StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Sistemul resurselor economice
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Continutul resurselor umane si principalele lor caracteristici in etapa actuala si in perspectiva in romania



Chiar daca prezenta fizica a omului in unele procese de productie este tot mai greu de evidentiat, totusi pe nici o treapta din elutia istorica a umanitatii nu s-a remarcat vreun proces economic care sa se poata dispensa de contributia omului; dimpotriva, aceasta implicare devine tot mai substantiala. De altfel, este si firesc ca omul sa-si conceapa si sa realizeze aparatul productiv, necesar satisfacerii neilor sale tot mai diverse.Intre resursele economice, cele umane detin intaietatea deoarece, oricat ar fi de robotizata" productia, numai implicarea omului poate sesiza si rezolva multimea de situatii neprevazute si mai ales poate crea stari noi ale aparatului productiv care sa corespunda unui nou context economic si


social.
Resursele umane sunt formate dintr-o parte a populatiei unei tari, parte care cuprinde persoanele apte de munca si disponibile a se angaja in diversele activitati economico--sociale. in calitate de resurse umane se afla mai ales tinerii care parcurg ultimele trepte ale pregatirii lor sau care se afla deja in cautarea unui loc de munca. De asemenea, in sfera resurselor de munca m include si o parte a pensionarilor care sunt inca in masura sa presteze diverse activitati economice utile societatii. in mod evident resursele de munca se refera si la acele persoane care, temporar, nu au un loc de munca pe care si-l doresc.
Desi nu avem posibilitatea sa stabilim cu precizie matematica dimensiunile resurselor de munca, este posibil si necesar, sa se efectueze anumite proiectii, in legatura cu elutia acestui important element al oricarei activitati economico-sociale. O prima apreciere, in acest sens, vizeaza aspectul cantitativ care se evidentiaza cunoscand cativa indicatori demografici cum sunt marimea populatiei, dinamica acesteia respectiv, sporul demografic, speranta de viata, soldul migrator al populatiei etc. Foarte utila este si piramida varstelor, mai ales pentru a anticipa disponibilitatile de resurse umane, intr-un anumit orizont temporal. O imagine cat mai edificatoare asupra acestor resurse se obtine adaugand la elementele pur cantitative caracteristicile de ordin calitativ, care se exprima, in primul rand, prin stocul de invatamant. Pentru acelasi scop m mai urmari, structura pregatirii profesionale, nivelul de competitivitate a fortei de munca, pe baza aprecierilor formulate in fiecare domeniu, la nivel mondial.
Volumul si calitatea resurselor umane constituie atat cauza, cat si rezultat al dezltarii economico-sociale a fiecarui stat1.
Aceste pretioase" resurse umane sunt pe deplin folositoare numai intr-o economie dinamica, prospera, utilizarea lor la nivelul posibilitatilor maxime fiind cu certitudine o conditie esentiala a progresului si bunastarii. Mai mult, este foarte important sa precizam ca, si aceste resurse, in conditiile actuale, cand dominanta este economia de piata, se comercializeaza existand tari care, pentru asigurarea neilor interne de forta de munca, in anumite sectoare de activitate (mai ales constructii), apeleaza la un import temporar si selectiv de lucratori calificati din tarile care nu le pot oferi locuri de munca in interiorul lor. in aceasta ipostaza se gaseste din nefericire in prezent si tara noastra. Ar fi gresit ca aceasta importanta resursa economica care este omul, sa fie tratata ca o masa comuna", nediferentiata. Exista, dupa cum stim, ca rod al naturii si al muncii de educatie si instruire, personalitati geniale, care, prin solutiile pe care le dau, depasesc cu mult rezultatele ce se obtin prin munca unui numar apreciabil de semeni de-ai lor. Prin urmare este lesne de inteles de ce tarile dominante in economia mondiala racoleaza", pe baza unor salarii consistente, cele mai bune minti" care rasar din cand in cand si in gradina" celor mai saraci. Acesta este mult-comentatul fenomen al scurgerii materiei cenusii, brain drain", dinspre cei mai putin dezltati, in economic, spre cei ce detin suprematia in aceasta competitie.
Mentinerea acestui fenomen ne permite, de asemenea, sa remarcam ca mai ales incepand cu anul 1990 si noi am pierdut foarte multi specialisti din domeniile cele mai importante ale stiintei si tehnicii dar, fara a ne declara multumiti ca se intampla asa ceva, trebuie totusi sa manifestam o anumita intelegere fata de dorinta fireasca a indivizilor cu capacitati intelectuale deosebite de a-si manifesta posibilitatile acolo unde exista interes pentru ceea ce pot ei face, acolo unde se asigura baza materiala adecvata. De altfel, au plecat spre tarile occidentale dezltate cercetatori, oameni de stiinta, nu numai de la noi, ci din intregul fost lagar comunist.In acest context subliniem faptul ca resursa umana nu poate fi conservata"; neutili-zarea ei in momentul in care ea se ofera" inseamna o pierdere irecuperabila. Este deci si din acest punct de vedere normala dorinta fiecarui individ de a-si exprima capacitatea de munca, atunci cand este in plenitudinea fortelor si nu intr-un viitor incert.
Apreciind rolul factorului uman in realizarea progresului social, poporul nostru a creat o expresie extrem de sugestiva si sintetica, omul sfinteste locul". Patrunzand acest adevar elementar dar esential, tarile care se afla in prezent pe culmile civilizatiei, considera ca investitia in om", respectiv asigurarea omului potrivit pentru locul potrivit" reprezinta cea mai importanta cerinta sociala pe care organismul fiecarei economii si mai ales al economiei moderne de piata trebuie sa o satisfaca cu toata consecventa si generozitatea necesare. Este o investitie ce rodeste mai tarziu, dar de ea depinde progresul intregii societati. (Numerosi specialisti in domeniu au recunoscut, de altfel, ca invatamantul ca si cercetarea stiintifica reprezinta o adevarata ramura a economiei nationale iar investitia in om" - una dintre cele mai profitabile optiuni in ziua de azi pentru ziua de maine).
Procate" de acest adevar axiomatic, s-au format, de-a lungul secolelor, in multe tari ale lumii, complexe retele de institutii de invatamant. Ele s-au diversificat, au progresat continuu atat printr-o baza materiala tot mai bine adaptata scopului, cat si prin continutul si metodica predarii disciplinelor scolare. Se produce o grava eroare, cu repercusiuni pe termen indelungat, in tarile care subapreciata instructia scolara si pregatirea profesionala. Eventualele economii" care se realizeaza la timpul prezent, printr-un buget sarac atribuit scolii, r starni mai tarziu regrete zadarnice in fata unor decalaje tot mai mari fata de tarile avansate.
Referindu-ne la resursele umane din tara noastra constatam, pe baza datelor statistice ca, in perioada ce a urmat celui de-al doilea razboi mondial s-au produs unele elutii importante. Astfel in intervalul 1948-l989 populatia tarii a crescut de la 15.872.624 locuitori la 23.151.564. in anul 1989 populatia cuprinsa intre 15 si 50 de ani reprezenta ca pondere 49,8% din populatia totala, ceea ce insemna o structura pe varste pozitiva, mai ales daca ne-am fi raportat la o economie cu trend pozitiv de crestere.In privinta nivelului de instruire, potentialul uman din tara noastra a cunoscut cresteri semnificative in perioada postbelica, chiar daca pot fi incate in mod justificat anumite deficiente, mai ales de ordin calitativ. Pentru a ilustra cele afirmate am cifra celor scolarizati prin invatamantul liceal in anii 1950/1951 si 1989/1990 si constatam o crestere de 14,4 ori, la fel si a celor cuprinsi in invatamantul superior, din aceiasi ani, rezultand o amplificare de 3 ori. Asemenea cresteri s-au produs si in celelalte tari ex-socialiste, chiar cu unele dinamici mai sustinute in privinta invatamantului superior. Completand imaginea statistica a resurselor umane din tara noastra mentionam ca, in acelasi an 1989, se inregistrau 714 elevi din invatamantul secundar, la 10.000 locuitori, ceea ce ne plasa pe locul al 16-lea intre 24 tari ale batranului continent: media la acest indicator era de 803 elevi - deci ne situam si noi in apropierea ei. in schimb. in privinta numarului de studenti la 10.000 de locuitori prin cifra de 71, Romania ocupa locul ultim in acelasi grup de 24 de state europene.
Asa cum am mai specificat nivelul stocului de invatamant ilustreaza pregnant disponibilitatile generale ale resurselor umane, capacitatea de a face fata si in acelasi timp de a propulsa ramurile economice performante, purtatoare ale progresului tehnic, hotaratoare pentru cresterea productivitatii. Astfel in 1990, in tara noastra, numarul mediu de ani de scoala era de 7,8, plasandu-ne pe locul al 17-lea intr-o serie de 25 de state europene, in frunte situandu-se Norvegia cu 11,6 ani, iar pe ultimul loc Portugalia cu 6,0 ani.
Anul 1990, an de cotitura in istoria contemporana a tarii noastre, deschide o alta perspectiva pentru toate componentele vietii noastre economico-sociale, inclusiv pentru coordonatele cantitative si calitative ale resurselor umane.
Deocamdata, insa, dificultatile economice, ca si oscilatiile doctrinare si practic-politice cu privire la rolul statului, au facut sa se inregistreze inlutii in demografic si al sanatatii; invatamantul are o serie de rezultate bune dar si multe neimpliniri.
Putem spune ca s-au intronat legile specifice economiei de piata chiar daca aceasta realitate inca nu concorda cu cea specifica tarilor dezltate. Pe fondul marilor disfunc-tionalitati din economie, generate de incapacitatea multor agenti economici de a se adapta la exigentele economiei de piata ca si datorita altor cauze, au aparut modificari in ocuparea populatiei apte de munca si care solicita un loc de munca, dificultati si reorientari in procurarea si nivelul veniturilor care, au schimbat radical comporatmentul segmentului fertil al populatiei, in sensul ca s-a redus numarul casatoriilor si a scazut natalitatea, inasprirea conditiilor de viata, nesiguranta veniturilor si erodarea lor de catre o inflatie permanenta, cu manifestari virulente aproape periodice, inrautateste si starea de sanatate a populatiei, rechemand" bolile saraciei ce au un efect dezastruos asupra unor categorii largi ale populatiei. Toate aceste aspecte fac sa inregistram, prima data pe timp de pace, o reducere lenta dar constanta a populatiei tarii '.
Pentru a ne forma o imagine clara si bine motivata despre viitoarele resurse de munca ale tarii noastre sa reflectam asupra datelor din Tabelul I.
Sunt evidente urmatoarele elutii si tendinte :
» diminuarea, pentru prima oara in perioada postbelica, a populatiei tarii noastre, in intervalul considerat, cu 2% ;
» o scadere mai puternica se remarca la grupa de varsta 0-l4 ani, atat ca pondere in populatia anului respectiv, cat si o scadere de 16%, a numarului celor cuprinsi in aceasta grupa in 1995 fata de 1989. A



cest fenomen se va resimti nefarabil in economia tarii peste aproximativ zece ani;
» deocamdata populatia in varsta de munca se pastreaza la un nivel aproape constant; fiind intr-un fel, in prezent, pozitiv faptu! ca nu creste, deoarece nu se manifesta o oferta prea generoasa de locuri de munca; - in sfarsit, se petrece ceea ce era de asteptat pe fondul diminuarii natalitatii si a emigrarii mai ales din randul tineretului (plus alte cauze sociale), o imbatranire a populatiei tarii: cresterea ponderii categoriei celor de 60 de ani si peste in intervalul considerat cu peste 11 %. Consecintele, mai ales in situatia social-economica a tarii noastre, sunt extrem de dure, dramatice, mai ales pentru cei in cauza.
ELUL I Dinamica si structura populatiei din Romania in intervalul 1989-l995


1989 1995 1995/1989 (%)
Abs. % Abs. %
Populatia la 1 iulie (mii locuitori) din care: - 0 - 14 ani - 15 - 59 ani - 60 ani si peste 23.152 5.528 14.069 3.555 100,0 23,9 60,7 15,4 22.681 4.644 14.076 3.961 100,0 20,5 62,0 17,5 98,0 84,0 100,05 111,4
Structura populatiei - % - masculin - feminin - urban - rural , 100,0 49,3 50,7 53,2 46,8 X X X X 100,0 49,0 51,0 54,9 45,1 X X X X
Populatia in varsta de munca (mii persoane) 12.988 100,0 12.985 100,0 99,9
Sursa : Elutia principalilor indicatori economico-sociali in perioada 1989-l995, elaborat de Comisia Nationala pentru Statistica, Bucuresti, febr. 1995, p. 52.
Exista insa si unele semne incurajatoare cum ar fi extinderea sectorului privat, care a asigurat mai mult de un milion de noi locuri de munca in acest interval (1990-l995). incepe tot mai mult sa se puna accent pe cerintele pietei in ceea ce priveste profilul si nivelul pregatirii fortei de munca.
Pentru a se asigura o elutie coerenta si pozitiva a factorului uman, a carui formare si implicare practica, sociala, cuprinde un interval mare de timp, pe care numai sub autoritatea si responsabilitatea statului, indiferent de guvernare, pot fi radiografiate directiile optime, atat pentru indivizi, cat si pentru societate, in ansamblul ei.
Oferta fortei de munca depinde in principal de elutia populatiei in varsta de munca si apta de munca, de nivelul de scolarizare precum si de modificarile comportamentale ale fiecarei grupe de varsta in privinta neii si dorintei de a munci. in realitatea curenta se manifesta destul de evident si la noi o tendinta de crestere a resurselor de munca, am putea spune din motive de saracie, prin oferta si folosirea persoanelor care sunt ca varsta sub sau peste intervalul considerat la noi legal. Faptul ca unii pensionari lucreaza poate fi interpretat si pozitiv, dar folosirea copiilor nu mai are vreo justificare farabila.
Se stie ca forta de munca, la noi in tara, nu este suficient de bine remunerata, cauzele fiind multiple, obiective si subiective, insa prin folosirea copiilor si, in ansamblu, prin folosirea muncii la negru" (respectiv fara forme legale de angajare), se coboara nepermis de jos stacheta veniturilor salariale si implicit se afecteaza serios potentialul biologic al natiunii noastre.
Cand se va realiza mult-asteptata relansare a economiei nationale r aparea, probabil, elemente noi, farabile, fizionomiei" demografice si implicit se va putea imbunatati statutul resurselor umane. Avem, spre exemplu, rezerve mari de crestere a populatiei printr-o politica nationala farabila tineretului, sub toate aspectele (in principal pentru asigurarea locurilor de munca necesare). in al doilea rand, se cere mult imbunatatita asistenta medicala pentru a se reduce mortalitatea infantila, dar si in randul celor mai in varsta. Un alt element cu un impact major in privinta potentialului biologic al populatiei il constituie alimentatia. De aceea, cu cea mai mare urgenta trebuie rezolvata soarta agriculturii si implicit a industriei alimentare, care ,.au ajuns" intr-un stadiu abil cu cel atins" in secolul trecut: oferta redusa pe piata, preturi ridicate, calitate instabila, influenta hotaratoare a factorilor naturali, aceasta intrucat majoritatea noilor proprietari de terenuri agricole nu dispun de un inventar agricol adecvat, iar unii n-au nici cunostintele necesare unei agriculturi moderne, astfel incat pana la afirmarea fermei familiale, axata pe productia marfa va mai trece un timp apreciabil.In acesti ultimi ani, scolarizarea si pregatirea profesionala a noilor contingente de forta de munca au fost marcate de unele plusuri, dar si de minusuri, generate de modul concret in care se produce la noi trecerea la economia de piata. Astfel, populatia scolara (exclusiv studentii din invatamantul privat) in 1995 reprezenta 78,3% din cea existenta in 1989, sau altfel spus 20,2% din totalul populatiei anului 1995, fata de 23,9% cat reprezenta aceasta categorie din totalul populatiei anului 1989. Modificarile respective isi au drept cauze doua fenomene mai pregnante: unul de factura demografica, respectiv scaderea populatiei totale a Romaniei (aici trebuie sa avem in vedere emigrarea unor familii intregi!), iar altul cu motivatie pur economica, respectiv abandonul scolar sau pur si simplu evitarea" scolii din variate motive (dezinteresul familiei, obligatia de a munci in gospodaria agricola familiala, distantele mari fata de scoala). Cea mai drastica scadere se constata la nivelul cifrei ce reprezinta liceenii, ea insemnand ca pondere in 1995 doar 58,5% fata de marimea similara a anului 1989.
Un avant deosebit, in perioada actuala, l-a luat invatamantul superior, cel putin sub aspect cantitativ, desi se contureaza deja si unele reculuri, mai ales in invatamantul de stat, pe motive bugetare. Iata, de altfel, cifrele care marcheaza elutia numarului de studenti si a facultatilor in invatamantul superior, de stat si privat din Romania, in intervalul 1989-l994.


ELUL II
1989 1992 1994 1994/1989
- Facultati din care: in invatamantul, privat 101 404 143 413 151 408,9
- studenti inscrisi din care: in invatamantul privat - nr.absolut - % in totalul stud. anului respectiv 164.507 320.669 85.000 (26,5%) 369.662 114.500 (30,9%) 224,7


- personal didactic 11.696 18.123 20.452 174,9
- absolventi 28.113 33.366
Aceasta elutie spectaculoasa a invatamantului universitar in Romania a facut ca indicele numarului de studenti la zece mii de locuitori sa se imbunatateasca substantial, majo-randu-se de la 71 de studenti in anul scolar 1988-l989 la 163 studenti in anul scolar 1994-l995. Comparativ cu alte tari europene, desi am realizat o crestere spectaculoasa, ne mentinem totusi inca, in categoria de jos'.
Fondurile banesti modeste care s-au alocat si se aloca de la bugetul statului pentru aceasta activitate fac tot mai dificila asigurarea unei baze materiale performante si in general desfasurarea unui invatamant de calitate.
Datele sunt cat se poate de elocvente pentru a sublinia cum este asigurata, in fiecare tara dintre cele zece luate drept martori", calitatea resurselor umane in perspectiva. Evident nu ne propunem o analiza in profunzime a semnificatiei pe care o au, in cadrul fiecarei tari, cheltuielile pentru invatamant totusi nu poate fi privit cu indiferenta procentul ELUL III
Nivelul ativ al Romaniei cu privire la cheltuielile publice pentru invatamant (%)


Ponderea chelt. in PNB
I n Ani Anii


Romania 1988 1994 2,7 3,0
1. Austria 1988 1992 5,7 5,8


2.Belgia 1988 1992 4,9 5,2
3. Bulgaria 1987 1992 6,9 6,4


4. Franta 1988 1992 5,4 5,7
5.RFG 1988 1990 4,6 4,0


6.1talia 1986 1992 5,0 5,4
7. Polonia 1988 1992 3,6 5,6


8. Spania 1987 1992
9. Suedia 1988 1992 6,7 8,8


10. Ungaria 1988 1992 5,4 7,2
Sursa: Anuarul statistic al Romaniei 1995, p. 961
mic, cel mai mic ativ cu celelalte zece tari, pe care-l inregistreaza Romania la acest modul. Daca nu se inteleg de catre toata lumea rosturile acestor cheltuieli este cert ca nu se r intelege nici cauzele decalajelor care ne separa tot mai mult de plutonul tarilor fruntase.
Subaprecierea invatamantului manifestata pregnant si in timpul dictaturii comuniste se mai poate exemplifica facandu-se referiri la ponderea invatamantului universitar-pedagogic in efectivul de studenti al tarii, pondere care s-a redus permanent si drastic, de la 37,3% in anul 1965-l966 la numai 9,3% in anul 1987-l988. Consecinta care se manifesta inca, priveste supraincarcarea personalului didactic din invatamantul de toate gradele chiar si in atie cu celelalte tari ex-socialiste. Pentru a exemplifica mentionam ca in anul scolar 1987-l988 numarul de elevi in invatamantul liceal ce revenea la un cadru didactic era la noi de 28, fata de 11 in Polonia, 12 in Bulgaria, 13 in RDG, 15 in Cehoslovacia, 19 in Ungaria. in acelasi an scolar numarul de studenti ce revenea la un cadru didactic era in Romania de 13 fata de 4,4 in RDG, 5,8 in Polonia, 6,5 in Ungaria, 8,3 in Cehoslovacia si 9,7 in Bulgaria. Supraincarcarea cadrelor didactice s-a perpetuat si in perioada ce a urmat lui decembrie 1989 deoarece extinderea invatamantului universitar-pedagogic realizata in aceasta perioada isi va manifesta de acum inainte efectele benefice. Deocamdata inca se mai utilizeaza suplinitori, unii cu un nivel modest de pregatire. Din aceste considerente si din inca multe altele exista substantiale diferente in privinta asigurarii instruirii elevilor - nu peste tot - in mediul urban ativ cu mediul rural. Exista cazuri similare in privinta unor scoli din cartierele periferice ale marilor orase.
Avem suficiente motive sa consideram ca r patrunde pe linia intai" in mileniul al treilea, cu precadere, acele tari ce si-au asumat responsabilitatea maxima fata de asigurarea si utilizarea potentialului lor uman.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre sistemul resurselor economice

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics