StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Sectorul public in raport cu cel privat
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Caracteristici ale mecanismului cererii si ofertei bunurilor publice ca germene a neajunsurilor acestui sector



Conceptele de cerere si oferta care domina explicatiile mecanismelor de piata s-au extins si in domeniul explicatiilor privind functionarea mecanismeAČlor sectorului public. Aceasta extindere s-a facut tocmai din nevoia, pe de o parte, de a inlatura acele interpretari traditionale date statului, aceea de forAČta exogena mistica, salvatoare, intotdeauna menita sa inlature esecurile pieAČtei, sa insanatoseasca economia si sa ocroteasca individul, iar pe de alta parAČte, de a putea evalua necesitatea si limitele dezvoltarii sectorului public.
In sectorul public, ca si in cel privat, indivizii sunt cei care formeaza uniAČtatile primare de decizie. Acelasi individ ia decizii, face optiuni atat pentru bunuri private, cat si pentru bunuri publice. insa pentru fiecare categorie de bunuri el adopta atitudini rationale diferite.
» La optiunea privata individul - ca persoana medie sau reprezentativa -manifesta urmatorul comportament: daca pretul bunului este mai redus el

cumpara o cantitate mai mare iar daca pretul este mai mare el cumpara o cantitate mai mica.
» La optiunea publica modelul cererii apare schimbat, intrucat bunurile publice - in principiu - nu se cumpara iar institutiile, avand un caracter puAČblic, se conduc dupa reguli politice si administrati (birocratice) in luarea deAČciziilor. Aici individul nu apare in calitate de cumparator al bunului public contra bani ci de beneficiar al acestui bun tocmai din cauza decuplarii beneAČficiilor primite (de pe urma bunurilor publice) de obligatiile de platitor al imAČpozitelor pe care le are orice consumator al unor asemenea bunuri.
Individul isi exprima dorinta pentru bunurile publice in imprejurari si in moduri diferite fata de cele private si anume: in campaniile electorale, la inAČtalnirile cu deputatii alesi, prin presiuni ale unor grupuri de interes etc. insa relarea acestor dorinte catre producator are loc prin intermediul gurAČnului reprezentativ ales prin vot. Deciziile asupra cererii si ofertei de bunuri publice - subliniaza Buchanan - sunt facute de consumatorul votant prin institutiile politice si nu prin cele de piata.1 in descrierea analitica a acestui proces decizional Buchanan releva existenta a doua cai posibile de abordari pe care analistul ar trebui sa le aiba in dere:


- adoptarea unui algoritm politic obisnuit;
- adoptarea unui algoritm special prin care sa se simuleze relatiile de piata, folosind in acest scop notiuni si relatii privind cererea, oferta, costul marginal s. a.2In acest studiu noi vom folosi cea de -a doua cale de abordare. Principalele caracteristici ale mecanismului cererii si ofertei de bunuri puAČblice in raport cu cele de bunuri private sunt urmatoarele:
1. Separarea completa a beneficiilor reprezentand consumul bunurilor puAČblice de contributia la costurile ofertei acestora. Aceasta separare apare eviAČdenta si pe deplin extinsa numai cand ea este privita ca un proces unic al ceAČrerii si ofertei si cand nu se aplica principiul excluderii care este propriu doar bunurilor private.
2. Organizatiile publice isi trag principalele lor nituri de la buget prin impozite si taxe, donatii si alte surse, deci, din afara preturilor, in timp ce orAČganizatiile private isi trag niturile din preturile bunurilor vandute pe piata.
3. Imposibilitatea masurarii in mod obiectiv a outputului si a beneficiului de la bunurile publice.
4. Valoarea outputurilor date de sectorul public (si prinsa in contuAČrile nationale) este reprezentata de costurile inputurilor folosite penAČtru producerea lor. in general, nu exista o linie care sa exprime nilul miAČnim de eficienta si care sa limiteze cheltuielile publice. Nici cererea si nici oferta acestor bunuri nu iau in considerare criteriile de eficienta care sa limiteze productia de bunuri publice.

Mecanismul cererii si ofertei la cele doua categorii de bunuri functioneaza dupa doua modele diferite de-a lungul fazelor ciclului economic.
a) In conditiile bunurilor private apar cei doi decidenti: gospodariile si firmele intre care se realizeaza schimburile si se efectueaza platile pentru transferul drepturilor de proprietate asupra bunului deoarece cererea este cuplata cu contributia la costurile ofertei; deci bunurile pot fi folosite numai daca pretul lor, in principiu, a fost sau va fi platit;
b) in conditiile bunurilor publice apare un model care contine un secAČtor economic si un sector politic si in care sunt prezente patru categorii de decidenti:1

- consumatorul votant,


- gurnul,
- serviciile publice (administratia),


- producatorii.
In modelul bunurilor publice este prezent principiul de neexcludere a conAČsumatorului. De asemenea, modelul se bazeaza pe postulatul conform caruia plata producatorului sa se faca din impozite si taxe prin bugetul de stat.
Dupa cum subliniaza Frey, fiecare grup de decidenti (actori) dintre cele patru mentionate, cauta sa maximizeze propria utilitate:
- consumatorul-votant urmareste satisfacerea maxima a trebuintelor fara limita bugetara proprie, precum si folosirea dreptului de vot pentru alegerea partidului ce-i ofera cele mai mari avantaje;
- gurnul alege actiunile care sa-i aduca, in ultima instanta, cel mai mare numar de voturi;
- serviciile publice (administratia) urmaresc obtinerea unei alocari bugeAČtare maxime, inclusiv cresterea maxima a influentei, prestigiului si nitului;
- producatorul urmareste obtinerea nitului maxim indiferent de nilul eficientei la care se realizeaza bunurile si serviciile publice.
Unele dintre acestea pot fi atenuate ori reorientate prin aplicarea unor reglementari prohibiti sau stimulati.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre sectorul public in raport cu cel privat

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics