StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Criza sistemului socialist de tip sovietic si manifestarea ei in economia romaniei



Experimentul istoric al socialismului realizat in URSS si impus, in perioada postbelica, intr-o serie de tari europene (printre care si Romania), a plecat de la unele teze ale lui Marx, care s-au dovedit ulterior a fi eronate. Aceste teze au fost folosite de Lenin, Stalin si alti conducatori ai PCUS pentru „a fundamenta" realizarea misiunii istorice atribuita proletariatului - trecerea omenirii de la capitalism la socialism, insa, in realitate, pentru salvarea si perpetuarea unui imperiu'. Care sunt principalele teze ale lui Marx utilizate in scopul mentionat?In primul rand, teza dictaturii proletariatului. in lucrarea Critica programului de la Gotha (1875), Marx scrie : „intre societate


a capitalista si cea comunista se afla perioada prefacerii revolutionare a uneia in cealalta. Acestei perioade ii corespunde si o perioada de tranzitie politica, al carei stat nu poate fi altceva decat dictatura revolutionara a proletariatului"2. Aceasta teza a fost „dezvoltata" de Lenin, in 1918, astfel: „Dictatura revolutionara a proletariatului este o putere cucerita si sprijinita pe violenta pe care proletariatul o exercita asupra burgheziei, putere care nu este limitata de nici o lege"3. Dupa aceasta conceptie a fost creat un sistem politic dictatorial, care, in numele proletariatului si chiar al poporului, a exercitat dominatia unei minoritati (a nomenclaturii) si a unor dictatori, precum Stalin, Ceausescu si altii.In al doilea rand, teza monopolului proprietatii de stat. inca in Manifestul partidului comunist (1848), Marx si Engels scriau: „Proletariatul va folosi dominatia lui politica pentru a smulge burgheziei, pas cu pas, intregul capital, pentru a centraliza toate uneltele de productie in mainile statului "4. Prin instituirea si exercitarea monopolului proprietatii de stat, in tarile socialiste, au fost limitate foarte mult posibilitatea realizarii intereselor individuale si de grup ale cetatenilor, initiativa si raspunderea lor in cadrul vietii economice.In al treilea rand, teza disparitiei productiei si schimbului de marfuri. in Critica programului de la Gotha, Marx scrie : „inauntrul societatii colectiviste, intemeiata pe proprietatea comuna asupra mijloacelor de productie, producatorii nu mai fac schimb de produse ; de asemeni, munca intrebuintata pentru confectionarea produselor nu mai apare ca o valoare a acestor produse"1. Desi productia si schimbul de marfuri s-au mentinut in socialism, aceasta forma de organizare si desfasurare a vietii economice a fost considerata si tratata ca fiind o ramasita a capitalismului (care ar fi urmat sa fie eliminata prin trecerea de la prima la a doua faza a societatii comuniste). Aceasta optica a influentat negatieficienta activitatilor economice realizate in socialism.In al patrulea rand, teza repartitiei dupa munca, sustinuta de Marx, tot in lucrarea Critica programului de la Gotha : „Dreptul producatorilor este proportional cu munca furnizata de ei: egalitatea consta in faptul ca unitatea de masura intrebuintata, munca, este egala"2. Pe langa faptul ca, in conditiile mentinerii productiei de marfuri in socialism, masurarea directa si riguroasa a muncii s-a dovedit imposibila, repartitia dupa munca n-a stimulat obtinerea unor rezultate superioare de catre majoritatea participantilor la activitatile economice.In al cincilea rand, subaprecierea rolului si perspectivei natiunii. In Manifestul Partidului Comunist, Marx si Engels au declarat ca „Muncitorii nu au patrie"3, lansand chemarea „Proletari din toate tarile, uniti-va! ". in aceasta directie, Lenin a mers mai departe, sustinand : „Telul socialismului este nu numai lichidarea faramitarii omenirii in state mici si a oricarei izolari a natiunilor, nu numai apropierea intre natiuni, ci si contopirea lor"4. Aceasta teza a servit la realizarea misiunii de dominatie a rusilor asupra altor natiuni, cu deosebire asupra celor mici.
Folosindu-se tezele lui Marx (la cele prezentate mai sus ar putea fi adaugate si altele) in conditiile imperiului tarist, a fost creat un sistem politic, economic si social, care n-a realizat „misiunea istorica" preconizata de Marx pentru proletariat: eliberarea sa si a intregii omeniri de exploatare. Caci exploatarea, inteleasa ca insusire a muncii straine fara echivalent, s-a perpetuat, pe scara larga, in URSS. insa, socialismul realizat in aceasta tara a reusit sa salveze si sa perpetueze, peste sapte decenii, unul dintre cele mai mari imperii din lume, deoarece imperiul tarist a devenit imperiul sovietic. Dominatia acestui imperiu s-a extins atat prin acapararea de noi teritorii de la tarile vecine (incluside la Romania), cat si prin impunerea sistemului politic, economic si social realizat initial in URSS in alte tari ale lumii (printre care si Romania). De aceea, este pe deplin justificat ca acest sistem sa fie denumit „socialism de tip sovietic". Folosirea larga, inclusila noi, a unor denumiri diferite - totalitarism, economie ificata, economie centralizata, economie de comanda - nu este riguroasa, deoarece, prin denumirile respective, se evita evidentierea esentei sistemului realizat initial in URSS si impus apoi si altor tari.
Prabusirea socialismului de tip sovietic, la sfarsitul deceniului noua, este rezultatul unei crize profunde si de amploare, care a erodat tot mai mult acest sistem. Daca se are in vedere „fundamentarea" teoretica a socialismului de tip sovietic pe tezele eronate ale lui Marx si tendinta spre dominatie realizata de URSS, in numele internationalismului proletar, este evident ca, acest sistem nu putea fi viabil. in deceniile 8 si 9, criza socialismului de tip sovietic a devenit o criza generala, incluzand politica, economia, cultura, morala, in toate tarile in care a fost impus ac



est sistem. Desi in unele dintre fostele tari socialiste, inclusiin URSS. s-au facut incercari de reformare a sistemului socialist de tip sovietic, acestea n-au putut sa-l salveze de la prabusire.In cadrul acestei lucrari, este necesar sa analizam manifestarile principale ale crizei socialismului de tip sovietic pe economic1. Cum s-au concretizat acestea in Romania ?
In primul rand, prin accentuarea incapacitatii sistemului economic, bazat pe monopolul proprietatii de stat si avand o conducere supercentralizata, de a infaptui progresul stiintifico-tehnic contemporan si de a asigura aspiratiile cetatenilor spre o viata libera si civilizata. Limitarea si chiar inabusirea initiativei si raspunderii unitatilor economice si ale cetatenilor, prin amplificarea continua a formalismului si birocratismului, au franat asimilarea si extinderea, in economia romaneasca, a noilor realizari stiintifico-tehnice, indeosebi a celor legate de informatizare, automatizare, noi tehnologii, noi materiale.In al doilea rand, criza s-a manifestat prin incetinirea considerabila a cresterii economice. Daca, in cincinalul 1971-l975, ritmul mediu anual de crestere a venitului national a fost de 11,3%, in cincinalul 1976-l980, ritmul a coborat la 7,2%, in cincinalul 1981-l985, s-a realizat un ritm de 4,4%, iar in perioada 1986-l989, ritmul a fost de numai 0,5%2. Datele mentionate evidentiaza atat epuizarea crescanda a posibilitatilor de crestere economica extensiva, cat si incapacitatea sistemului economic socialist de a asigura compensarea insuficientei factorilor extensivi prin extinderea utilizarii factorilor intensivi de crestere economica.In al treilea rand, criza s-a manifestat prin realizarea unei eficiente economice nu numai scazute, ci si descrescande. Astfel, pe ansamblul economiei romanesti, venitul national obtinut la 1000 lei fonduri fixe s-a redus de la 419 lei in cincinalul 1971-l975 la numai 170 lei in cincinalul 1981-l985, deci de 2,4 ori in cursul unui deceniu.3 Involutia manifestata cu privire la eficienta economica evidentiaza o scadere accentuata a interesului si preocuparii intreprinderilor si cetatenilor pentru valorificarea adecvata a potentialului economic disponibil, indeosebi datorita caracterului nestimulatial sistemului de repartitie.In al patrulea rand, criza s-a manifestat prin accentuarea decalajelor economice dintre Romania si tarile dezvoltate, indeosebi din Europa (Tabelul I)4.
ELUL I Decalajul relatiprivind PNB pe locuitor in Romania (%)


Tara de referinta' 1937 2 1989
1. Austria 57 81


2. Belgia 76 90
3. Franta 70 91


4. Germania 76 92 3
5. Olanda 74 90


6. Regatul Unit 82 89
7. Suedia 80 93
1 Pentru care PNB pe locuitor = 100; 2 Venitul national pe locuitor; 3 Fata de RFG.]
Desi in perioada socialista, nivelul economic general al tarii noastre a inregistrat o crestere insemnata (de la 81 dolari venit national pe locuitor in 1937 la 1567 dolari PNB pe locuitor in 1989), aceasta crestere a fost cu mult inferioara fata de cresterile realizate de tarile dezvoltate. Ca urmare, decalajul economic general s-a accentuat mult pentru Romania. Daca, in 1937, nivelul economic al tarii noastre reprezenta 20-30% fata de niveluri tarilor de referinta, in anul 1989, nivelul relatia ajuns la circa 10%. Aceasta involutie arata ca Romania n-a reusit sa depaseasca stadiul de tara in curs de dezvoltare, cu toate eforturile si chiar sacrificiile impuse populatiei pentru dezvoltarea economiei nationale.In al cincilea rand, criza socialismului de tip sovietic s-a manifestat prin perpetuarea unui nivel de trai scazut pentru poporul roman. in cursul deceniului 9, s-a accentuat insuficienta, pentru majoritatea populatiei, a multor bunuri de consum si servicii de prima necesitate, s-au accentuat discrepantele dintre minoritatea conducatoare si masele populare cu privire la venituri si consum. Cresterea nivelului de trai al intregii populatii -considerata, de economia politica marxist-leninista, ca fiind legea economica fundamentala a socialismului - era infirmata, la tot pasul, de derularea vietii reale.
aticu celelalte foste tari socialiste europene, in Romania, criza sistemului socialist de tip sovietic s-a manifestat, inclusipe economic, prin forme mai accentuate si mai grave (la cele prezentate mai sus s-ar putea adauga altele). Aceasta particularitate a fost determinata indeosebi de faptul ca, in conducerea PCR, s-a perpetuat si chiar accentuat stalinismul, inclusiin numele slujirii devotate a cauzei socialismului si internationalismului proletar. in aceasta directie, Ceausescu 1-a intrecut chiar pe Stalin. De aceea, mostenirea din perioada socialista, inclusiin domeniul economiei, este mai grea si mai complexa pentru Romania decat pentru alte foste tari socialiste.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics