varsaminte asimilate 29

5. Salarii si indemnizatii 346

Cheltuieli sociale 178

7. Amortizari calculate asupra imobilizarilor 100

8. Provizioane calculate asupra activului circulant 26

9. Provizioane calculate asupra riscurilor si cheltuielilor

de exploatare 52

l0. Alte cheltuieli 7

TOTAL II 1756

PROFITUL DIN EXPLOATARE (I-II)                                                                          349

III. VENITURI FINANCIARE

1. Venituri din participatii 4

Venituri din alte valori mobiliare 10

3. Alte dobanzi si venituri incasate 4

4. Reluari asupra provizioanelor financiare                                                                      1,5

5. Diferente de curs favorabile 0,5

Venituri nete din cesiunea de valori

mobiliare de plasament VMP 10

TOTAL III 30

IV. CHELTUIELI FINANCIARE

1. Amortizari si provizioane financiare calculate 4

Dobanzi si cheltuieli asimilate 21

3. Diferente de curs negative           4

4. Cheltuieli nete din cesiunea VMP                                                                                    -

TOTAL IV 29

REZULTAT FINANCIAR (III-IV) 1

PROFITUL CURENT AL EXERCITIULUI                                                                  350

[A&O1] 

V. VENITURI EXCEPTIONALE

1. Din operatii de gestiune (penalitati, degrevari

de impozite etc.) 0.1

Din operatii de capital (venituri din cedarea

elementelor de activ) 1.4

3. Reluari asupra provizioanelor (exceptionale) 19.5

TOTAL V 21

VI. CHELTUIELI EXCEPTIONALE

1. Privind operatiile de gestiune (penalitati, amenzi etc.) 0.15

Privind operatiile de capital (valoarea contabila a

elementelor de activ cedate) 0.85

3. Amortizari si provizioane exceptionale calculate 6

TOTAL VI 7

REZULTAT EXCEPTIONAL 14

VII. PARTICIPAREA SALARIATILOR LA PROFIT */ 64

VIII. IMPOZITUL PE PROFIT 100

TOTAL VENITURI (I + III + V) 2156

TOTAL CHELTUIELI (II + IV + VI + VII + VIII) 1956

PROFITUL NET AL EXERCITIULUI

*/ In ipoteza inregistrarii acesteia la cheltuieli (deductibile din materia impozitului pe profit) si nu ca destinatie de repartizare a rezultatelor (asa cum este reglementata, deocamdata, la noi).

2 Soldurile intermediare de gestiune (marjele de acumulare)

Pe baza contului de rezultate se poate determina o serie de indicatori valorici, privind volumul si rentabilitatea activitatii intreprinderii.

Constructia in trepte a indicatorilor, pornind de la cel mai cuprinzator (productia

exercitiului + adaosul comercial) si incheind cu cel mai sintetic (profitul net al exercitiului), a sugerat denumirea seriei lor de cascada a soldurilor intermediare de gestiune. Fiecare sold intermediar reflecta rezultatul gestiunii financiare, la treapta respectiva de acumulare .

CONTUL DE REZULTATE

Cheltuieli Venituri

(-) Consumuri externe ( de la terti) (+) Vanzari (cifra de afaceri), la pret

(-) Variatia stocurilor materiale de facturare, fara TVA

1. ( = ) VALOAREA ADAUGATA + Productia stocata (variatia stocurilor)la cost complet

(-) Salarii si alte cheltuieli sociale

(-) Impozite, taxe, varsaminte (+) Productia imobilizata, la cost de

asimilate productie

(=) E.B.E.

(-) Amortizari si provizioane (+) Subventii de exploatare

calculate (+) Reluari asupra provizioanelor

(-) Alte cheltuieli de exploatare (+) Alte venituri din exploatare

3. (=) PROFITUL DIN EXPLOATARE

(-) Cheltuieli financiare (+) Venituri financiare

4.(=) PROFITUL CURENT

(-) Cheltuieli exceptionale (+) Venituri exceptionale

(-) Participarea salariatilor la profit

(-) Impozit pe profit

5.(=) PROFIT NET

Activitatea Activitatea

comerciala industriala

Vanzari de marfuri

Cost cump. Adaos Productia Prod. Prod.

marfuri com. vanduta stoc. imobil.

Adaos Productia exercitiului

com.

Consumuri VALOAREA Subventii

de la terti ADAUGATA de expl.

Chelt.de Impoz. EXCEDENTUL BRUT Alte ven.

pers. si tx. DE EXPLOATARE din expl.

Amortiz. Proviz. Alte chelt. PROFITUL DIN EXPLOATARE

Chelt. Venituri

financ. financ.

PROFITUL CURENT

Venituri

exception.

Rez. Chelt.

excep. excep.

PROFITUL NET Impoz.pe Particip.

profit. salar.

PREZENTAREA CASCADEI SOLDURILOR

INTERMEDIARE DE GESTIUNE

Principalele marje de acumulare utilizate in analiza financiara a unei intreprinderi

industriale, se determina astfel:

l. Valoarea adaugata = Productia exercitiului

- Consumuri externe (de la terti)

= (025 -12 + 5) - (850 + 9 + 159) = 1.000

Excedentul brut din exploatare = Valoarea adaugata

+ Subventii de exploatare

- Impozite, taxe, varsaminte asimilate

- Cheltuieli de personal

+ 1.000 + 1 - 29 - (346 + 178) = 448

3. Profitul din exploatare = Excedent brut de exploatare

+ Reluari asupra provizioanelor

+ Alte venituri (din exploatare)

- Amortizari si provizioane calculate

- Alte cheltuieli

= 448 + 80 + 6 - (100 + 26 + 52) - 7 = 349

4. Profitul curent = Profitul din exploatare

+ Venituri financiare

- Cheltuieli financiare

= 349 + 30 - 29 = 350

5. Profitul net = Profitul curent

+ Rezultatul exceptional

- Participarea salariatilor

- Impozitul pe profit

= 350 + 14 - 64 -100 = 200

Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare, rezultata din utilizarea factorilor de productie, indeosebi a factorilor munca si capital, peste valoarea materialelor, sub ansamblelor, energiei, serviciilor cumparate de intreprindere de la terti. Aceasta valoare adaugata reprezinta sursa de acumulari banesti, din care se face remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica a intreprinderii:

- personalul, prin salarii, indemnizatii, premii si cheltuieli sociale:

346 + 64 + 178 = 588

- statul, prin impozite, taxe si varsaminte asimilate (minus subventii

pentru exploatare): 29 + 100 - 1 = 128

- creditorii, prin dobanzi, dividende si comisioane platite: 21=21

- actionarii, prin dividende platite

- intreprinderea, prin capacitatea de autofinantare 287

Total 1024*/.

Raportand remunerarea fiecarui participant la valoarea adaugata se poate face o evaluare a distributiei veniturilor globale catre partenerii intreprinderii:

- 588 x 100/1024 = 57.4 % pentru personal

-128 x 100/1024 = 15 % pentru stat

- 21 x 100/1024 = 1 % pentru creditori

- 287 x 100/1024 = 28 % pentru intreprindere

TOTAL 100 %

In conditiile in care dividendele nu s-au repartizat actionarilor, cei mai remunerati parteneri sunt personalul (57.4 %) si intreprinderea (28 %).

Excedentul brut al exploatarii exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare, admitand ca amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate, nu si platite. De aceea, acestea din urma, pana la solicitarea lor (pentru investitii, riscuri sau cheltuieli), se regasesc in acumularile banesti ale intreprinderii. Excedentul brut de exploatare exprima capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor (din amortizari, provizioane si profit).

Profitul din exploatare exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor (platibile si a celor calculate) din veniturile exploatarii (incasabile si a celor calculate).

*/ Diferenta fata de rezultatul initial (de 1000) se datoreaza incorporarii in capacitatea de autofinantare si a rezultatelor activitatii financiare si exceptionale.

Profitul curent este determinat atat de rezultatul exploatarii, cat si de cel al activitatii financiare, este, deci, rezultatul activitatii curente.

Profitul net exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare, cu care sunt remunerati actionarii pentru capitalurile proprii subscrise. Acesta urmeaza sa se distribuie sub forma de dividende, in raport cu numarul de actiuni vandute sau sa se reinvesteasca in intreprindere.

3 Capacitatea de autofinantare

Asa cum, pe baza bilantului, s-a determinat un indicator care sa evidentieze, la modul sintetic, potentialul de dezvoltare si de perenitate a intreprinderii, respectiv cash-flow-ul, tot astfel, in mod similar, si cu semnificatie apropiata se poate determina, pe baza contului de rezultate, capacitatea de autofinantare (CAF). Aceasta reflecta potentialul financiar de crestere economica a intreprinderii, respectiv sursa financiara, generata de activitatea industriala si comerciala a firmei, dupa scaderea tuturor cheltuielilor platibile la o anumita scadenta.

Capacitatea de autofinantare se poate determina, prin doua metode: deductiva si aditionala .

Prin procedeul deductiv se porneste de la excedentul brut de exploatare (EBE, care semnifica rezultatul brut al activitatii industriale si comerciale), din care se deduc, succesiv, celelalte cheltuieli platibile ale intreprinderii (financiare, exceptionale etc.) :

CAF = Venituri incasabile - Cheltuieli platibile =

= EBE + Alte venituri (din exploatare) incasabile

- Alte cheltuieli (din exploatare) platibile

+ Venituri financiare si exceptionale incasabile

- Cheltuieli financiare si exceptionale platibile

- Participarea salariatilor la profit */

- Impozitul pe profit.

*/ In ipoteza inregistrarii acesteia ca o cheltuiala deductibila din materia impozitului pe profit.

Ex. Soc. UNIREA S.A.

Calculul CAF prin metoda deductiva

Excedentul brut de exploatare                               448

+ Alte venituri (de exploatare) 6

- Alte cheltuieli (de exploatare) 7

+ Venituri financiare (a) 30-1.5 =28.5

- Cheltuieli financiare (b) 29-4 =25

+ Venituri exceptionale (c)        21 - 1.4 - 19.5 = 0.1

- Cheltuieli exceptionale (d) 7 - 0.9 - 6 = 0.1

- Participarea salariatilor la profit 64

- Impozitul pe profit 100

= CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE a exercitiului 285

a) fara reluari asupra provizioanelor;

b) fara amortizari si provizioane financiare calculate;

c) fara : - venituri din cesiunea imobilizarilor;

- reluari asupra provizioanelor exceptionale;

- cote-parti din subventiile pentru investitii virate asupra rezultatului net al exercitiului,

d) fara: - valoarea contabila a imobilizarilor cedate,

amortizari si provizioane exceptionale calculate.

In procedeul aditional se porneste de la rezultatul (net )al exercitiului la care se adauga cheltuielile calculate (amortizari, provizioane etc.), neplatibile la o anumita scadenta dupa ce s-au scazut, din acestea, veniturile calculate (reluarile asupra provizioanelor)

CAF = Rezultatul net + Cheltuieli calculate - Venituri calculate = Rezultatul net al exercitiului + Amortizari si provizioane calculate - Reluari asupra provizioanelor - Cota parte a subventiilor virate in contul de rezultate + (Valoarea neta contabila a activelor cedate - Venituri din cedarea activelor).

Cheltuieli

platibile

(inclusiv Venituri

impozitul incasabile

pe profit)

Cheltuieli CAF

calculate

Rezultat Venituri

net calculate

Procedeu deductiv : venituri incasabile - ch. platibile

Procedeu aditiv : rez. net + ch. calculate - ven.calculate

Reprezentarea grafica a capacitatii de autofinantare

Ex. Soc.UNIREA S.A.

Calculul CAF prin metoda aditionala

Profitul net al exercitiului 200

+ cheltuieli calculate (amortizari, provizioane) 188 (1)

- reluari asupra cheltuielilor calculate 101 (2)

+ valoarea contabila a elementelor de activ cedate 0.9

- venituri din cesiunea elementelor de activ 1.4

- subventii pentru investitii virate asupra rezultatului -

= CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE a exercitiului 285

exploatare financiare exceptionale

(1)(100 + 26 + 52 ) +4 + 6 = 188

(2) 80 + 1.5 + 19.5 = 101

Capacitatea de autofinantare exprima, deci, un surplus financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderii, care nu are decat un caracter potential daca nu este sustinut de mijloace financiare efective. Ori, surplusul monetar degajat, prin cresterea trezoreriei nete, adica cash-flow-ul (de 200), dovedeste ca cea mai mare parte a acestei capacitati de autofinantare este sustinuta de o trezorerie efectiv disponibila.

4. Alte tipuri de analiza a contului de rezultate

Analiza soldurilor intermediare de gestiune nu este singura posibilitate de analiza a contului de rezultate. Aceasta este un model de analiza sugerat de modul continental de contabilitate, adoptat si de reforma contabilitatii de la noi din tara.

(1)Tarile anglo-saxone (Anglia, SUA, Canada etc.) practica analiza functionala a contului de rezultate. Exista, de asemenea, (2) analiza prin cheltuielile directe pe produs si (3) analiza prin cheltuielile variabile, in raport cu cifra de afaceri (o analiza a pragului de rentabilitate).

(1) In timp ce analiza soldurilor intermediare de gestiune evidentiaza rezultatele pe cele trei domenii de activitate ale intreprinderii: de exploatare (industriala si comerciala), financiara si exceptionala, analiza functionala evidentiaza rezultatele pe functiuni ale intreprinderii: de productie, comerciala, cercetare-dezvoltare, de trezorerie (financiar- contabila) etc. O functiune reuneste un ansamblu de actiuni care conduce spre acelasi scop, spre aceeasi activitate, dar care se intercoreleaza cu celelalte functiuni, pentru realizarea obiectivului general al intreprinderii (reflectat, din punct de vedere financiar, in rezultatul net, profitul intreprinderii).

Contul britanic de profit si pierderi, Situatia venitului in SUA sau Starea rezultatelor in Canada se construiesc dupa schema care urmeaza:

Analiza functionala a contului de rezultate in tarile anglo-saxone

Venituri, cheltuieli, rezultate Functiunea

Vanzari

- Costul marfurilor revandute Comerciala

= Profitul brut al vanzarilor (Marja bruta)

- Cheltuieli de desfacere Comerciala

- Cheltuieli generale si administrative Administratie

= Profitul din exploatare (Rezultatul exploatarii)

+ Alte venituri si cheltuieli (financiare, exceptionale)

= Venitul inainte de impozitare

- Participarea salariatilor

- Impozitul pe venit

= Venitul net (Rezultatul exercitiului)

Contul de rezultate, astfel structurat pe functiuni, permite luarea deciziilor de gestiune pe functiuni: reducerea cheltuielilor de productie, inghetarea cheltuielilor administrative etc. Decizia priveste ansamblul cheltuielilor legate de realizarea unei functiuni (salarii, aprovizionari, cheltuieli financiare, amortizari etc.)

Se poate spune ca ambele tipuri de analiza a contului de rezultate au un rol bine delimitat si o utilitate indiscutabila si, de aceea, sunt recomandate amandoua pentru analiza rentabilitatii intreprinderii.

(2) Analiza prin cheltuielile directe, mai apropiata de practica din tara noastra, porneste de la identificarea cheltuielilor legate direct de fabricarea unui produs (sau ocazionate direct de functionarea unei masini, a unui atelier, a unei uzine). Cheltuielile indirecte, comune mai multor produse (masini, ateliere etc.) sunt repartizate fiecarui obiect al calculatiei, proportional cu cheltuielile directe, stabilindu-se, pentru aceasta, o gama de chei succesive de repartizare. Pentru analiza prin cheltuielile directe, contul de rezultate poate fi prezentat in felul urmator:

Analiza prin cheltuielile directe a contului de rezultate

Cifra de afaceri (vanzarile)

- Cheltuielile directe

= Marja asupra cheltuielilor directe

- Cheltuielile indirecte

= Rezultatul (net al) exercitiului

Dificultatile intampinate, in acest tip de analiza, tin de o categorie de cheltuieli care au un caracter ambiguu (fiind atat directe, cat si indirecte), cum sunt cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor, care ocupa o pondere insemnata in totalul cheltuielilor. De asemenea, calculatia este destul de anevoioasa si intarzie efectuarea analízei. Ramane, totusi, un tip de analiza interesant pentru a determina contributia fiecarui produs, in absorbirea cheltuielilor indirecte, favorizand fabricatia si vanzarea produselor care au cele mai mari marje asupra cheltuielilor directe. Pe temeiul absorbtiei tuturor cheltuielilor indirecte, de catre produsele aflate in fabricatie, se poate propune fabricarea si comercializarea unui produs, la un pret mai scazut al carui cost de productie sa fie aproape de costul sau direct.

Acest tip de analiza nu se substituie celorlalte doua prezentate anterior, ci le completeaza.

(3) Analiza pragului de rentabilitate permite obtinerea unor informatii de gestiune utile pentru previziunea bugetului intreprinderii, referitoare la:

a/ - cifra de afaceri, pentru care rezultatul intreprinderii este nul (vanzarile sunt egale cu cheltuielile variabile si fixe);

b/ - beneficiul previzional la o variatie data a cifrei de afaceri;

c/ - cifra de afaceri pentru a obtine un beneficiu dorit;

d/ - care sa fie cifra de afaceri pentru a mentine un anumit beneficiu, in conditiile in care cresc cheltuielile fixe.

Aceasta metoda porneste de la separatia cheltuielilor in variabile, in raport cu cifra de afaceri si in fixe, independente de variatia cifrei de afaceri.

In conformitate cu aceasta metoda, contul de rezultate are urmatoarea structura:

Analiza pragului de rentabilitate

Pe suportul cifric de mai sus se pot face calculele previzionale, pe care aceasta

metoda le permite:

a)- cifra de afaceri pentru care rezultatul este nul (pragul de rentabilitate - PR), deci

MCV = CF = 100 mil. lei. In acest caz, pragul de rentabilitate se determina dupa relatia:

b) - beneficiul obtenabil, la o crestere cu 10 % a cifrei de afaceri:

C.A. = 1500 x 110 % = 165 mil.lei

M.C.V. de 20 % va fi: 165 x 20 % = 330 mil.lei

Rezultatul = 330 -100 = 230 mil.lei

DRez.% = 30 x 100/200 = 30%

c) - cifra de afaceri necesara pentru a obtine un beneficiu dorit (de ex. de 250

mil.lei):

M.C.V. = C.F + Rezultat = 100 + 250 = 350 mil.lei

Deci:

d) - cifra de afaceri necesara pentru a mentine beneficiul anterior, in conditiile cresterii cheltuielilor fixe (de exemplu, cu 20 mil.lei):

M.C.V. = (100 + 20) + 200 = 320 mil.lei

Analiza, pe baza pragului de rentabilitate, ofera posibilitatea determinarii unor informatii de gestiune interesante din punctul de vedere al calculului economic, dar mai putin pertinente din punct de vedere al realitatii economice. Separatia, in cheltuielí variabile si cheltuieli fixe, nu ramane constanta in timp si nici pentru variatii mai mari ale cifrei de afaceri. De aceea, metoda da bune rezultate numai la intreprinderile de marime mica, la nivel de atelier, uzine si la intreprinderile comerciale la care aceasta separatie nu suporta modificari sensibile.