StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Interdependenta dintre doua tranzitii actuale ale romaniei si necesitatea unei strategii adecvate



in etapa actuala, tara noastra este angrenata in doua procese de tranzitie: pe de o parte, tranzitia de la sistemul socialist de tip sovietic spre un alt sistem economico-social (care, in mod firesc, ar trebui sa fie superior fata de cel anterior si neimpus din afara tarii); pe de alta parte, tranzitia de la situatia de tara asociata la cea de tara membra a Uniunii Europene. Desi prima tranzitie a demarat in 1990 (dupa rasturnarea regimului politic dictatorial), iar cea de-a doua - in 1995 (prin intrarea in vigoare, la 1 februarie, a Acordului European de Asociere a Romaniei la Comunitatile Europene), este de asteptat ca aceste doua procese sa


se deruleze, in mare masura, in mod concomitent si intr-o stransa interdependenta.
Prin tranzitia parcursa de Romania de la socialismul de tip sovietic spre un alt sistem economico-social, se restructureaza intreaga viata interna a tarii, iar prin tranzitia de la situatia de tara asociata la cea de tara membra a Uniunii Europene, urmeaza a se realiza principala restructurare in domeniul relatiilor externe ale tarii, pe baza asimilarii normelor comunitare si a asigurarii conditiilor necesare pentru aplicarea lor. Cele doua tranzitii se interfereaza sub multiple aspecte1. De aceea, strategiile elaborate si folosite pentru parcurgerea celor doua tranzitii trebuie sa tina seama de interdependenta manifestata intre ele. Aceasta interdependenta prezinta mai multe aspecte.In primul rand, ambele tranzitii presupun realizarea, in tara noastra, a unui sistem politic efectidemocratic, avand un continut asemanator cu sistemul politic existent in tarile membre ale UE. Locul central, in cadrul sistemului politic actual, ii revine statului de drept, menit sa asigure un tratament egal tuturor cetatenilor si sa sustina realizarea intereselor nationale. Or, la noi, in perioada postdecembrista, a proliferat considerabil coruptia, a crescut distanta dintre vorba si fapta la multi oameni politici, iar din exterior au devenit frecvente presiunile pentru acceptarea de privilegii in favoarea unor minoritati. De aceea, asigurarea unei evolutii sanatoase a Romaniei, pe intern si pe extern, impune consolidarea statului de drept, incat acesta sa aiba capacitatea de a sluji pe deplin interesele tarii, ale tuturor cetatenilor. Desigur, aceasta presupune eliminarea politicianismului si promovarea, cu perseverenta, a profesionalismului si moralitatii in intreaga viata politica a tarii.In al doilea rand, cele doua tranzitii actuale presupun crearea, in Romania, a unui sistem economico-social asemanator cu cel din tarile membre ale UE, atat in privinta structurilor principale, cat si in privinta mecanismului de functionare. Desi intre tarile comunitare se mentin numeroase particularitati cu privire la sistemul economico-social, acesta prezinta, in toate tarile membre ale UE, cateva trasaturi fundamentale comune: a) realizarea unei eficiente economice inalte, pe baza valorificarii posibilitatilor oferite de progresul stiintifico-tehnic contemporan; b) asigurarea echitatii sociale, prin formarea veniturilor tuturor participantilor la activitatea economica in raport cu rezultatele obtinute, precum si prin redistribuirea unor venituri de catre stat; c) mentinerea echilibrului ecologic si folosirea resurselor naturale in concordanta cu cerintele unei dezvoltari economice durabile ; d) folosirea unui mecanism cu o inalta functionalitate, prin imbinarea pietei cu interventia adecvata a statului. Ca urmare, realizarea, in Romania, a unui sistem economico-social care sa intruneasca trasaturile mentionate ar inlesni integrarea tarii in UE.In al treilea rand, ambele tranzitii parcurse de tara noastra sunt menite sa asigure efecte sociale favorabile pentru poporul roman. in mod intemeiat, dr. Dinu Marin scrie ca defectul fundamental al tranzitiei se arata a fi desconsiderarea efectelor negative in social"1. Atat tranzitia de la socialismul de tip sovietic spre alt sistem economico-social, cat si tranzitia determinata de integrarea Romaniei in UE presupun numeroase restructurari in viata economica interna si in relatiile economice externe ale tarii. Aceste restructurari au efecte considerabile asupra procesului instructiv-educativ, ocuparii fortei de munca, asigurarii unor conditii decente de viata pentru intreaga populatie. Este cu totul firesc ca efectele mentionate sa fie preponderent pozitive, deoarece altfel nu se justifica nici o tranzitie. De aceea, se impune ca cele doua tranzitii actuale ale Romaniei sa fie insotite de o crestere economica sustinuta, care sa permita reducerea si apoi eliminarea marilor decalaje economice existente



intre tara noastra si tarile membre ale UE. Fara asigurarea premisei mentionate, exista riscul ca efectele sociale negative acumulate in cursul tranzitiei postsocialiste (privarea multor copii si tineri de instruirea necesara, somajul cronic de masa, saracirea majoritatii populatiei, amplificarea coruptiei si violentei), sa se accentueze prin integrarea tarii in UE.In al patrulea rand realizarea celor doua tranzitii actuale ale Romaniei presupune asigurarea unui cadru legislativ-institutional adecvat si utilizarea lui deplina. Acest cadru trebuie sa favorizeze si sa consacre restructurarile necesare cu privire la sistemul politic, sistemul economico-social, sistemul relatiilor externe ale tarii. Este firesc ca, sub toate aspectele mentionate, tara noastra sa realizeze o apropiere simtitoare fata de tarile membre ale UE, inclusiprin asimilarea adecvata a sistemului de norme comunitare. Totodata, este firesc ca aceasta apropiere sa nu afecteze pastrarea si afirmarea personalitatii Romaniei, in contextul integrarii europene. in acest sens, Jacques Santer (presedintele Comisiei Europene) sublinia: Fiecare natiune, oricare ar fi ea, trebuie sa-si pastreze propria sa identitate si sa aduca in Europa propria sa contributie culturala, politica etc. "2
Realizarea celor doua tranzitii actuale ale Romaniei intr-o stransa imbinare, pe baza interdependentei dintre aceste procese, reprezinta o necesitate deosebit de stringenta. Prin elaborarea si infaptuirea unei strategii nationale adecvate, intre tranzitia tarii noastre de la socialismul de tip sovietic spre un alt sistem economico-social si tranzitia de la situatia de tara asociata la cea de tara membra a UE, s-ar realiza o interactiune, care ar potenta efectele favorabile ale ambelor tranzitii si le-ar limita pe cele nefavorabile. De aceea, acad. N.N. Constantinescu sublinia ca intreaga opera de redresare a economiei romanesti trebuie sa tina seama de necesitatea unui asemenea model, care sa ia totodata in considerare si problemele pe care le ridica integrarea europeana"3.
Fortele politice care si-au asumat conducerea tarii in perioada 1992-l996, au adoptat strategii separate pentru parcurgerea celor doua tranzitii actuale : Strategia de reforma a programului de guvernare" (adoptata de Parlament in februarie 1993); Strategia nationala de pregatire a aderarii Romaniei la UE" (adoptata prin Declaratia de la Snagov, din iunie 1995). Este evident ca ambele strategii nu au putut fi suficient corelate, tinand seama de interdependenta dintre cele doua tranzitii parcurse de tara noastra. Deoarece ambele tranzitii vor continua inca mult timp, este necesara si, totodata, posibila elaborarea unei strategii nationale adecvate pentru infaptuirea celor doua tranzitii intr-o imbinare organica1. Conturarea unei asemenea perspective ar orienta mai eficient activitatea cetatenilor si organelor statului, ceea ce ar amplifica rezultatele pozitive ale celor doua tranzitii parcurse de Romania, concomitent cu limitarea celor negative. Cerinta mentionata este intrunita, in mare masura, de Programul de baza de macrosilizare si de dezvoltare a Romaniei pana in anul 2000, in care se prevede: Guvernul va grabi procesul de restructurare si de aderare, conform marilor sale optiuni: consolidarea democratiei, a statului de drept si dezvoltarea competitivitatii economice"2. insa, pentru a genera rezultate preponderent favorabile, cele doua tranzitii actuale ale Romaniei ar trebui astfel derulate incat sa fie atenuate si apoi eliminate marile decalaje economice dintre tara noastra si tarile membre ale UE. Or, aceasta presupune nu grabirea" celor doua tranzitii, ci realizarea lor pe baza unei strategii riguroase, tinand seama incluside interdependenta dintre tranzitia postsocialista si aderarea tarii la UE.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics