StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Relatia reciproca dintre politica si economie
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Relatia dintre actiunea politica a partidelor din spatiul euroatlantic si teoriile economice



Actiunile politice ale partidelor - mai mult decat orice alte actiuni sociale desfasurate in mod constient de diferite organizatii - se realizeaza pe baza de programe fundamentate cat mai temeinic pe concepte, teorii si metodologii elaborate de stiintele sociale si pe confruntarea lor cu realitatile vietii. Stiintele economice ocupa un loc important in fundamentarea programelor tocmai datorita faptului ca elementul economic are ponderea covarsitoare in setul de actiuni politice ale tuturor partidelor importante. De altfel, din experienta politica a tarilor Uniunii Europene reiese ca nu se mai pot concepe actiuni politice fara o profunda insusire la zi a teoriilor politicii economice. In c


ompetitia politica inter-partide, precum si in contactele politice din cadrul organismelor europene sunt excluse improvizatiile, empirismul si lipsa de informare stiintifica sistematica.In general, teoriile economice apar si se dezvolta ca urmare a unor necesiA¬tati practice si in contextul unei anumite ambiante ideatice a perioadei resA¬pecti, ambianta care isi pune amprenta asupra continutului teoriilor elaboA¬rate; rare sunt cazurile cand teoriile economice importante sunt subordonate doctrinelor politice.
Fata de doctrinele politice - inclusiv cele de politica economica - teoriile economice au un pronuntat caracter tehnic, apar ca niste instrumente de lucru si sunt neutre din punct de dere politic. Ele isi asteapta utilizarea in practica prin intermediul doctrinelor politice care isi propun atingerea unor scopuri esentiale specifice, dupa cum urmeaza:
» libertatea individuala, eficienta si echitatea (justitie sociala) in cazul doctrinei neoliberale;
» libertatea individuala, eficienta, echitatea sau justitia sociala si fraA¬ternitatea sau solidaritatea pentru intr-ajutorare crestina, in cazul doctrinei crestin democrate;

» libertatea individuala de a alege (realizabila cand nu exista inegaA¬litati), egalitatea in drepturi si in oportunitati si fraternitatea ca forma de cooperare manifestata actionai prin solidaritate sociala, in cazul doctrinei socialiste democrate.
Partidele politice - definite prin doctrinele bazate pe scopurile mentionate -folosesc un mix de teorii economice pe care le decodifica si le dozeaza potrivit necesitatilor practice tinand seama de situatia economica si sociala concreta, de modul de a percepe realitatile si de interesele grupurilor sociale pe care partidele respecti le reprezinta.
Stiinta economica, alaturi de alte discipline sociale, a creat un volum mare de cunostinte economice concretizate in notiuni, concepte, instrumente de analiza, metodologii de lucru si teorii. insusirea si aplicarea lor implica intreA¬prinderea unor actiuni colecti, precum si interntia statului in economie in moduri si grade diferite in functie de scopurile politice urmarite de partide si de alte criterii mentionate mai sus. in cele ce urmeaza vom da cateva reA¬pere mai importante in sustinerea acestor afirmatii.
A- Repere ale liberalismului clasic
Teoria economica clasica si cea neoclasica (din timpul lui Walras, Pareto, Marshall etc, inclusiv din perioada primelor modele matematice), precum si teoria economica monetarista, descriu relatiile de piata cu concurenta perA¬fecta, in acele timpuri, potrivit observatiilor lui Smith si ale altor economisti, statul internea in economie in special pentru crearea cadrului institutional de piata si pentru supragherea respectarii acestuia, precum si pentru aparare si pentru efectuarea unor mari lucrari publice. Cererea si oferta pe toate pietele (marfuri, capital, forta de munca etc. ) erau suficient de elastice, iar preturile purtau informatia si faceau legatura dintre consumatori si proA¬ducatori pentru a realiza alocarea resurselor fara prea multe dificultati. Aceasta a fost - cu o anumita aproximatie - situatia pe care a descris-o teoria economica clasica si cea neoclasica timpurie, teorii pe care cu destul succes le-a folosit liberalismul traditional.
B. Repere ale curentelor contemporane
Pe masura cresterii complexitatii proceselor economice, precum si a largirii schimburilor economice la nil national si international, cererea si oferta pe pietele de marfuri si ale muncii au denit mai rigide (mai inelas-tice), preturile si-au pierdut in anumite domenii puterea lor de informare corecta, mai ales din cauza dominarii unor piete de catre monopoluri si oligopoluri; au sporit efectele externalitatilor, a crescut sectorul public in care se foloseste alt tip de relatii decat cele de piata si alt tip de decizii, si anume, cele politice si administrati. in afara ciclurilor economice care denisera traditionale si la care, adeseori, contradictiile se resorbeau treptat, fara interntia autoritatii publice, au aparut in economie dereglaje cronice de mari proportii reflectate in sporirea somajului, cresterea inflatiei, subutilizarea capacitatilor de productie, stagnarea economica, falimentarea unui mare numar de firme. Au sporit in mod deosebit discrepantele in ceea ce priste acumuA¬larea bogatiei si nilul niturilor realizate. Momentele cele mai dramatice au fost cele ale marii crize din 1929 - 1933 si ale stagflatiei din 1970-l980.



Pentru explicarea noilor fenomene si pentru aplicarea unor masuri sub autoritatea puterii publice in derea inlaturarii fie a cauzelor, fie a efectelor daunatoare, au aparut si s-au dezvoltat o seama de noi teorii cum sunt, de exemplu: teoria monopolului si a concurentei monopoliste a lui Chamberlin, teoria echilibrului macroeconomic a lui Keynes, teoria externalitatilor a lui Pigou, teoria inzestrarii cu factori a lui Heckscher si Ohlin, teoria costurilor sociale a lui Coase, precum si teoria organizatiilor a lui Simons, teoria avantaA¬jului competitiv a lui Porter, teoria ciclurilor economice si a progresului tehnic a lui Schumpeter, Kalecky si Kondratief, teoria capitalului uman a lui Knight, Baker si Schultz si teoria cresterii si cea a dezvoltarii economice. Un moment crucial 1-a constituit aparitia lucrarii O teorie a justitiei" a lui Rawls, prin care se incearca punerea de acord a principiului echitatii cu cel al eficientei.
Totodata, teoria institutionalista, care s-a dezvoltat rapid in ultimele doua decenii (Coase, North, Williamson) ofera politicii economice, metodologia si instrumentarul conceptual pentru a elabora si adopta regulile de organizare si de conducere a economiei si societatii. Regulile sunt cuprinse in sistemul constitutional, drepturile de proprietate, sistemul legislativ privind reglemenA¬tarile si dereglementarile s.a. Institutionalismul ofera criteriile economice ale perfectionarii organizatiilor publice si private si pune in aplicare reguli in derea atingerii obiectilor economice si politice propuse.
S-a observat insa ca solutionarea problemelor economice si sociale nu poate da rezultatele scontate folosind numai politici economice generate pe baza teoriilor mentionate. De aceea s-a dezvoltat in mod deosebit teoria ecoA¬nomica a bunastarii (iar pe baza acesteia teoria statului bunastarii) si teoria finantelor publice si a sectorului public. Ele ofera ideile de baza in derea elaborarii instrumentarului necesar pentru extinderea si conducerea sectoruA¬lui public din economie si a implicarii statului mai profund in mecanismele vietii economice si sociale, pentru solutionarea unor probleme sociale. in urma studiilor intreprinse s-a constatat insa ca nu toate problemele econoA¬mice si sociale pot fi rezolvate numai prin interntia unor institutii publice si prin reglementari. Adeseori ele devin costisitoare si nu asigura eficienta scontata. A aparut astfel, necesitatea apelarii si la preceptele morale ale confesiunilor religioase si, in primul rand, la cele ale moralei crestine predoA¬minanta in spatiul euroatlantic.
Totodata, s-a constatat ca problemele economice nu pot fi rezolvate fara pacea sociala. De aceea, au aparut si s-au dezvoltat teoria relatiilor industriaA¬le si cea neocorporatista, precum si teoria economiei negociate.

Toate acestea au format un stoc impresionant de cunostinte economice si sociale aflate la dispozitia partidelor politice. Cunostintele economice insusite nu pot fi aplicate ca atare. Ele sunt transformate de catre partidele politice (politologi) in principii si tehnici de conducere si in instrumente de politica economica. Deci, cunostintele sunt adaptate la specificul actiunilor politice indreptate spre atingerea scopurilor propuse. Aceste politici economice cuA¬prind instrumente fiscale, bugetare si monetare (impozite, dobanzi, cheltuieli bugetare, taxe etc.) pentru infaptuirea silizarii si realizarii echilibrului macroeconomic (reducerea inflatiei si a somajului, cresterea productiei), reA¬glementari si dereglementari juridice pentru controlul unor fenomene (intre care: comportamentul monopolurilor, asigurarea calitatii produselor, protejaA¬rea consumatorului, protejarea mediului inconjurator etc), adaptari sau ajustari structurale, politici de stimulari, protejari si masuri puniti, politici sectoriale si regionale, politici sociale in domeniile educatiei, sanatatii, cultuA¬rii, stiintei, artei si securitatii sociale.
Pe baza cunostintelor oferite de teoriile economice mentionate, precum si de alte teorii ale unor discipline si subdiscipline sociale, partidele contemporane din spatiul euroatlantic realizeaza un mix de politici macro si microeconomice pe care le combina si le dozeaza in moduri specifice, in asa fel incat sa-si realizeze cat mai bine scopurile esentiale cuprinse in doctrinele respecti.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre relatia reciproca dintre politica si economie

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics