StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Economia de piata si legitatile ei
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Legitatile obiective ale functionarii si evolutiei economiei de piata



Economia de piata ca tip distinct de economie si implicit mecanismul sau de functionare sunt gurnate de legi economice care asigura automiscarea si autoreglarea. Aceste legitati reprezinta adevarate reguli ale jocului", pe baza carora functioneaza si evolueaza economia de piata. Ele au semnificatia unor adevaruri relati pe care le-a elaborat viata economica reala, iar stiinta le-a sintetizat in enunturi relevante, facandu-le utilizabile pentru activitatea agentilor economici. Legile economiei de piata prisc fenomenele si procesele economice in esenta si dinamica lor, in amploarea si intensitatea lor manifestate in viata economica. In conditiile economiei de piata legile obiecti au unele trasaturi particulare1.
a) Sistemul legilor economiei de piata se integreaza ineviil in legile proprii productiei s


i circulatiei de marfuri.
b) Aceste legi oglindesc si regleaza in principal procesele obiecti proprii economiei de piata, chiar daca acestea se interfereaza si cu alte fenomene si procese ale vietii economico-sociale. in acelasi timp, ca mod de structurare dinamica si ca mod de organizare si interconditionare a diferitelor rigi, legile acestui tip de economie, in masura in care sunt sesizate rational, devin reguli de actiune si comportament pentru fiecare participant la sistemul concurential.
c) Legitatile economiei de piata esentializeaza atat procesele reale specifice acestui tip de economie, cat si fenomenele si procesele ce se interfereaza cu acestea intr-o viziune sistemica corespunzatoare mecanismului de ansamblu al reproductiei sociale.
d) Aceste legitati sunt specifice mecanismului pietei a carui miscare ii asigura o functionalitate fluenta, dar si o amplificare a valentelor reglatoare si operationale prin parghiile de interntie in cazul unor dezechilibre.
e) Aceste legi isi circumscriu actiunea lor cadrului national al economiei de piata, chiar daca ele se manifesta si in cadrul relatiilor economice internationale.
Legea cererii si ofertei
Economia de piata asigura orientarea intregii vieti economice spre crearea bunurilor care satisfac in cel mai inalt grad si in mod eficient necesitatile oamenilor, colectivitatilor si ale societatii. Confruntarea cererii de bunuri, ca expresie a nevoii sociale, cu oferta, ca expresie a disponibilului de bunuri, reprezinta o necesitate de prim ordin a dezvoltarii rationale. Acest fenomen se manifesta prin actiunea legii cererii si ofertei pe piata bunurilor economice, fenomen fara de care nu pot exista fluxuri de vanzare-cumparare si nu se pot manifesta celelalte componente ale mecanismului de piata: concurenta, preturile, profitul, motivatiile oricarui agent economic intr-o structura pluralista a formelor de proprietate. Prin raportul dintre cerere si oferta se asigura alocarea si utilizarea eficienta a resurselor indiferent de natura lor. Silirea acestui raport atat pe piata factorilor de productie, cat si pe piata bunurilor destinate nevoilor individuale si sociale este una din cerintele de baza ale acestei legi, mai ales intr-o economie cu importante distorsiuni si dezechilibre intre sectoarele economice, intr-o economie ce nu-si poate permite sa risipeasca resursele potentiale. Interactiunea dintre cerere si oferta pe piata are caracter legic si vizeaza in principal urmatoarele : corespondenta dintre marimea ofertei si marimea cererii si inrs ; sincronizarea structurii ofertei cu structura cererii; compatibilitatea calitatii ofertei cu calitatea cererii; modificarea ofertei in concordanta cu sinuozitatile legate de exigenta cererii. Cerintele acestei legi indica faptul ca satisfacerea trebuintelor sociale, exprimate prin intermediul cererii, reprezinta scopul final al dezvoltarii oricarei societati care organizeaza si asigura cadrul necesar activitatilor economice. in formarea si evolutia raportului dintre cerere si oferta, fiecare factor are rolul lui predestinat astfel: oferta creeaza obiectul cererii; ea determina modul de consumare si trezeste in solicitant trebuinta ale carei obiect il constituie bunul creat de ea; cererea finalizand productia impune reluarea ei deci reproductia ofertei ca scop al productiei. Esenta legii consta deci in unitatea (concordanta) cererii si ofertei in asigurarea echilibrului dinamic atat in cadrul fiecarui segment sau grup de marfuri cat si pe ansamblul economiei nationale.In practica economica suprapunerea ofertei pe structura reala a cererii nu este posibila intotdeauna, aparand unele dezechilibre, influentate de factori obiectivi sau subiectivi. in spiritul legii obiecti, corelatia dintre cei doi factori ai raportului trebuie inteleasa, urmarita si apreciata ca tendinta, ca trend general.
Pornind de la faptul ca problema fundamentala a oricarei organizari sociale este adaptarea operativa si eficienta a resurselor existente limitate la nevoile societatii putem atribui legii cererii si ofertei un rol de prim rang in sistemul legilor economiei de piata. Actiunea acestei legi se realizeaza deci in corelatie si cu alte legi ce determina mecanisme specifice economiei de piata. Una din aceste legi este si cea a legii valorii si pretului in economia moderna de piata.
Legea valorii si pretuluiIn sistemul de raporturi economice care intervin in economia de piata, legea valorii si mecanismul preturilor are o importanta deosebita prin impactul asupra celorlalte componente ale sistemului de legitati. Schimburile de marfuri si servicii, circulatia monetara, preturile, niturile, reproductia, protectia mediului, echilibrul si optimul economic sunt doar cateva din marile categorii de fenomene ce nu pot fi temeinic intelese, analizate si utilizate decat pornind de la valoare. O data cu productia de marfuri apare si se dezvolta piata, prin intermediul careia se realizeaza legaturile dintre producatori si consumatori si se rifica optiunile obiecti si subiecti cu privire la un bun sau altul prin confruntarea cererii cu oferta acelui bun. in balanta apar atat utilitatea acelui bun de a satisface o anumita necesitate, cat si cheltuielile efectuate pentru producerea lui, si-l face sa fie abil, in fond, pe piata in procesul concurentei producatori diferiti vin sa satisfaca consumatori diferiti, dar cu produse de aceeasi utilitate. Pe de o parte, producatorii vor incerca sa vanda cat mai scump si la un pret care sa le acopere toate cheltuielile si sa obtina un profit cat mai mare, iar pe de alta parte, cumparatorii vor dori sa cumpere cat mai mult la un pret cat mai mic, eficienta actiunii lor fiind mai mare cu cat dintr-un volum de nituri vor dobandi o cantitate mai mare de marfuri. Confruntarea dintre vanzatori si cumparatori va duce la cedarea si de o parte si de cealalta pana la nilul pretului de echilibru si a cantitatii de echilibru care corespunde celui mai ridicat nil de satisfacere si a unora si a altora. Prin manifestarea acestei balansari, fiecare isi recunoaste reciproc valentele: primul ca a cheltuit o munca fara de care nu putea obtine utilitatea ceruta, cel de-al doilea ca niturile sale ii sunt limitate dar solvabile acelei utilitati. Acest proces de confruntare a muncilor" si dorintelor, de echilibrare a satisfactiei cu sacrificiul, cum spunea Alfred Marchall, se manifesta logic intr-un ciclu perpetuu. Fara a intra in detalii teoretice, in economia de piata actiunea legii valorii si pretului are rol de regulator spontan in prima faza de liberalizare si rol constient in cazul unor dezechilibre ce apar pe piata. Indiferent ca adoptam teoria valorii-munca sau teoria utilitatii marginale in explicarea actiunii acestei legitati, ajungem la concluzia ca triada utilitati-valoare-pret constituie axa pe care se centreaza aceasta lege.In conditiile economiei de piata legea valorii si pretului ne arata ca:
a) productia si circulatia marfurilor trebuie sa aiba la baza deopotriva consumul efectiv de munca (de factori de productie) si utilitatea marfii ;
b) miscarea preturilor (liberalizarea) sa se desfasoare in spatiul definit de evolutia valorii economice a factorilor, a utilitatii produselor, a raportului dintre cerere si oferta, a raritatii sau abundentei;
c) manifestarea libera si relativ echivalenta a schimbului de marfuri trebuie sa se faca din miscarea raportului cerere-oferta in asa fel incat sa devina un adevarat barometru al functionarii mecanismului economiei moderne de piata.In functionarea mecanismului de actiune a legii valorii si pretului in economia moderna de piata trebuie respectate cateva principii de baza necesare si importante: principiul relatii echivalente a schimbului; principiul eficientei si renilitatii economice si principiul motivatiei economico-financiare in orice activitate economica. Pornind de la aceste principii se poate concluziona ca in procesul productiei si circulatiei marfurilor, a manifestarii lor pe piata, preturile vor oscila in jurul pretului de echilibru determinat de raportul dintre cerere si oferta. Pe aceasta baza, statul, ca agent economic, poate determina anumite politici de distribuire si redistribuire a niturilor. De asemenea, pe baza principiului eficientei prin mecanismul legii valorii in procesul concurentei are loc selectarea agentilor economici, rificarea capacitatii competiti a acestora si autoeliminarea celor incapabili sa se ridice la performante economice superioare din punct de dere cantitativ si calitativ. De aceea, regulile si legile economiei de piata sunt dure si reci", inumane" in goana spre o inalta performanta. Daca economiile centralizate tind spre o omogenizare economica si sociala, spre o performanta de nil mediu si suficienta relativa, economiile moderne de piata, duc nilul performantei economice spre cotele maxime de eficienta care compenseaza si costurile ineviile acestui demers economic (inflatia controlata, somajul limitat).
Motivatia economica si financiara are la baza proprietatea privata si interesul ca obiectul ei, in actiune, sa aduca un profit cat mai mare. Prin mecanismul preturilor agentii economici proprietari sunt incitati, prin propriul interes, spre o combinare cat mai avantajoasa a factorilor de productie, care sa corespunda optiunii unui numar cat mai mare de consumatori. Esenta de a fi, de a rezista concurentei, intareste motivatia de a ni in intampinarea consumatorului si a-l incita in cele mai intime interese, de a si-l face un absorbant continuu al propriilor produse si servicii. Un asemenea agent economic nu va da faliment niciodata, deoarece atentia lui va fi indreptata spre nevoile consumatorului credincios. Legea valorii si pretului in masura in care este cunoscuta (si cunoasterea este data de practica) ajuta performanta, ajuta pe cei care raspund cerintelor ei dure si inumane".
Legea circulatiei banestiIn economia de piata, adancirea diviziunii sociale a muncii face ca fluxurile economice intre agenti sa se manifeste nu numai in forma natural-materiala, ci si in forma baneasca, banii si fluxurile banesti avand un rol deosebit in finalizarea oricarei activitati economice. Banii si functiile lor in economia de piata imbraca forme specifice, dand



relatiilor marfaro-valorice noi valente si finalitati. incadrandu-se in regulile jocului" legea circulatiei banesti creeaza premisele favorabile pentru o silitate monetara care face ca rezultatele economico-financiare sa fie reflectarea efortului real depus de participantii la sistemul competitiv al economiei de piata.
Evolutia economiei de schimb si in special a economiei de piata face ca abordarea legii circulatiei banesti sa iasa din tiparul reductionist tehnicist in care a fost incadrat multa vreme, actiunea acestei legi reflectand dependenta masei monetare de suma preturilor marfurilor si de volumul platilor la scadenta. De aceea, problematica legii circulatiei banesti trebuie abordata intr-o perspectiva mult mai larga si mai cuprinzatoare, apropiate de dinamica si modificarile inregistrate in economia moderna de piata.
Pe langa determinarea cantitatii de bani necesara la un moment dat pentru circulatia marfurilor, legea circulatiei banesti face referiri si la domenii colaterale cum ar fi creditul si finantele, precum si la politicile corespunzatoare acestora. Legea esentializeaza procese si tendinte legate de emisiunea si circulatia banilor, de formele si mecanismele de realizare ale acestora, de structurile si fluxurile banesti necesare functionarii economiei moderne de piata. Delimitarea continutului legii circulatiei banesti necesita incadrarea sa in contextul general al sistemului de legi proprii economiei moderne de piata. Aceasta isi defineste continutul prin: cerintele ei natural-obiecti; principiile si normele pe care le genereaza si le impune activitatii practice; parghiile si mijloacele specifice pe care se sprijina in derea asigurarii operationalitatii cerintelor si principiilor; mecanismele proprii prin care se realizeaza functionalitatea sistemului circulatiei banesti si a celor inrudite cu acesta si finalitatea actiunii sale.
Intre aceste cerinte, un rol deosebit revine cerintelor natural-obiecti care se refera la: reflectarea in expresie baneasca a tuturor fluxurilor economice ocazionate de productia si circulatia marfurilor; transformarea fluxurilor natural-materiale in fluxuri banesti cu respectarea riguroasa a principiului echivalentei schimburilor de activitati: asigurarea unei legaturi organice intre dimensiunea, structura si viteza de circulatie a masei banesti pe de o parte, si proportiile, structura, calitatea si eficacitatea productiei si circulatiei marfurilor pe de alta parte; asigurarea silitatii relati a circulatiei banesti ca factor important de crestere economica si dezvoltare durabila; si, in final, circulatia baneasca sa contribuie substantial la mentinerea si functionarea tuturor mecanismelor economiei moderne de piata, ca factor reglator al pietei.
Pornind de la faptul ca legea circulatiei banesti se regaseste si in principiile care trebuie sa calauzeasca acest domeniu important al economiei de piata enuntam doar cateva dintre acestea, cum ar fi: comensurarea valoric-baneasca a produselor, serviciilor si activitatilor economice; intermedierea schimburilor de activitati; conrtirea in expresie baneasca a bunurilor materiale si serviciilor, a tuturor activitatilor; mobilitatea si flexibilitatea circulatiei banesti; fluidizarea si asanarea organismului si mecanismului economiei nationale; rationalitatea si echilibrarea sistemului circulatiei banesti; stimularea liberei initiati a agentilor economici. Unele din aceste principii au caracter general valabil si pentru alte procese si fenomene economice ce se manifesta in economia de piata, dar care se interfereaza si asupra circulatiei monetare, a creditului si finantelor.
Legea concurenteiIntre legitatile obiecti ale functionarii si evolutiei economiei de piata, legea concurentei, are rol de forta propulsoare, de dinamizare a tuturor agentilor si activitatilor economice. Esenta legii consta in silirea acelor relatii care ii determina pe agentii economici sa se preocupe continuu de perfectionarea activitatii, sa promoze tehnologiile si produsele care sa le asigure o pozitie favorabila fata de ceilalti competitori si deci de a obtine si o renilitate ridicata in conditiile unor cereri ridicate. Concurenta stimuleaza tendinta de inovatie, de innoire, dar, in acelasi timp, si de sanctionare a celor care nu fac fata competitiei, prin autoeliminarea lor ca urmare a slabei eficiente in combinarea si utilizarea factorilor de productie. in economia moderna de piata concurenta se manifesta pe diferite categorii de piete atat in cadrul ofertei cat si in cadrul cererii. Ea determina un adevarat sistem competitional in care trebuie sa se manifeste performanta economica si tehnica in atragerea si combinarea factorilor de productie, dar si in manifestarea consumului pentru produse de inalta calitate cu utilitate ridicata, eficiente. Piata produselor, piata serviciilor, piata capitalurilor (inclusiv financiara), piata fortei de munca si piata valutara nu pot functiona la nil performant, cerut de mecanismul economiei moderne de piata, daca agentii economici interesati nu se angreneaza intr-o concurenta reala, bazata pe respectarea regulilor jocului".
Privita ca procedeu deschis de comportament, concurenta reprezinta un puternic factor de stimulare a producatorilor de a realiza productivitati mai ridicate, costuri mai mici, produse sau servicii de calitate superioara. Totodata, concurenta determina agentii economici sa insteasca in tehnici si tehnologii avansate, in ramuri si domenii unde pot obtine o rata a profitului mai mare. Deci, concurenta stimuleaza si migrarea capitalului dintr-o ramura in alta.
Concurenta face posibil ca, prin mecanismul preturilor, al cererii si ofertei, societatea sa tinda sa produca ceea ce este cerut de catre consumator, la costurile cele mai scazute, cu eficienta ridicata. Prin aceasta, concurenta contribuie, alaturi de alte elemente ale mecanismului de piata, la repartizarea si alocarea resurselor de care dispune societatea la un moment dat in functie de nevoile reale ale acesteia si determina producatorii sa ofere bunurile si serviciile solicitate cu minimum de cheltuieli. Astfel, mecanismul pietei concurentiale asigura nu numai alocarea corespunzatoare a resurselor economice, dar si folosirea lor cat mai eficienta, fiind deci regulator al pietei.
Concurenta in economia de piata actioneaza nu numai complex dar si contradictoriu asupra dezvoltarii economice si a progresului stiintific si tehnic. Daca in anumite privinte concurenta stimuleaza acumularea, largirea proportiilor productiei, reducerea costurilor de productie, introducerea noilor descoperiri tehnico-stiintifice etc., din alte privinte ea poate frana aceste procese, ca urmare a unor ciocniri de interese, a unor conflicte, care pot duce la risipa de factori de productie, la unele comportamente ale agentilor economici in afara regulilor economiei de piata. Sunt cunoscute diferitele razboaie" provocate de anumite interese ca: razboiul vinului, razboiul puilor de gaina, razboiul circuitelor electronice, al cafelei, al titeiului etc. Cand vorbim de concurenta nu trebuie scapat din dere ca vorbim de o lupta dusa cu mijloace sofisticate, din ce in ce mai perfectionate, intre producatori, intre producatori si consumatori si intre consumatori. Bineinteles ca sunt mijloace economice (si numai asta dorim) prin care sunt purtati de motivatii poziti si producatorii, dar si consumatorii sa castige deopotriva. Modalitatile prin care se duce lupta de concurenta sunt extrem de variate: politica vanzator (de crestere a volumului acestora), politica de diferentiere a produselor; prime acordate vanzatorilor; demonstratii privind calitatile produselor; practicarea unor preturi promotionale (mult mai mici decat cele de piata); politici de influentare a cererii prin informare detaliata asupra produsului, calitatii si avantajelor utilizarii lui; convingerea consumatorului in mod direct; conditii avantajoase de vanzare pe credit pe termen lung si multe altele.
Ansamblul fenomenelor si proceselor, al actiunilor menite sa stimuleze competitia si miscarea concurentiala se manifesta in mod obiectiv prin actiunea legii concurentei, lege de baza a economiei de piata. Aceasta lege exprima relatiile dintre producatori, precum si dintre producatori si consumatori, in derea asigurarii unor conditii tot mai favorabile pentru producerea si desfacerea bunurilor si serviciilor. Actiunea legii concurentei are un caracter obiectiv, care pune in miscare procesele productiei, repartitiei, schimbului si consumului, determina, prin mecanismele sale, principalele proportii si echilibrul unei economii nationale. Sfera de actiune a legii concurentei precum si formele ei de manifestare, in mod firesc, difera in timp de la o tara la alta, in functie de conditiile existente pentru dezvoltarea productiei si a schimbului de bunuri si servicii.
Actiunea legii concurentei este subminata in prezent de o serie de fenomene caracteristice etapei actuale, precum interntia statului in viata economica, care in multe tari a imbracat forma unei ificari supercentralizate, existenta noilor grupari monopoliste prin concentrarea productiei in cateva corporatii gigant nationale si transnationale. Cu privire la modul de actiune a legii concurentei in etapa actuala se remarca: extinderea sferei de actiune si asupra cercetarii stiintifice si a organizarii productiei si a muncii; sub aspectul sferei spatiale ea cuprinde piata mondiala; cresterea importantei factorilor extraeconomici in lupta de concurenta (coruptia, spionajul economic, santajul, actele de dirsiune, furturile de documente etc). in tara noastra, pe masura inaintarii procesului de privatizare, de dirsificare a agentilor economici, de restructurare, modernizare si retehnologizare a ramurilor economiei nationale se creeaza camp real de actiune a legii concurentei, de manifestare a sistemului concurential caracteristic economiei de piata. Crearea Consiliului Concurentei are menirea de a supraghea modul de realizare a concurentei si de combatere a unor comportamente anticoncurentiale din partea agentilor economici.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre economia de piata si legitatile ei

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics