StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Piata produselor. sistemul de preturi
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Continutul si trasaturile principale ale pietei produselor



Piata produselor: concept si trasaturi
Conditia fundamentala a existentei societatii omenesti o constituie obtinerea de bunuri necesare traiului. in cadrul economiei de schimb, accesul la bunurile materiale se realizeaza, in cea mai mare parte si din ce in ce mai mult, prin intermediul schimbului. Bunurile care fac obiectul schimbului ajung de la producator la consumator prin vanzare-cumparare.In conditiile economiei moderne, forma specifica de organizare si realizare a proceselor de vanzare-cumparare de bunuri o constituie piata produselor (piata marfurilor). Ea include produsele destinate, prin intermediul vanzarii-cumpararii, populatiei, unitatilor economice sau institutiilor, fiind nemijlocit legate de trebuintele acestora si de posibilitatile de a le satisface, respectiv de esenta actitatii economice.In limbaj curent,


piata produselor reprezinta locul public, acoperit sau sub cerul liber, unde se vand si se cumpara marfuri.In sens stiintific, piata produselor exprima relatiile economice dintre oameni, care se desfasoara intr-un anumit spatiu economic si in cadrul carora se confrunta cererea de bunuri materiale cu oferta, se formeaza preturile si au loc acte de vanzare-cumparare. in prezent ea a devenit o retea complexa ce cuprinde vanzatori si cumparatori din intreaga lume, fara a mai fi necesara intalnirea fizica a participantilor la schimb, ci doar a cererii cu oferta prin intermediul ordinelor scrise, telexuri, telefaxuri1.
Participantii la relatiile de vanzare-cumparare sunt, pe de o parte, ofertantii, adica producatorii de factori de productie, de bunuri de consum, distribuitorii de astfel de bunuri materiale, iar pe de alta parte sunt purtatorii cererii, cumparatorii de bunuri. Acestia reprezinta „centrii distincti de decizie" care se opun unul altuia prin propriul interes, sau sunt legati in acelasi timp, printr-o solidaritate functionala2.
Numarul participantilor la schimb poate fi mare - notiunea de piata a produselor fiind legata de cea de multime, masa; poate fi mic - respectiv doua-patru unitati participante pe piata si chiar unul singur.
Sub aspectul comportamentului participantilor, piata produselor poate fi:
a) fluida, atunci cand nu exista restrictii la intrarea sau iesirea de pe piata. Pentru producatori ideea de fluiditate tine de mobilitatea specifica a factorilor de productie;
b) rigida, determinata de elementele de constrangere ce pot sa apara pe acest segment al pietei.
Din punct de vedere al mediului, piata produselor poate fi:
a) transparenta, atunci cand toti subiectii poseda o perfecta cunoastere a elementelor pietei produselor (bursele de marfuri sunt considerate a fi piete perfect transparente);
b) opaca, cu diverse grade, in care accesul la informatie din partea agentului economic este foarte dificil.
Dupa natura produselor, delimitam:


a) piete agroalimentare;
b) piete industriale.
Dupa modul de organizare si desfasurare a schimbului, piata produselor include :
a) comertul interior si exterior;


b) bursele de marfuri.
Obiectul schimbului pe piata produselor il constituie bunul material. Bunurile materiale au, pe de o parte, o determinare existentiala, fiind identitati cuantificabile, iar pe de alta parte o determinare economica, racordata la factori de satisfactie si de productie, care intra in circuitul marfar sau cel putin capata expresie marfara1.
Bunurile materiale dupa destinatia lor (productiva sau neproductiva) structureaza piata produselor in:
a,) piata mijloacelor de productie, caracterizata :
- printr-un grad ridicat de concentrare a actitatii datorita numarului limitat de parteneri;
- printr-o preponderenta a mobilurilor rationale de manifestare a cererii;
- printr-o corelatie relativ stransa intre cerere si oferta.
a2) piata bunurilor de consum caracterizata prin:


- arie geografica foarte intinsa;
- in calitate de cumparatori apar atat populatia, cat si unitati economice;
- corelarea cererii cu oferta are o mobilitate mult mai ridicata.
Structura interioara a pietei produselor este deosebit de complexa (. 1), fiind alcatuita din numeroase subdiziuni si segmente de piata, determinate de:
- diversitatea larga a produselor ce formeaza obiectul actelor de vanzare-cumparare ;
- natura diferita a partenerilor ce apar in relatiile de piata;
- conditiile particulare in care se formeaza si se confrunta oferta cu cererea.
Dincolo de complexitatea structurii sale interne, piata produselor se prezinta ca un tot unitar. Diferitele segmente de piata sunt parti interdependente ale intregului, care se influenteaza reciproc.
Piata produselor este prin excelenta dinamica. Succesul sau esecul, in cadrul pietei, este rezultanta unui ansamblu de factori - unii aleatori sau imprezibili.
Dintre factorii mai importanti care explica dinamica pietei produselor subliniem:
- categoria de nevoi carora se adreseaza produsele (nevoi de prima necesitate, nevoi secundare sau periferice) si durata de intrebuintare, a carei intindere tine de natura sau specificul destinatarului si intensitatea sau gradul de solicitare la care sunt supuse;
- gradul de accesibilitate a produselor (relatia intre venit si pret, intre pret si calitate, intre pretul unui produs si pretul produselor cu care se afla in substitutie sau asociere);
- varsta produselor (produse cu ciclu de ata scurt, lung, etern etc.);
- raportul resurse-nevoi, influenteaza considerabil mobilitatea pietei produselor;
- politica economica a statului, care prin instrumentele sale specifice poate influenta pozitiv sau negativ dimensiunea pietei produselor.
Rolul si functiile pietei produselor
Considerata, in acceptia teoriei economice clasice, ca fiind „mana inzibila" care reglementeaza actitatea economica, „forta impersonala" ce actioneaza dincolo de capacitatea de interventie a agentilor economici, piata marfurilor apare, pentru subiectii relatiilor de schimb, ca o „amenintare", ca o „forta arbitrara" care determina pretul si venitul.
Rolul pietei produselor in sistemul economic bazat pe libera initiativa decurge din functiile pe care le indeplineste, cu abater



i mai mari sau mai mici.In primul rand, ea realizeaza contactul permanent dintre producatori si consumatori, dintre ceea ce se ofera si ceea ce se cere, la un moment dat, edentiind concordanta sau neconcordanta dintre oferta si cerere, dintre productie si consum.
Prin informatiile pe care le ofera prind volumul, structura si nivelul calitativ al cererii, piata produselor:
- determina orientarea agentilor economici spre actitati economice capabile sa satisfaca superior trebuintele consumatorului si sa maximizeze profitul acestora;
- sta la baza deciziilor agentilor economici prind investitiile de capital, cantitatea si structura productiei, schimbului si consumului;
- asigura si orienteaza alocarea si utilizarea eficienta a resurselor economice umane, materiale si financiare.
Pe de alta parte, confruntarea permanenta a ofertei cu cererea este capabila sa determine:
- principiile de prioritate in producerea bunurilor prin raspunsul la intrebarile : ce si cat sa se produca? ;
- metodele de organizare si de combinare a factorilor de productie, prin raspunsul la intrebarea: cum sa se produca ? ;
- persoanele si categoriile de persoane care au acces la aceste bunuri, prin raspunsul la intrebarea : pentru cine sa se produca?.In al doilea rand, prin piata produselor (si, edent, si a celorlalte segmente ale pietei globale) actitatea economica se autoregleaza, in sensul ca, sistematic, productia se aliniaza la mobilitatea cererii. Sensul sau autoreglator consta in faptul ca tocmai pe piata, prin infinitatea actelor de vanzare-cumparare (ce cuprinde atat populatia, cat si agentii economici) se modeleaza structura si dinamica productiei, a ofertei de bunuri economice. Prin intermediul parghiilor economice (pretul, profitul, salariul, dobanda etc), piata furnizeaza agentilor economici informatii asupra raportului cerere-oferta; tendinta de crestere a preturilor si a ratei profitului, de pilda, constituind semnale ale pietei, stimuleaza sporirea ofertei de bunuri de un fel sau altul si corelarea ei cu cererea.In al treilea rand, piata produselor asigura echilibrul economic pe termen lung, in principal, echilibrul oferta-productie si cerere-consum, astfel incat se realizeaza ceea ce preconizau economistii clasici: transformarea intereselor proprii ale indizilor in cea mai buna optiune pentru societate prind folosirea resurselor existente la un moment dat si realizarea unei economii moderne, deversificate, inovatoare si eficiente, in care dezvoltarea economica sa fie cu adevarat creatoare de bunuri, baza a cresterii nivelului de ata al oamenilor.In concluzie, piata produselor (impreuna cu piata serciilor) reprezinta cea mai importanta componenta a mecanismului economiei de piata, intrucat pe acest segment de piata, se finalizeaza actitatea agentilor economici. Aici este sanctionata calitatea actitatii prestate de producator, se materializeaza oferta si cererea, se edentiaza echilibrele si decalajele.Indeplinirea rolului si functiilor pietei produselor cere asigurarea si respectarea urmatoarelor conditii:
a) autonomia de decizie a agentilor economici, libertatea economica in ceea ce priveste alocarea si utilizarea resurselor, organizarea si conducerea procesului economic, precum si valorificarea rezultatelor economice. Alinierea operativa si eficienta a productiei la cererea de bunuri materiale - tinand seama de informatiile pe care piata le ofera sistematic - necesita o larga initiativa, posibilitati nelimitate de miscare autonoma, directa, a firmelor fara ingradiri birocratice din partea statului. Garantia acestui proces este oferita de proprietatea privata, care reprezinta fundamentul economiei de piata, intrucat ea genereaza initiativa particulara, mecanismul concurential si aparitia unei economii eficiente;
b) parghiile economice ale pietei - preturile, profitul, salariile, dobanda - sa reflecte fidel modificarile din economie, astfel incat functionarea lor sa permita pietei realizarea functiei de regulator principal al actitatilor agentilor economici;
c) interventia statului in economie, statul fiind acela care trebuie sa realizeze reglementarea indirecta a actitatilor economice prin intermediul politicii bugetare si fiscale, sociale, de investitii, monetare si de credit etc.In concluzie, cunoasterea proceselor de dezvoltare economico-sociala, pe national si la scara mondiala, nu este posibila fara studierea si intelegerea pietei in toate ipostazele in care aceasta s-a impus in ata popoarelor, dar mai ales in cea de mecanism prin care se realizeaza reglarea si autoreglarea proceselor care caracterizeaza ata economica. Aceasta cerinta este cu atat mai edenta si stringenta cu cat piata contemporana se prezinta ca un sistem complex, format din numeroase componente interdependente si care actioneaza totodata in stransa legatura cu celelalte componente ale sistemului economico--social. in cadrul sistemului de piete se intrepatrund numeroase fluxuri economice (aici cu sensul de piete), incepand cu cel de marfuri si sercii si continuand cu cel de moneda si cu miscarea resurselor financiare ale unei tari. Locul central in cadrul sistemului de piete rene pietei produselor care (impreuna cu piata serciilor) reprezinta cea mai importanta componenta a mecanismului economiei de piata.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre piata produselor. sistemul de preturi

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics