StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Sectorul public in raport cu cel privat
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Notiunea optimului paretian. ipoteze si evaluarea lor



Concurenta reprezinta principalul barometru teoretic fata de care se evaAŽlueaza toate celelalte mecanisme de functionare ale economiei. Modelul pareAŽtian, construit pe baza principiilor concurentiale, reprezinta instrumentul neAŽcesar de analiza si de evaluare.

Concurenta, socotita de Smith ca o adevarata mana inzibila, orienteaza indizii pentru a-si urmari interesele lor private (utilitate, profit etc.) si, prin aceasta, in mod implicit, se realizeaza si obiectivele de interes public. Nu este nevoie de interventie guvernamentala pentru a decide producerea anumitor bunuri. Ele vor fi produse nu la vreo comanda din afara ci la initiativa partiAŽculara daca bunurile respective sunt testate de piata, adica daca pentru ele se gasesc cumparatori care platesc peste costurile de productie. Nu este nevoie de interventie guvernamentala nici pentru a testa daca o firma oarecare produce eficient. Concurenta este aceea care inlatura pe producatorii inefiAŽcienti, insa nici aceasta din urma nu reprezinta o creatie artificiala sau o inAŽventie impusa de cineva anume. Ea este o regula spontana sau naturala ce joaca un rol de bariera pentru ca producatorii sa se inscrie intr-un nivel miAŽnim de randament pe piete.
Exista un larg consens printre economisti in sustinerea ideii ca fortele con-curentiale ale pietelor sunt acelea care conduc la un inalt grad de eficienta si ca aceste forte constituie un indemn important la inovatie1. Dupa Pareto si alti economisti - adepti ai sai -, eficienta reprezinta o rationalitate economica supeAŽrioara. Ea face parte in mod intrinsec din mecanismele de functionare pe baze pur concurentiale ale economiei de piata, iar optimul paretian se realizeaza in mod implicit atunci cand sunt asigurate conditinle echilibrului competitiv.
Cand se spune ca pe pietele competitive se realizeaza nivelul maxim al efiAŽcientei (optimul) se impune sa se precizeze in ce sens si in ce conditii piata concurentiala conduce la o asemenea stare. Cercetarile intreprinse au preciAŽzat urmatoarele: eficienta paretiana se refera in fapt la nivelul optim al bunaAŽstarii exprimata, de regula, prin notiunea de utilitate. Optimul paretian se poate exprima prin doua teoreme fundamentale2:
Prima teorema arata ca in anumite conditii, pietele concurentiale conduc la o alocare a resurselor cu o proprietate foarte speciala si anume: nu mai poate exista nici un alt rearanjament al resurselor (nici o posibila schimbare in productie si in consum) astfel incat cineva sa-si poata imbunatati situatia fara ca, in acelasi timp, altcineva sa-si inrautateasca situatia. in acest caz, alocarile de resurse, care au proprietatea ca nimeni sa nu poata avea o situaAŽtie mai buna fara ca altcineva sa fie pus intr-o situatie mai rea, sunt numite eficiente sau optime. Aceeasi teorema poate fi exprimata si in alt mod: o ecoAŽnomie eficienta este aceea in care alocarea existenta a inputurilor si a outpu-turilor este de asa maniera incat dene imposibila imbunatatirea situatiei unei persoane fara inrautatirea situatiei alteia printr-o noua alegere3.


A doua teorema a bunastarii poate fi formulata astfel: daca o anumita schimbare in economie conduce la imbunatatirea situatiei cel putin a unui indid dar fara sa inrautateasca situatia altor indizi, se poate spune ca bunastarea sociala a crescut. Prin urmare, daca distributia venitului generaAŽta de piata competitiva nu este convenabila, nu trebuie abandonata folosirea mecanismului de piata concurentiala. Ceea ce trebuie facut este de a redisAŽtribui avutia initiala si apoi lasat restul pe seama pietei concurentiale1 care asigura punerea in valoare a noilor resurse la potentialul lor maxim si o noua distributie a utilitatilor conforma cu noua distributie a avutiei. Aceasta teoreAŽma arata ca atingerea unei alocari eficiente a resurselor, cu o distributie dorita a veniturilor, se poate face tot prin mecanismele pietei concurentiale, insa apeland si la serciile guvernamentale pentru redistribuirea veniturilor nu in afara ci in cadrul mecanismelor pietei.
A treia premisa. la in considerare organizarea societatii dupa principii non-organice in sensul ca indidul este acela care formeaza centrul universuAŽlui social si nu exista interese sociale superioare fata de cele ale indidului. Potrit acestui principiu, interesele indidului nu pot fi subordonate intereAŽselor grupurilor sociale.
Pe baza principiilor de mai sus (teoreme si premise) se poate formula moAŽdelul eficientei paretiene in conditiile echilibrului concurential.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre sectorul public in raport cu cel privat

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics