StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Piata produselor. sistemul de preturi
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Liberalizarea preturilor in economia romaneasca



in esenta, liberalizarea preturilor presupune descatusarea preturilor de canoanele centralismului si silirea lor direct de catre agentii economici ca rezultat al comportamentului lor liber, al raporturilor dintre ei in conditii de competitie. Elementul necesar acestui demers il constituie aprecierea valorii reale a bunurilor si serviciilor produse prin intermediul preturilor, astfel incat raportul liber exprimat intre cerere si oferta sa fie un raport real intre valori calculate corect si nu silite pe baza unor criterii mai mult sau mai putin subiective, de natura administrativa.In context, se cere delimitarea liberalizarii preturilor din punct de vedere administratide liberalizarea preturilor din punct de vedere economic. Liberalizarea administrativa inseamna descentralizarea competentelor in silirea preturilor si tarifelor, eradicarea birocratiei din acest dom


eniu si atribuirea acestor competente agentilor economici. Liberalizarea economica a preturilor inseamna tocmai reflectarea in preturi a conditiilor economice normale ale productiei, a raportului cerere-oferta, a conditiilor de pe piata mondiala, a legitatilor pietei. Altfel spus, liberalizarea preturilor nu inseamna silirea lor dupa bunul plac al agentilor economici. Pretul trebuie silit pe fundamente economice, pe baza de studii si analize complexe tinand Seama de cerintele si realitatile din economia nationala si mondiala. Pentru a avea preturi libere, adecvate trebuie sa existe si sa functioneze un sistem de negociere al acestora bine organizat si fundamentat pe criterii economice si sociale"1.In tara noastra, modalitatile practice de formare a preturilor au suferit schimbari esentiale in ultimii ani, devenind tot mai insile. Cauzele tin nu atat de dinamica progresului tehnico-stiintific, cat mai ales de influentele profunde ale masurilor economice, juridice si institutionale generate de tranzitia la mecanismele pietei. Ca urmare, pentru economia romaneasca, devine necesara, dar si posibila, fundamentarea unei politici de preturi riguroase, capabile sa sustina procesul de relansare economica. Dintre elementele -cu consecinte deosebit de negative asupra economiei - care solicitau restructurarea procesului de formare a preturilor din economia Romaniei postdecembriste se detasau:
a) favorizarea unor consumuri specifice ridicate, prin aprovizionarea intreprinderilor cu energie si materii prime la preturi mai mici decat cele platite de stat furnizorilor interni si externi;
b) nestimularea cresterii eficientei economice in toate ramurile, prin inregistrarea -numai datorita preturilor utilizate - a unor mari pierderi in multe unitati din agricultura si industria extractiva, ca si a unor mari beneficii in multe unitati din industria prelucratoare;
c) accentuarea dezechilibrului dintre cerere si oferta la foarte multe marfuri, datorita incapacitatii preturilor de a influenta pozitievolutia acestei corelatii.
Efectele negative mentionate, ca si altele, au impus, dupa adoptarea orientarii Romaniei spre economia de piata, restructurarea sistemului de preturi mostenit din perioada socialista, in acest scop, guvernele din perioada postdecembrista au conceput si realizat procesul tranzitiei Romaniei spre economia de piata si ca un proces de liberalizare a preturilor.
O analiza atenta a procesului de liberalizare a preturilor din tara noastra arata ca acesta s-a realizat haotic ducand la aparitia unei economii supraevaluative, distorsionata.In primul rand, liberalizarea preturilor s-a realizat indeosebi sub aspect administrativ, fara elaborarea si adoptarea unor norme privind formarea si functionarea preturilor, astfel incat fiecare pret sau tarif sa se integreze in sistemul echilibrelor economico-financiare ale economiei nationale si mondiale. Ca urmare, in silirea preturilor pe piata interna, a sporit considerabil rolul agentilor economici (fara ca ei sa fi inteles faptul ca pretul reprezinta o norma sociala privind cheltuiala de munca necesara, profitul si calitatea, valoarea de intrebuintare a produsului) si s-a redus foarte mult rolul statului, desi acesta a continuat sa fie proprietarul majoritatii industriei si a altor ramuri economice. Autonomia agentilor economici in fixarea preturilor a coincis cu scaderea abrupta a productiei si a productivitatii muncii. Ca urmare, pretul a devenit astfel depozitul incapator pentru nemunca, scheme supraponderale, salarii in discordanta cu eficienta, productie nevandabila, adaosuri speculative, regii de monopol etc. in plus, exagerarea autonomiei agentilor economici in domeniul preturilor a generat si perpetuarea sistemului de subventii in diverse sectoare, mentinandu-se pe o linie de plutire activitati nerenile, capacitati supradimensionate si ineficiente (sectoare aflate intr-un evident declin), aducand blocajul financiar la exorbitanta suma de 15.000 mild. lei si creditele bancare neperformante la alte 5.000 mild. lei.In al doilea rand, liberalizarea preturilor s-a realizat fara asigurarea unor conditii elementare pentru ca preturile sa poata indeplini functiile caracteristice unei economii de piata. Pe de o parte, in momentul declansarii liberalizarii preturilor (noiembrie 1990) la foarte multe marfuri exista o discrepanta deosebit de puternica intre cerere si oferta; prima fiind foarte mare, reflectand necesitatile populatiei; si nu numai, iar cea de-a doua era foarte mica si in continua scadere, determinata fiind de nivelul tot mai scazut al productiei. In virtutea acestei situatii preturile au inregistrat cresteri anormale cu incalcari ale corelatiilor fundamentate ce trebuie sa existe intre cost - calitate - pret; procesul de formare a preturilor, in aceasta etapa de tranzitie, fiind departe de respectarea regulilor de joc ale pietei". Sta marturie, in acest sens, evolutia indicilor preturilor de consum in tara noastra dupa decembrie 1989 (Tabelul II).
TABELUL II Indicii preturilor de consum (1989 = 100) %


1990 1991 1992 1993 1994 1995
TOTAL 105,1 284,0 881,6 3139,3 7432,6 9830,4
Marfuri alimentare 104,5 299,1 1006,8 3512,5 8297,6 10940,1
Marfuri nealimentare 105,5 282,5 831,2 3067,3 7142,1 9258,1


Servicii 105,5 248,7 697,4 2373,2 5952,1 8494,0
Precizari metodologice
Calculul indicelui preturilor de consum se realizeaza tinand seama de structura cheltuielilor efectuate pentru cumpararea marfurilor si a serviciilor si se determina pe baza cercetarii bugetelor de familie. Numarul sortimentelor cuprinse in calcul este de 1927 din care : marfuri alimentare -359; marfuri nealimentare - 1125 ; servicii - 443. La aceste sortimente, preturile se inregistreaza decadal in 5273 puncte de vanzare (magazine), din care 2049 - proprietate de stat, 3159 - proprietate privata, 65 - proprietate mixta, precum si in 95 piete agroalimentare, rezultand in final peste 24 milioane de inregsitrari lunare. Aceste precizari implica si necesitatea de a nu absolutiza tendintele pe care evolutia datelor din el le sugereaza.
Sursa: Documentar CNS, Evolutia principalilor indicatori economico-sociali in perioada 1989-l995, febr. 1996, p. 49.
Pe de alta parte, liberalizarea preturilor s-a realizat in conditiile inexistentei concurentei si a conservarii monopolului de stat, ceea ce a favorizat extinderea utilizarii preturilor de monopol si oligopol, ca si a preturilor de specula. Ca urmare, desi au trecut aproape 6 ani de la declansarea liberalizarii preturilor, in economia romaneasca, inca nu s-a ajuns la o evolutie ondulatorie a preturilor (caracteristica pentru economia de piata), ci continua evolutia lor ascendenta.
In al treilea rand, liberalizarea preturilor s-a imbinat cu devalorizarea accentuata a monedei nationale si deteriorarea continua a cursului valutar, pe baza inrautatirii situatiei Romaniei in cadrul relatiilor economice internationale si a unei gestionari neriguroase a importantei rezerve valutare de la sfarsitul lui 1989. in consecinta, efectele negative ale liberalizarii preturilor si ale devalorizarii leului s-au potentat reciproc, generand cele mai grave forme ale inflatiei - slumpflatia si stagflatia si au indepartat momentul resilirii echilibrului relatiintre cerere si oferta.In al patrulea rand, efectele generate de cresterea continua a preturilor pentru populatie au fost compensate de stat doar partial si in masura descrescanda, prin indexarea salariilor, pensiilor, alocatiilor, burse



lor si altor venituri. Ca urmare, cresterea preturilor a fost insotita, pe de o parte, de scaderea continua a veniturilor reale pentru cea mai mare parte a populatiei, iar pe de alta parte, de cresterea considerabila a inclinatiei marginale spre consum, crestere generata de presiunea foarte mare a nevoilor de consum nesatisfacute in mod sistematic si de neincrederea in moneda nationala, care ii determina pe consumatori sa scape de ea pe calea sporirii consumului propriu.
Rezulta ca, datorita modului cum a fost conceputa si realizata liberalizarea preturilor in economia romaneasca, acest proces nu a asigurat indeplinirea adecvata de catre preturi a functiilor lor caracteristice unei economii de piata. Discrepanta intre cerere si oferta este atat de pronuntata incat pretul nu-si mai poate exercita functia de regulator al cererii si ofertei momentane; sub presiunea puternica a cererii, corelata cu o oferta insuficienta, pretul are doar un rol simbolic, fiind in acest caz la discretia producatorului. Pentru majoritatea intreprinderilor industriale, agricole si de constructii, preturile nu au devenit inca un instrument care sa le orienteze spre o activitate cat mai eficienta, inclusiprin normalizarea aprovizionarii si desfacerii. Pentru majoritatea mare a populatiei, preturile nu au devenit inca un instrument care sa influenteze imbunatatirea consumului si aceasta in ciuda cresterii inclinatiei marginale spre consum; liberalizarea preturilor (cresterea lor exagerata) influentand negatievolutia structurii consumului - preponderent fiind consumul alimentar in detrimentul celui nealimentar si al serviciilor. Nu in ultimul rand, preturile nu au devenit inca un instrument care sa influenteze favorabil evolutia in dinamica si structura comertului exterior al Romaniei, concordante cu interesele de ansamblu ale tarii.
Pornind de la aceste neajunsuri ale preturilor liberalizate, neajunsuri aparute pe fondul ignorarii realitatilor economiei romanesti si conceperii defectuase a procesului de liberalizare, sistemul de preturi format trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) Sa se integreze cat mai riguros in cerintele si mecanismele economiei nationale, care pe o perioada mai scurta sau mai lunga de timp, sunt mecanisme de echilibru (evident, dinamic).
b) Nivelul preturilor sa reflecte, de fiecare data, costurile de productie, astfel incat, in conditii de concurenta reala, ele (preturile) sa corespunda posibilitatilor cererii si sa fie competitive.
c) Pentru produsele noi, nivelul preturilor se cere a fi corelat si cu calitatea acestora, asigurandu-se premise pentru reducerea cheltuielilor de productie si a costului vietii.
d) Sa permita lichidarea monopolului si crearea conditiilor pentru o concurenta loiala intre toti agentii economici.
e) Sa asigure apropierea si corelarea stransa a preturilor interne cu preturile de pe piata mondiala; altfel impactul procesului de liberalizare a preturilor la realizarea programului de reforma a economiei romanesti se va reduce simtitor.In acest context, consideram ca la fundamentarea preturilor trebuie sa aiba prioritate costurile de productie si calitatea produselor. Fundamentarea preturilor pe baza costurilor de productie si a calitatii produselor genereaza multiple efecte cu impact deosebit pentru economia romaneasca actuala.
a) Permite utilizarea cu eficienta crescanda a resurselor economice asigurand agentilor economici conditii pentru a obtine un profit ridicat pe o cale sanatoasa si de larga perspectiva; singura cale de reducere a pretului o reprezinta reducerea costului de productie (evident in conditiile in care volumul beneficiului se preconizeaza a fi relaticonstant sau osciland in functie de renilitatea medie pe economie). De altfel, in conditiile asigurarii unui echilibru dinamic intre cerere si oferta, exista posibilitatea reala ca un nivel prea ridicat al preturilor sa nu fie acceptat de piata; producatorul actionand rapid si eficient asupra nivelului de pret, prin intermediul costului de productie.
b) Influenteaza favorabil evolutia cererii si satisfacerea superioara a nevoilor consumatorilor prin depasirea evolutiei inflationiste a preturilor, prin trecerea de la evolutia continuu ascendenta a lor la o evolutie ondulatorie. in acest context, cresterea productivitatii muncii reprezinta factorul potential al cresterii volumului productiei, al reducerii costului de productie si implicit al reducerii pretului de productie.
c) Pe masura reducerii costurilor si imbunatatirii calitatii, marfurile romanesti devin mai competitive asigurand premisele participarii sporite si eficiente a Romaniei la relatiile economice internationale.
d) Preturile bazate pe costurile de productie (evident, in functie si de raportul conjunctural dintre cerere si oferta) si pe calitatea produselor (avand in vedere ca imbunatatirea reala a calitatii, se reflecta in valoarea de intrebuintare a marfurilor, in valoare si in pret) sunt criteriul exclusial ierarhizarii producatorilor, a selectiei lor naturale, la piata, ca urmare a rezultatelor obtinute.
Pe de alta parte, in procesul silirii preturilor bunurilor si serviciilor, agentii economici trebuie sa ia in considerare si nivelul preturilor acestora de pe pietele interne si internationale. in raport cu marimea preturilor pietei, se pot delimita trei variante strategice de actiune.
a) Practicarea unor preturi mai scazute decat cele de pe piata, intalnita in situatiile in care concurentii sunt bine cunoscuti, exista un grad relatiridicat de certitudine in ce priveste capacitatea concurentiala a firmei, manifestata prin nivelul relatiredus al costurilor si intentia de a cuceri un segment cat mai mare al cererii. in aceasta varianta strategica intra mai ales bunurile de consum alimentare.
b) Folosirea unor preturi apropiate sau egale de nivelul celor existente pe piata, respectialinierea vanzatorilor la preturile principalului producator (price leader), evi-tandu-se astfel neplacerile generate de sistemul de concurenta (strategie preila cu deosebire produselor industriale).
c) Practicarea unor preturi peste nivelul pietei, mai ales la produsele de lux sau marci de produse cu calitati deosebite, aticu cele ale concurentilor.In cazul economiei noastre nationale, din perspectiva variantelor strategice mentionate, concurenta se manifesta destul de timid datorita pozitiei de monopol (mai mica sau mai mare) a producatorilor interni asaltati deocamdata de productii externe similare permise inca de politica valutara. Aici se cere a se lua in considerare si dimensiunea si tendintele concurentei straine. O buna parte a produselor de import se vand la preturi mai scazute decat cele produse in tara, realizate cu costuri ridicate. Pe de alta parte, slaba activitate investitionala in Romania (atat a agentilor interni, cat si a celor straini) imprima o intensitate modesta procesului de innoire a produselor si tehnologiilor - proces, de altfel, cu pondere insemnata in elaborarea strategiilor de pret. Aceasta face ca modificarea preturilor numai in sens ascendent sa fie pusa doar pe seama influentei factorilor pur inflationisti, fara efect pozitiasupra cresterii ofertei de bunuri economice. Ca urmare, cresterea rolului agentilor economici in formarea preturilor nu poate exclude rolul statului din acest proces.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre piata produselor. sistemul de preturi

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics