 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie politica
» Sectorul public in raport cu cel privat
|
|
Evaluarea categoriilor de decizii prin prisma criteriilor de performanta |
|
| Dintre abordarile de mai sus, cea a lui Frey ni se pare cea mai clara si coA¬respunde mai bine realitatilor economico-sociale contemporane, complexitatii acestora. Facand o radiografie a mecanismelor de functionare a economiilor moderne europene, se constata existenta simultana a celor patru categorii de mecanisme a deciziilor mentionate: piata-sistem de preturi, alegere deA¬mocrata, ierarhie, negociere. Ele se intalnesc in anumite sectoare sau doA¬menii de activitate care le creaza conditii favorabile de aplicare. Ca atare, ele au o prezenta predeterminata. Unde exista concurenta libera predomina deciA¬ziile bazate pe preturi; unde exista sectorul bunurilor publice in care alocarile se bazeaza pe relatii bugetare predomina deciziile bazate pe alegeri; unde exista activitate a De regula, ponderea categoriilor de decizii mentionate depinde de structuA¬ra sistemelor de organizare ale economiilor nationale. Economistii analisti nu privesc insa ca pe o relatie univoca legatura dintre ponderea categoriilor de decizii si structura sistemelor de organizare a economiilor, ci mai degraba ca o relatie biunivoca in care si mecanismele deciziilor influenteaza structura sistemelor de organizare. Sistemele de organizare pot si trebuie sa fie influentate de caracteristicile deciziilor dupa antajele si dezantajele oferite de fiecare categorie in parte. Tocmai din aceste considerente s-a simtit si se simte nevoia ca studieA¬rea si area categoriilor de decizii sa tina seama de anumite criterii de eluare a acestora. Aceste criterii constau in performantele pe care le inreA¬gistreaza aplicarea deciziilor respective. Exista doua categorii de performante si anume: cele proprii sau intrinseci si cele reflectate in rezultatele economico-sociale obtinute in urma aplicarii deciziilor. 1. Performantele proprii ale deciziilor se concretizeaza in doua categorii de indicatori: a) Viteza de aplicare a deciziilor reprezinta prima categorie. ExisA¬ta diferente foarte mari intre diversele categorii de decizii in ce priveste viteza lor de elaborare si aplicare. De exemplu, deciziile de piata bazate pe preturi se iau si se aplica cu cea mai mare viteza, pe cand cele ierarA¬hice si cele bazate pe negocieri si mai ales pe vot democratic sunt foarte greoaie, cerand timp mai indelungat de elaborare si de aplicare. b) Costurile necesitate de elaborarea si aplicarea deciziei constiA¬tuie cea de-a doua categorie de indicatori. Aceste costuri se conA¬funda cu costurile de tranzactie si ele difera atat ca structura, cat si ca volum, de costurile altor categorii de decizii. In principiu, este recunosA¬cut faptul ca la deciziile bazate pe preturi costurile de tranzactie sunt mai mici decat la celelalte tipuri de decizii. O ridicare a costurilor de tranzactie la firmele prite cauzate de cheltuielile de informatie, inA¬cheierea si urmarirea respectarii contractelor etc. este contracarata, de regula, de actiunile de integrare a activitatilor in firmele existente. in principiu, costuri de tranzactie mai ridicate sunt la celelalte categorii de decizii. Eluarea performantelor proprii ale deciziilor (viteza si costuri) este foarte necesara si ea trebuie efectuata. Aceasta se dovedeste insa a fi insuficienta intrucat in procesul aplicarii deciziilor ele genereaza efecte inegale. Este posibil, de exemplu, ca efectele externe (pozitive sau negative) rezultate din aplicare sa intreaca cu mult performantele lor proprii directe. Tocmai de aceea consideram ca ar trebui largita aria analizei performantelor prin luarea in considerare si a efectelor externe produse de diferitele categorii de decizii. 2) Performantele deciziilor reflectate in rezultatele economico-so-ciale au in vedere anumite obiective economice. Dintre acestea, cele mai importante pot fi mentionate urmatoarele: - eficienta alocarii resurselor; - distributia echiila a veniturilor pe persoane, grupuri si regiuni; - silitatea economica; - cresterea economica; Modul cum deciziile determina sau influenteaza asemenea obiective, preA¬cum si problema cuantificarii acestor influente sunt aspecte complicate care cer analize speciale si aprofundate. Unele dintre acestea vor fi abordate in urmatoarele module. Ce dorim sa anticipam aici, fara a aduce argumentele necesare, este faptul ca relatiile concurentiale de piata sunt acelea care pot asigura eficienta economica optima si cresterea economica, in principal, datoA¬rita starilor de emulatie si de tensiune ridicata in care sunt pusi sa actioneze agentii economici. Mecanismele celorlalte categorii de decizii asigura o eficienta suboptima. Cu cat procesul decizional este mai greoi iar responsabilitatea decid Deciziile bazate pe preturi nu pot actiona in directia silizarii si nici in cea privind distributia echiila. Pentru asigurarea silizarii apar mai perA¬formante acele categorii de decizii care permit manipularea parghiilor macroA¬economice in scopul orientarii agentilor economici in directia resilirii echilibrului. De asemenea, deciziile politice si negocierile pot fi mai perforA¬mante in directia distributiei echiile. insa infaptuirea unor asemenea deciA¬zii poate afecta in mod dramatic eficienta si cresterea economica atunci cand in distributie este exagerata latura echitatii si ignorata latura productivitatii. O caracterizare amanuntita a fiecareia dintre cele patru categorii de deciA¬zii fi facuta in urmatoarele module din care se vor putea desprinde anA¬tajele si dezantajele fiecareia, precum si mecanismele lor de infaptuire. Ceea ce apare important este faptul ca fiecare categorie de decizie isi maA¬nifesta performanta prin efectele pe care le induce in sistemul economic in directiile mentionate. Insa nu fiecare dintre aceste categorii de decizii produA¬ce numai efecte pozitive la toate obiectivele (criteriile) mentionate. O categoA¬rie de decizii poate produce anumite efecte pozitive intr-un anumit domeniu dar, in acelasi timp, poate afecta negativ alte domenii. in acest caz, se spune ca deciziile sunt conflictuale din punctul de vedere al performantelor lor, reflectate in rezultatele economico-sociale. Starea conflictuala a acestora se manifesta si se accentueaza, in special, atunci cand categoriile de decizii depasesc domeniile lor specifice. De exemA¬plu, extinderea deciziei politice dincolo de sectorul public sau incercarile de a folosi negocierile, precum si deciziile politice si cele ierarhice pentru controlaA¬rea economiei sau a unor mecanisme specifice pietei accentueaza starea conflictuala a acestor categorii de decizii, provocand dezordine in functionarea sistemului economico-social. Aceste probleme vor fi adancite in modulele care urmeaza. Una dintre problemele fundamentale ale teoriei politicii economice este aceea de a analiza modurile sau caile de revelare a preferintelor individuale si de transformare a lor intr-o alocare eficienta a resurselor care sa asigure optimizarea bunastarii. in sistemele economico-sociale democrate moderne exista mai multe moduri sau cai de revelare si de transformare a preferinA¬telor individuale si anume: competitia, concertarea intereselor prin negociere, alegerea publica prin vot si controlul ierarhic.Mecanismul concurential bazat pe optiuni individuale s-a restrans cu timpul, locul sau luandu-l, in proportii tot mai mari, formele care se bazeaza mai mult pe optiuni colective - negoA¬cierea, alegerea publica si decizia ierarhica. Astfel, deciziile bazate pe negoA¬cieri au loc intre sindicate (ca reprezentante ale salariatilor) si patronat cu medierea statului, - precum si intre oligopoluri ; sistemul de decizii bazate pe alegeri publice se aplica in sfera producerii bunurilor publice; sistemul deciA¬ziilor ierarhice se intalnesc, in primul rand, in administratia de stat si in serA¬viciile administrative din marile intreprinderi prite. Cele patru categorii de decizii mentionate au ponderi diferite in sistemele economico-sociale, dupa gradul de extindere a sectoarelor care le genereaza, iar aceste ponderi riaza in functie de tendintele seculare de dezvoltare si de doctrinele politice aplicate, reflectate in strategiile guvernamentale. La baza alegerii acestor doctrine si strategii ar trebui sa stea, pe de o parte, perA¬formantele fiecarei categorii de decizii cum sunt viteza si costurile de elaboA¬rare si de aplicare a lor, iar pe de alta parte, performantele deciziilor reflecA¬tate in rezultatele economico-sociale obtinute. In Romania, strategia politicilor guvernamentale consta in extinderea raA¬pida a deciziilor bazate pe mecanismul concurential datorita pritizarii si descentralizarii, concomitent cu restrangerea sistemelor de decizii bazate pe alegerea publica si pe comenzile ierarhice. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
