StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Piata serviciilor. sistem de tarife
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Turismul - piata a serviciilor complexe. directii de perspectiva ale turismului din tara noastra



Evolutia pietei turistice este strans legata de dinamismul economico-social contemporan, care a determinat schimbari si in structura acestui tip de serviciu. Polivalenta activitatii turistice aduce firma prestatoare de servicii in postura centrala, fata de restul actiunilor ce sunt complementare acesteia.
Piata turistica din tara noastra se poate afirma ca piata a serviciilor complexe si din urmatoarele considerente:
» ar putea atrage in randul populatiei ocupate insemnate contingente ale fortei de munca, eliberata din celelalte ramuri ale economiei;
» ar putea pune in valoare mai bine potentialul cultural de care dispune tara noastra, traditiile si obiceiurile poporului;
»


ar atrage insemnate cantitati de valuta, in derea echilibrarii bugetului de stat si/sau crearii de rezer valutare.
Firma prestatoate de servicii turistice apare, in cadrul pietei, in postura de ofertant, fiind in masura sa execute servicii clientilor ce apartin altor zone, dar si celor cu domiciliul in zona de amplasare a intreprinderii. Deci, din punct de dere geografic, piata firmei turistice poate fi:
- locala, cand oferta si cererea se confrunta in suprafata in care isi desfasoara activitatea intreprinderea;
- nationala, cand aria de confruntare a cererii si ofertei are ca obiectiv o tara;
- internationala cand cererea si oferta de servicii turistice se confrunta pe un spatiu ce apartine mai multor state.
Caracteristicile pietei serviciilor turistice sunt strans legate de trasaturile cererii si ofertei.
Desi in literatura economica de specialitate exista o dirsitate de puncte de dere cu privire la definirea ofertei turistice, il consideram ca fiind mai aproape de realitate pe urmatoarul Ansamblul atractiilor (naturale, istorice etc), care pot determina vizitarea anumitor zone de catre turisti, impreuna cu capacitatea organizatorica a retelei (baza tehnico-materiala, infrastructura etc.) de a satisface in anumite conditii cererea populatiei"1.
Rezulta din definirea data ca oferta turistica este constituita din elementele de atractie potentiala pe care o exercita o anumita zona, iar pe de alta parte din ansamblul serviciilor prin care sunt puse in evidenta componentele teritoriale.
Componentele ofertei turistice satisfac un numar mare de nevoi, fiecare constituindu-se intr-o oferta aparte, care imprima pietei un caracter complex si diferit. Eterogenitatea elementelor constituti ale pietei turistice nu inseamna tratarea lor separata, ci ca aceasta trebuie sa se coreleze cat mai bine cu cererea. Totusi, componentele ofertei nu pot aa aceeasi prioritate in criteriile cu care consumatorii opereaza la satisfacerea nevoii turistice.
Cererea turistica exprima un ansamblu de nevoi, ceea ce-i confera un caracter extrem de elastic, fata de actiunea factorilor de influenta. Aceasta trasatura a cererii, elasticitatea, reprezinta un element important al accentuarii caracterului sezonier.
Daca un anumit tip de servicii turistice nu poate fi prestat decat de o anumita statiune, cererea trebuie sa aiba o mare mobilitate pentru a putea fi satisfacuta.In functie de natura elementelor de atractivitate, cererea poate fi structurata in: pentru litoral; pentru munte ; pentru statiuni balneare; pentru orase si trasee turistice.
Evidentierea cererii turistice interne si internationale dupa criteriile de mai sus poate sprijini activitatea de constituire a ofertei din partea firmelor specializate in acest domeniu si indeosebi pe componentele: excursii interne, excursii externe, odihna, tratament si altele.
Criteriul esential de impartire a cererii turistice il constituie varsta, care justifica in mod covarsitor comportamentul indivizilor ce apeleaza la serviciile turistice. in functie de acest criteriu, indivizii sunt grupati in: tineri; personal angajat; pensionari.
Tineretul are ca elemente determinante elevii si studentii ce prin preocuparile pe care le au, timpul liber impartit intr-un anume fel, implica abordarea specifica de catre firma turistica a acestui segment de piata. Acest segment al cererii turistice se manifesta, fara a fi strans conditionat de caracteristicile climatice, dar timpul liber (sfarsitul de saptamana si vacantele) au o influenta mult mai importanta.
Personalul angajat constituie un segment aparte al pietei turistice, acesta mani-festandu-se in cadrul cererii in intervalele ce reprezinta concediul de odihna si mai rar la sfarsitul de saptamana.
Pentru aceasta categorie de populatie, piata turistica este utila din punct de dere al nevoii de odihna si refacere a capacitatii de munca. Firmele turistice trebuie insa sa tina cont de anumite criterii si anume : marimea concediului de odihna, deosebirile in ceea ce prisc niturile si domeniile in care sunt angajati turistii, dimensiunile si structura familiei, nilul de instruire a celor ce conduc familiile si alte criterii ce determina o mare varietate in componenta pietei turistice.
Pensionarii reprezinta un segment al populatiei cu o pondere importanta, care se cara



cterizeaza prin timp liber foarte mult, varsta inaintata, nituri modeste si posibilitati restranse de a calatori. Totusi, o parte a acestui tip de populatie poate fi regasita in cadrul cererii turistice.
Caracterul oscilant al cererii de servicii turistice si nilul relativ stabil al ofertei aduc cele doua componente ale pietei in una din urmatoarele ipostaze:
- oferta este superioara cererii, situatia cea mai lunga ca durata, mai des intalnita pe parcursul unui an, cu un grad redus de ocupare a locurilor de cazare si de solicitare a serviciilor de alimentatie publica. Aceasta este perioada de anti si postsezon din cadrul pietei turistice, cand piata turistica este abundenta;
- echilibru, cand oferta si cererea sunt aproximativ egale, iar spatiile turistice si serviciile complementare sunt foarte aproape de cererea efectiva;
- oferta este mai redusa decat cererea, in aceasta ipostaza spatiile de cazare si serviciile auxiliare nu sunt in masura sa satisfaca cererea. Aceasta este situatia de plin sezon si am de-a face cu o penurie de servicii turistice.
Echilibrarea ofertei de servicii turistice cu cererea reprezinta o preocupare permanenta a firmelor din aceasta ramura a economiei nationale.
Decalajul ce ne separa de pietele turistice ale unor state dezvoltate din punct de dere economic, ce sunt membre ale Pietei Comune, poate fi pus in evidenta si de datele din tabelul IV.


ELUL IV
Participarea Romaniei la turismul international, in 1994 (%)


Nr.crt. Tara Ponderea in turismul mondial
Turisti sositi1 incasari din turism2 Nilul incasarilor pe turist3


1. Romania 1,29 0,16 12
2. Austria 2,44 5,343 2193


3. Belgia 2,67 1,33 50
4. Germania 3,44 4,19 122


5. Italia 5,90 7,53 128
6. Olanda 1,28 1,56 121


7. Regatul Unit 3,66 4,84 121
8. Spania 7,77 7,28 94
1) in 1991 ; 2) Fata de media mondiala; 3) Inclusiv din targuri internationale
La indicatorul turisti sositi, Romania inregistreaza, in 1991, aceeasi valoare cu Olanda, o tara mult mai redusa ca intindere, ce nu dispune de un relief atat de armonios repartizat, dar cu o priza mai mare la turistii internationali.
Indicatorul incasari din turism reflecta eficienta redusa a acestor servicii in Romania, a carei valoare este de 10 ori mai mica decat cea a Olandei.
Ultimul indicator, nilul incasarilor pe un turist fata de media mondiala, reflecta adevarata industrie a turismului pe care o perfectioneaza continuu statele dezvoltate ale Europei si pe care trebuie sa le urmam daca dorim integrarea in structurile economice ale continentului.
Piata turistica trebuie sa fie abordata in stransa dependenta cu serviciile de transport, cu activitatile comerciale desfasurate in satisfacerea cerintelor turistilor.
Pentru piata serviciilor turistice din tara noastra sunt de interes urmatoarele actiuni:
» amplificarea gamei de servicii turistice oferite de firmele de profil turistilor in sezon, dar si in extrasezon;
» sporirea gradului de atractivitate a zonelor turistice prin punerea in valoare a zonelor adiacente;
» combinarea in variante multiple a serviciilor oferite in masura sa satisfaca cele mai dirse tipuri de turisti, cu nituri diferite ;
» dirsificarea serviciilor de agrement, prin posibilitatea de a oferi cotidian alte modalitati de petrecere a timpului liber destinat refacerii capacitatii de munca cum ar fi: sportul, pescuitul, drumetiile, concursuri, muzica, dans, filme, menifestari culturale si altele ;
» segmentarea din oferta turistica a unor activitati care, prin natura lor, nu sunt caracterizate printr-o sezonalitate pronuntata, cum ar fi excursii reduse ca durata si in care motivatia principala este legata de unele enimente istorice, practicarea unor tipuri de sporturi, de manifestari sporti, culturale si folclorice etc. Aceste directii sunt demne a fi luate in considerare de agentii economici specializati in servicii de turism si de institutiile ce trebuie sa ia decizii mai ales la nil mezo si macroeconomic.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre piata serviciilor. sistem de tarife

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics