StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Piata serviciilor. sistem de tarife
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Continutul si trasaturile marfii-servicii. caracteristicile pietei serviciilor



in economia unei tari, alaturi de actitatile ce apartin sectoarelor primar (agricultura, industria extractiva) si secundar (industria prelucratoare, constructiile), sunt necesare si cele ce apartin sectorului serciilor (respectiv transporturile, telecomunicatiile, comertul, turismul, gospodaria comunala si altele)1.
Pe masura ce economiile statelor Lumii s-au consolidat, acestea si-au conturat structuri proprii intre care s-au silit relatii reciproce. Sectorul serciilor a evoluat de la forme incipiente, de completare a actitatilor de baza, pana la structurile actuale, de maxima utilitate pentru indizi si societate.In economia moderna serciile s-au amplificat, au aparut unele ca urmare a informatizarii societatii, altele de ocrotire a mediului ambiant sau impuse de extindere


a urbanizarii2 : de transport, gospodarie locativa, distributia energiei si apei, telecomunicatiile, a celor rezultate din nevoia de a spori timpul liber al indidului (spalatorii, curatatorii, forme moderne de comert, intretinerea aparatelor de uz casnic si gospodaresc), dar si a serciilor legate de utilizarea timpului liber (odihna, cultura, sport, turism).
Evolutia serciilor in tarile dezvoltate este strans legata de sporirea productitatii muncii, in ramurile principale ale economiei, industria si agricultura, care, in mod firesc, au disponibilizat importante contingente de salariati. Desi integrarea progresului tehnic in actitatile de sercii nu va inregistra scaderi, ativ cu ritmul de dezvoltare a industriei si agriculturii, in perioada urmatoare tara noastra va inregistra o crestere a numarului populatiei ocupate in sectorul tertiar si o sporire apreciabila a aportului serciilor la productia nationala. Elocvente in acest sens sunt datele din elul I.
Rezulta situatia precara a ocuparii populatiei in actitatile ce apartin serciilor si decalajul mare ce desparte tara noastra de statele industrializate ale lumii.
Economia serciilor se particularizeaza prin urmatoarele trasaturi:


- caracterul muncii efectuate in acest domeniu;
- continutul si natura actitatilor desfasurate;
- clasificarea serciilor si legatura lor cu progresul economico-social contemporan.
TABELUL I
Populatia ocupata in principalele ramuri ale economiei in Romania si statele puternic industrializate
Tara Anul Populatia ocupata (mii persoane) Ponderea populatiei ocupate in total populatie Ponderea populatiei ocupate in agricultura si silcultura, ind. si constructii Ponderea populatiei ocupate in celelalte actitati


Romania 1994 10.011,6 44,0 70,8 29,2
Canada 1993 12.383,0 42,8 26,6 73,4


Franta 1993 22.023,8 38,2 32,6 67,4
Germania 1992 36.940,0 45,8 42,7 57,3


Italia 1992 21.609,0 38,0 39,8 60,2
Japonia 1992 64,500,0 51,8 40,2 59,8


Regatul Unit 1992 25.317,0 43,7 28,1 71,9
SUA 1993 119.306,0 46,3 27,1 72,9


Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 1995, p. 909
Serciile au in esenta rolul de a asigura indizilor si institutiilor satisfacerea in conditii superioare a nevoilor materiale si spirituale.
Avand in vedere eterogenitatea actitatilor ce formeaza acest sector, precum si faptul ca ele se pot desfasura atat in cadrul productiei materiale, cat si al celei nemateriale, M. Babeanu considera serciile ca un sistem al actitatilor de confluenta, ale carui subsisteme, pe de o parte se interfereaza cu productia de bunuri materiale, deci se regasesc in toate fazele procesului de productie si constituie liantul dintre actitatile productive, facandu-le mai eficiente si asigurand vehicularea fluxurilor materiale si de informatii din economia nationala, iar pe de alta parte, depasesc sfera economicului si asigura satisfacerea cerintelor de ordin politic, ideologic, cultural, administrativ si organizatoric ale societatii1.
Pentru perspectiva, in conditiile cresterii complexitatii muncii, volumul serciilor va spori intr-o masura si mai accentuata. Serciile executate in sprijinul productiei de bunuri si serciile materiale au o influenta determinanta asupra eficacitatii (productitatea muncii, cheltuielile de productie)
De o mare actualitate si importanta deosebita pentru itorul omenirii sunt serciile pentru protectia mediului ambiant, ce au rol deosebit in mentinerea la nivel corespunzator a factorilor de productie, in protejarea acestora si a mediului natural.
Serciile executate direct populatiei sunt in parte productive daca imbraca forma celor de gospodarie locativa, telecomunicatii si alte sercii executate pentru a diminua munca in cadrul familiei, dar pot fi sercii ce urmaresc ridicarea nivelului de pregatire profesionala, a nivelului de cultura si cilizatie a indizilor. Cea mai mare parte a acestor sercii sunt suportate din punct de vedere financiar de cetatenii tarii, desi la o parte a acestora se poate accede fara a se percepe vreun tarif.
Realizand conexiunea intre diferitele ramuri ale economiei nationale, dar si utilitati necesare existentei umane, serciile intrunesc unele caracteristici comune cu produsele rezultate din procesul de productie si anume :
- si produsele, si serciile rezulta dupa ce munca omeneasca a fost cheltuita;
- satisfac o serie de nevoi de factura productiva, sociala sau personala, fiind utile societatii.In acelasi timp, intre sercii si produse exista o serie de diferentieri :
Fata de produse, ce reprezinta elementele ce pot fi indidualizate, serciile sunt dificil de identificat, cel mai frecvent se manifesta sau isi fac simtita prezenta prin utilizarea bunurilor.
Caracterul nematerial al serciilor nu trebuie sa determine limitarea sferei lor, deoarece unele sercii, cum ar fi cele de proiectare, informare sau cercetare stiintifica cu aplicatie in practica, sunt de mare utilitate in conditiile economiei concurentiale.
Delimitarea serciilor se poate realiza si din punct de vedere al concordantei, in timp si spatiu, a productiei cu consumul acestora. Produsele pot fi executate la un moment dat si vor fi supuse schimbului si consumului intr-o perioada itoare sau in alt spatiu, in timp ce pentru cea mai mare parte a serciilor productia si consumul au loc concomitent.
Avand ca obiect satisfacerea cerintelor locuitorilor, atat produsele, cat si serciile trebuie studiate mai mult din punct de vedere al complementaritatii lor, decat din punct de vedere al diferentierilor.
O analiza riguroasa a pietei serciilor nu ar fi posibila fara a edentiaparticularitafile pietei firmei ce presteaza sercii. in mod firesc, ca pe oricare alta piata un loc central il ocupa raportul dintre oferta si cererea de sercii. Totusi, continutul ofertei este redat de capacitatea unitatilor de prestari sercii de a satisface in anumite conditii nevoile societatii1. Crearea conditiilor de satisfacere a ofertei de sercii pune in edenta faptul ca in momentul manifestarii cererii, firmele realizeaza combinari ale diferitelor elemente, constituind in acest mod oferta. Firmele prestatoare de sercii formeaza oferta potentiala, iar in momentul manifestarii cererii, elementele potentiale transforma oferta potentiala in oferta reala.In cadrul ofertei serciilor se impletesc o serie de elemente din care unele ii dau un grad inalt de rigiditate, iar altele o anumita flexibilitate2.In general, oferta firmelor ce presteaza sercii are un caracter unitar, actitatile fiind formate dintr-o serie de sercii care, desi pot fi executate distinct, sunt totusi in interdependenta (exemplu firma turistica sau bancara).
Totusi pot fi si situatii in care serciile nu se mai repeta si de aceea oferta poate avea un grad ridicat de unicitate.In general firmele de sercii ofera in mod global actitatile pe care le executa, dar acestea sunt utilizate in mod separat de ca



tre fiecare consumator.
Cererea de sercii se manifesta pe piata prin unele nevoi de frecventa zilnica, cum ar fi cele de igiena, sanatate, transport si aceasta are o elasticitate redusa. Cererea pentru alte tipuri de sercii, cum ar fi cele turistice, culturale, are un grad ridicat de elasticitate, sub influenta unor factori proprii, dar mai ales a preturilor. Nevoia de sercii se manifesta cu o anumita periodicitate, fiind conditionata de un anumit interval al zilei, saptamanii, lunii sau anului.
O parte semnificativa a cererii de sercii se manifesta pe un anumit teritoriu si din acest punct de vedere are un caracter local, deci urmareste satisfacerea cerintelor locuitorilor unei zone. Caracterul local al cererii este mai pregnant in cazul unor sercii cum ar fi cele de sanatate, care in mod normal difera de la o zona la alta, in functie de o serie de factori de risc, la fel cererea de reparatii pentru bunurile de folosinta indelungata, care este strans legata de gradul de dotare a populatiei cu astfel de bunuri.
Raportul cerere-oferta are o evolutie specifica determinata de caracteristicile fiecarui tip de serciu. Situatiile concrete de pe piata serciilor pot fi de penurie, abundenta sau rar echilibru. Deoarece situatia de echilibru este numai teoretica, se poate aprecia ca pe piata serciilor raportul dintre cerere si oferta reprezinta un dezechilibru permanent.
Pentru firma prestatoare de sercii cunoasterea evolutiei pietei reprezinta un obiectiv important, mai ales in silirea dimensiunilor acesteia. in functie de aceste dimensiuni, firmele isi dirijeaza eforturile sub forma actitatii economice.
Criteriile ce opereaza diferentieri in structura pietei serciilor sunt diferite, dar cele mai importante sunt:
in functie de destinatia serciilor' se disting doua tipuri de piete, si anume: piata serciilor de productie in care se includ actitati de reparatii, asistenta tehnica, consulting, transporturi si piata serciilor pentru populatie, care satisface direct nevoi ale indizilor, cum ar fi serciile de sanatate, turistice, culturale, de invatamant etc.
Piata serciilor de productie se caracterizeaza printr-un grad ridicat de concentrare, cererea este justificata de nevoi ale firmelor producatoare de bunuri, iar intre cerere si oferta o stransa conexiune, in timp ce piata serciilor pentru populatie este larga si anonima2.
Avand in vedere structura cererii de sercii, criteriile specifice sunt utilizate pentru fiecare tip de sercii. De exemplu, cererea de sercii pentru transport poate fi grupata dupa: natura marfurilor vehiculate; cantitatile transportate; destinatia transportului.
Pot fi utilizate si alte criterii de grupare a pietei serciilor, dar primeaza intensitatea utilizarii acestora si anume: frecvent, periodic si ocazional, rolul determinant revenind celor cu o frecventa ridicata.
Piata firmei prestatoate de sercii se mai caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:
- are o arie geografica limitata pentru serciile de sanatate, invatamant, transport local, cultura, expresie al caracterului local al cererii si al rigiditatii ofertei, fapt ce o eticheteaza ca o piata locala sau mai rar zonala;
- pentru alte sercii cum ar fi cele financiare, turistice, de transport, din punct de vedere teritorial piata firmei este fara limita si poate fi nationala sau internationala.
Abordarea problemei serciilor intr-o economie nu poate fi efectuata in mod riguros fara o analiza a locului acestui sector in economia nationala. Din acest punct de vedere relevante sunt datele din elul II3.


TABEL II Locul serciilor in economia Romaniei (%)
Nr.crt. Indicatori Anii


1980 1989 1994
1 Ponderea serciilor in PIB 27,0 26,9 40,7
2 Ponderea fortei de munca ocupata in sercii 26,4 27,0 29,2
3 Ponderea capitalurilor fixe din sercii 41,5 37,4 30,7
4 Nivelul inzestrarii tehnice in sectorul serciilor* 157 138 105
5 Nivelul productitatii muncii in sectorul serciilor 102 100 139


* Fata de media pe economia nationala = 100.
Reiese din datele elului o crestere substantiala a ponderii serciilor in PIB in intervalul 1989-l994, care are ca suport explozia unor sercii, dar poate fi justificata si prin regresul industriei in aceasta perioada. A crescut ponderea populatiei ocupata in sfera serciilor, dar din acest punct de vedere suntem mult sub nivelul tarilor dezvoltate economic.
Starea dotarii tehnice din acest sector este edenta si se remarca regresul ponderii capitalurilor fixe in aceeasi perioada.
Pentru a releva situatia precara a serciilor din tara noastra si aportul scazut al acestora la productia nationala, vom reda in elul III situatia ativa fata de tarile dezvoltate din Europa:
TABELUL III Locul serciilor in economia nationala in anul 1992 (%)
Nr. crt. Tara Ponderea fortei de munca ocupata in sercii Ponderea serciilor in PIB


1 Belgia 70,0 68,2
2 Danemarca 67, l1 73,4


3 Finlanda 64,1 64,7
4 Franta 66,4 68,6


5 Germania 57,3 64,32
6 Grecia 50,9 65,2


7 Italia 60,2 64,9
8 Olanda 70,4' 68,3


9 Portugalia 55,6 57,83
10 Regatul Unit 71,9 69,7


11 Romania 30,0 37,8
12 Spania 57,5 70,44


13 Suedia 70,2 70,5
1) 1991; 2) RFG; 3) 1990; 4) inclusiv industria extractiva.
Situatia indicatorilor sintetici de mai sus releva faptul ca economia tarii noastre utilizeaza forta de munca intr-un procent mai redus de cel putin doua ori ativ cu tarile dezvoltate, iar aportul serciilor la crearea PIB este de asemenea de circa doua ori mai mic.
Firmele prestatoare de sercii au un grad ridicat de autonomie, amploare si complexitatea actitatii, determinand modul specific de organizare si conducere, isi desfasoara actitatea pe principiul eficientei economice. Acestea isi silesc zonele in care actioneaza, in asa fel incat sa-si valorifice patrimoniul de care dispun.Intre firmele prestatoare de sercii se silesc relatii de concurenta, iar cu clientii relatii de piata. Concurenta dintre serciile executate de firme este in general directa si umai in cazul unora cum ar fi cele de turism, financiare si unele de transport poate fi indirecta.
Tarifele pentru sercii sunt strans legate din punct de vedere calitativ de performantele tehnico-functionale ale capitalurilor fixe utilizate, dar si de nivelul de calificare a lucrarilor ce le executa. De aici, rezulta ca sercii cu aceeasi destinatie, executate de firme diferite, pot avea niveluri distincte ale tarifelor, ca urmare a unor utilitati deosebite.In cazul in care firmele executa sercii de calitate deosebita, acestea pot practica tarife preferentiale pentru clientii firmei, pot acorda prioritate in efectuarea serciilor.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre piata serviciilor. sistem de tarife

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics