StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Piata produselor. sistemul de preturi
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Comertul interior si restructurarea lui in perioada de tranzitie



O componenta principala a activitatii pe care agentii economici o desfasoara in cadrul pietei produselor este reprezentata de procesul de comercializare. in economia moderna, situatiile cand producatorul isi vinde direct marfurile fabricate sunt tot mai rare. Producatorul lumii moderne apeleaza tot mai mult la serviciile comertului.
Comertul are un continut complex, reprezentand, inainte de toate, arta de a cumpara si de a vinde marfuri, de a convinge si negocia in acest scop. Comertul cu marfuri are in vedere ansamblul actelor de nzare-cumparare a produselor naturale, transformate sau fabricate.In sens restrans, comertul constituie o activitate economica nonproducti", pentru ca nu produce sau nu transforma bunurile materiale, asa cum face agricultura sau industria. Dar, comertul produce" o paleta larga s


i eterogena de utilitati economice indispensabile -transportul, stocarea, pregatirea marfurilor pentru nzare etc. - pe care le pune permanent la dispozitia consumatorilor si/sau utilizatorilor in conditii corespunzatoare nevoilor lor.
Din punct de vedere juridic, comertul defineste transferul titlurilor de proprietate asupra bunurilor economice, respectiv efectuarea transferului succesiv al dreptului de proprietate de la producator la utilizator, prin intermediul actelor de nzare-cumparare.
Ca faza intermediara intre productie si consum, comertul este chemat sa asigure echilibrul necesar in cadrul pietei produselor si fluiditatea actelor de nzare-cumparare. Din aceasta perspecti, comertul apare ca o functie a vietii economice ce are in vedere corelarea cererii consumatorilor si/sau utilizatorilor cu oferta de bunuri economice.In sens larg, obiectul comertului devine tot mai mult activitatea depunere a produsului la dispozitia consumatorului, prin cercetarea pietei si dimensionarea nevoilor reale si potentiale ale acestuia. inseamna ca, activitatilor de intermediere a actelor de nzare--cumparare, ca si celor legate de distributia fizica, li se adauga noi activitati: cercetarea pietei, informarea si educarea consumatorilor, crearea de noi trebuinte, promorea unei game largi de servicii legate de folosirea produselor, publicitatea, crearea cadrului ambiental necesar actului de nzare-cumparare etc.In concluzie, comertul trebuie inteles ca fiind o activitate creatoare de utilitati puse in serviciul consumatorilor si/sau utilizatorilor, cuprinzand un segment important al fluxului monetar din fiecare tara.
Comertul, prin complexitatea activitatilor sale, are un rol important atat in raport cu producatorii, cat si cu utilizatorii finali sau intermediari,1 indeplinind mai multe functii:
a) schimbarea proprietatii asupra produsului, prin transferul succesiv al dreptului de proprietate de la producatori catre intermediari sau consumatorii finali;
b) cumpararea-nzarea produselor, functie ce permite realizarea (sub forma baneasca) lorii materializate in marfuri, in vederea recuperarii cheltuielilor facute cu producerea si circulatia lor. Vanzarea incheie ciclul economic pe care il parcurg marfurile si confirma transferul lor din sfera circulatiei in cea a consumului, unde vor satisface o paleta larga de trebuinte;
c) stocarea marfurilor - activitate cu impact important in echilibrarea productiei cu consumul, a ofertei cu cererea, in adaptarea permanenta a productiei la dinamica nevoilor;
d) formarea sortimentelor comerciale, asortarea si ambalarea marfurilor ce urmeaza a fi puse la dispozitia consumatorilor. Importanta acestei functii decurge din faptul ca o serie de marfuri (indeosebi cele destinate populatiei) nu pot intra in consum decat in urma unor operatii prealabile de pregatire: portionarea, dozarea si preambalarea, sortarea, asigurarea conditiilor de pastrare pentru mentinerea calitatii, demontarea si asamblarea, etalarea; operatii necesare pentru realizarea nzarii;
e) organizarea corespunzatoare a miscarii marfurilor - cu ajutorul acestei functii urma-rindu-se asigurarea cu marfuri a tuturor segmentelor de consumatori, indiferent de zona geografica unde traiesc, a intregului spatiu ce separa productia de consum;
f) crearea conditiilor de realizare efecti a actului de nzare-cumparare, prin asigurarea unei retele corespunzatoare de unitati (magazine, automate, puncte de depozitare etc), a bazei tehnico-materiale si a personalului specializat, astfel incat cumparatorul sa-si aleaga produsele necesare;
g) asigurarea promorii produselor prin diferite modalitati (publicitate, merchandising etc.) care sa duca la transformarea consumatorilor potentiali in consumatori efectivi;
h) cercetarea permanenta a nevoilor consumatorilor in vederea dimensionarii cererii de marfuri si fundamentarii riguroase si oportune a politicilor comerciale1.In conditiile tarii noastre, comertul poate sa devina - in contextul formarii mecanismelor de piata - un puternic factor de redresare a economiei nationale si un instrument autentic de civilizare a modului nostru de trai. Realizarea acestui deziderat reclama, cu deosebire, restructurarea si racordarea intregii activitati comerciale la evolutia de ansamblu a modernizarii societatii romanesti.
Necesitatea restructurarii activitatii comerciale trebuie pusa in legatura cu numeroase aspecte, cum sunt:
- modificarile intervenite in structurile de proprietate;
- restructurarea puterii de cumparare a populatiei



, a gusturilor si exigentelor acestora;
- renuntarea din partea statului la dirijismul excesiv al economiei noastre;
- tendinta de incadrare a comertului in mediul creat de noua linie arhitectonica a urbanisticii moderne.In conditiile tarii noastre, restructurarea comertului constituie un proces deosbit de complex ce insumeaza numeroase actiuni: organizarea pe principii comerciale atat a schimbului de bunuri de consum, cat si a celui cu mijloace de productie, modernizarea puternica a retelei comerciale; specializarea activitatii comerciale,2 realizata atat prin prisma unui prag de profitabilitate normal, dar si prin perspecti interesului general al consumatorului; concentrarea activitatii comerciantilor atat pe orizontala dar si pe verticala pentru siguranta formelor de distributie; civilizarea actului de cumparare etc.
Restructurarea comertului nostru interior trebuie sa aiba ca baza de plecare, in primul rand, evolutia structurii acestuia dupa decembrie 1989 (Tabelul I).
Asa cum se poate obser, datele din tabel evidentiaza si aspecte pozitive, dar si unele negative. Spre exemplu, indicii volumului fizic al nzarilor cu amanuntul pe total si pe cele doua grupe de marfuri (alimentare si nealimentare) au manifestat o tendinta de scadere dupa anul 1990 si abia din 1994 si mai ales din 1995 se remarca o usoara revigorare. Iar aceasta revigorare este sustinuta cu deosebire de evolutia comertului prit a carui pondere a evoluat in crestere si pe total si pe grupe de marfuri.
O problema care solicita o strategie aparte de restructurare a comertului nostru este si cea privitoare la originea (provenienta) fondului de marfa existent pe piata produselor. Asa cum arata realitatea, pe piata produselor romanesti se manifesta o anumita exagerare pentru aducerea si comercializarea marfurilor din import in dauna produselor autohtone.


ELUL I Structura comertului interior al Romaniei (%)
1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995'
Vanzarile cu amanuntul: - indicii volumului fizic (1989 = 100) 100 117,2 87,3 72,2 66,7 72,3 90,1
- modificari fata de anul precedent (%) - + 17,2 -25,5 -l7,3 -7,6 +8,5 +24,6
- ponderea sectorului prit (%) - 0,8 21,7 45,8 65,0 71,1 70,6
Marfuri alimentare - indicii volumului fizic (1989 = 100) 100 116,5 85,2 62,6 58,5 58,8 71,7
- modificari fata de anul precedent (%) - + 16,5 -26,9 -26,6 -6,5 +0,5 +22,0
- ponderea sectorului prit (%) - 0,4 17,6 46,3 72,1 74,0 71,6
Marfuri nealimentare - indicii volumului fizic (1989 = 100) 100 117,8 89,1 80,6 73,7 84,9 107,2
- modificari fata de anul precedent (%) - + 17,8 -24,4 -9,5 -8,5 + 15,1 +26,3
- ponderea sectorului prit (%) - 1.1 25,2 45,4 59,1 69,0 69,9
*) Date operative
Sursa: Documentar CNS, Evolutia principalilor indicatori economico-sociali in perioada 1989-l995, februarie 1996, p. 44.
Abordarea problemelor de restructurare a comertului nostru interior necesita, in alta ordine de idei, si materializarea unor aspecte complexe ce decurg din procesul de renore a oraselor noastre; este vorba, inainte de toate, de aprovizionarea cu marfuri si servicii capabile sa satisfaca atat nevoile si exigentele consumatorilor, cat si scopurile intreprinzatorilor comerciali. in acest context se detaseaza urbanismul comercial, chemat sa asigure acea viziune unitara globala cu privire la functiile comerciale ale orasului, comertul contribuind intr-o maniera proprie la infrumusetarea strazilor, la diversificarea si insanatosirea vietii sociale.
Nu in ultimul rand, restructurarea comertului romanesc, in perioada de tranzitie, implica si reajustarea cadrului legislativ pentru a se garanta atat concurenta loiala, cat si pentru protectia consumatorului. in acest sens se impune promorea Hotararii de Guvern privind Regulile de proliferare si localizare a comertului cu amanuntul, care statua si obligativitatea obtinerii autorizatiei de nzare pentru fiecare unitate componenta din patrimoniul unitatilor comerciale. in acelasi timp, devine imperios necesara o interventie efecti si constanta a statului, inclusiv in legislativ, pentru protectia consumatorului, cunoscut fiind faptul ca unii consumatori (mai ales interni) nu manifesta grija cuvenita pentru asigurarea unei calitati corespunzatoare a bunurilor si serviciilor destinate nzarii si a unui pret strans corelat cu calitatea acestora.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre piata produselor. sistemul de preturi

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics