StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Organizarea si functionarea pietei informatiilor in romania



Crearea, in tara noastra, a economiei moderne de piata presupune si organizarea acestui nou si modern tip de piata cu impact tot mai important asupra celorlalte segmente ale pietei si anume piata informatiilor.
Informatiile, ca rezultat al creativitatii romanesti, in perioada conducerii centralizate, erau considerate bunuri ale tuturor, asftel incat ele circulau in cea mai mare parte gratuit, de obicei pe cale verticala (ierarhica). Producerea de informatii prin actele cercetarii stiintifice si ale progresului tehnic ca si prin activitatile literare si artistice era inclusa in general, in sarcinile de serviciu. Producatorul informatiilor nu putea dispune liber de acest produs special al muncii lui, utilizandu-l personal sau in


strainandu-l prin vanzare--cumparare. Informatiile obtinute nu raceau obiectul proprietatii producatorului, proprietatea intelectuala nefiind necunoscuta si protejata prin legi specifice.
Rezulta ca piata informatiilor in Romania este la inceputul constituirii sale. Comertul cu inventii romanesti, la ora actuala, este nul1, afirma directorul general Margareta Oproiu al ROMINVENT S.A., firma specializata in apararea drepturilor de proprietate industriala si in consilierea detinatorilor acesteia in vederea negocierii unor afaceri in tara si strainatate.
Dintre cauzele care determina aceasta situatie pot fi semnalate urmatoarele:
Neglijenta prezentarii la expozitiile intenationale (ex. la expozitia de la Geneva din 1993 s-au prezentat inventii depasite care nu au putut intra in competitie cu exponatele celorlalte tari, la fel si la Expozitia din Maroc - sustine tot directorul general al ROMINVEST S.A.).
Expozitiile internationale sunt prilejuiri deosebite pentru incheierea de contracte pentru afaceri. La noi in tara nu exista inca preocupari pentru seletionarea ultimelor noutati si ajungerea lor la locul competitiei.
O alta cauza este indiferenta manifestata inca de catre proprietarii informatiilor (titularii de brevete, de exemplu) fata de posibilitatea vanzarii acestora in tara si strainatate.
La acestea se adauga si nepriceperea autorilor de inventii de a negocia afaceri cu brevetele lor.
Romanii care atatia ani nu si-au putut vinde produsele inteligentei lor risca sa-si vanda valoroasele inventii pe mai nimic, apreciaza specialistii in domeniu. Desi aflate in mediu concurential, nucleele de cercetare si inovare nu sunt convinse ca valoarea, calitatea marfii-informatie trebuie afirmate si sustinute.
Deci am putea spune ca societatea romaneasca produce un mare lum de informatii care se poate constitui in oferta, deoarece, Romania dispune de un important potential de cercetare si inovare, constituit prin inventii mari realizate in acest domeniu timp de mai multe decenii. Problema care se pune cu mare urgenta este cea a restructurarii acestui potential, a reorientarii si utilizarii lui eficiente in stransa concordanta cu cerintele restructurarii industriei romanesti si a infaptuirii reformei economico-sociale in ansamblul sau. Deci romanii detin importante stocuri de aur cenusiu", trebuie doar sa invete sa-l vanda, sa faca afaceri cu el. in sustinerea ideii noastre amintim rezultatele Salonului International al Inventiilor de la Geneva organizat in 1995 si la care a participat si Romania cu exponate apartinand unor institute si centre de cercetare, firme private si inventatori. Creatia romaneasca a inregistrat un adevarat record, primind 30 de medalii dintre care 9 de aur, 14 de argint, 5 argint aurit si 7 de bronz. Suntem printre primii posesori de inventii, dar ultimii lor beneficiari " - sustine autorul unui articol din Economistul"1.
Deci factorul cel mai activ pe piata informatiilor in Romania este oferta.
Cererea de informatii este inca intr-o stare latenta. Sunt oameni de afaceri, agenti economici care au constientizat neia informatiilor, dar cautarea lor cere eforturi deosebite si putini se incumeta sa le faca.
Trebuie activata cererea de informatii care se poate realiza si de catre ofertant, care, printr-o atitudine mai dinamica, mai ofensiva pentru determinarea utilizatorilor potentiali, trebuie sa recurga la informatia necesara, sa invete sa o caute, sa o achizitionze si sa o utilizeze in interesul lor.In acest sens semnalam contributia Camerelor de Comert din Romania care au creat infrastructura necesara preluarii informatiilor din tara si din sistemele internationale creind sistemul informatiilor de afaceri al Camerelor de Comert (SINFOCAM). Acest sistem informational realizeaza si prelucrarea, selectarea si gruparea acestora in functie de neile utilizatorului.
De asemenea, crearea si dezltarea pietei informatiilor in Romania depinde mult de starea infrastructurii sistemului de comunicatii. Astfel, in Romania a existat o anumita preocupare pentru crearea unei infrastructuri moderne, dar cu toate acestea avem inca mari decalaje privind inzestrarea populatiei cu aparate de obtinere a informatiilor (telefon, radio, televizor). Decalajele cele mai mari fata de tarile Uniunii Europene sunt cu privire la inzestrarea populatiei cu aparate telefonice (intre 65% fata de Spania si 82% fata de Suedia), urmeaza apoi decalajele cu privire la aparatele de radio (intre 2% fata de Spania



si 7,3% fata de Regatul Unit). Decalajele in privinta aparatelor de televiziune sunt ceva mai atenuate (intre 0% fata de Grecia si 64% fata de Germania)2.
Reducerea decalajelor trebuie insotita de imbunatatirea programelor acestora care ar trebui sa cuprinda informatie pertinenta, selectata si grupata pe diferite categorii in functie de neile utilizatorilor. Decalaje mari fata de tarile dezltate in domeniul comunicatiilor le avem insa in privinta dotarii cu calculatoare si a utilizarii acestora in viata economico-sociala.
Sistemele de calculatoare nationale si internationale au devenit indispensabile pentru o societate informationala. Practic, in toate domeniile de activitate se pot inregistra parametri superiori de functionare prin conectarea la aceste retele complexe de calculatoare care largesc necontenit accesul la informatia substantiala si de ultima ora.
La Simpozionul organizat de Academia Romana cu tema Cercetare-Dezltare in domeniile tehnologiei informatiilor si comunicatiilor", au fost semnalate aceste decalaje si necesitatea depasirii lor. Astfel, a fost remarcat faptul ca Romania are numai 20 de mii de computere conectate la reteaua INTERNET, de o mie de ori mai putine decat SUA si de sute sau zeci de ori mai putine decat in alte tari europene. Pe de alta parte insa Romania a fost a cincea tara din lume care inca din 1957 a creat un calculator. Aceasta inseamna ca reducerea decalajelor, in aceasta directie, se poate realiza nu numai prin importuri, ci si prin utilizarea potentialului propriu de cercetare si cel al industriei noastre electronice.
Aceasta cale trebuie insotita de pregatirea fortei de munca in respectivul domeniu prin restructurarea corespunzatoare a invatamantului, pregatire care ar asigura producerea si achizitionarea de calculatoare corespunzatoare neilor fiecarui utilizator, pe de o parte, iar, pe de alta parte, folosirea acestora la intreaga lor capacitate.
Subliniem, de asemenea, rolul deosebit pe care poate si trebuie sa il aiba statul in organizarea si functionarea pietei infomatiilor in Romania, cu atat mai mult cu cat, asa cum aratam, aceasta piata este la inceputul formarii ei.
Daca in tarile dezltate cu economie moderna de piata, rolul statului a crescut in aceasta privinta, cu atat mai mult se pune problema pentru o tara aflata in tranzitie spre noul sistem social-economic, care isi constituie acum piata informatiilor si care trebuie sa-si defineasca o politica a inovatiei precum si mijloacele realizarii ei.
Politica de inovare constituie un suport important al formarii acestui nou tip de piata.
Rezultatele obtinute de creatia intelectuala romaneasca, in special de cea stiintifico--tehnica, releva faptul ca in Romania problematica inovarii a devenit o coordonata a politicii guvernamentale. Dintre directiile in care statul roman a actionat, in acest sens, mentionam urmatoarele, cu rezultate mai importante:
Adoptarea unui sistem de legi care sa asigure protectia proprietatii intelectuale si care sa reglementeze producerea, circulatia si consumul informatiilor.
Crearea cadrului institutional necesar desfasurarii activitatii in domeniul informatiilor care s-a concretizat intr-o serie de organisme statale cu atributii privind organizarea si coordonarea acestora, cum sunt: Ministerul Cercetarii si Tehnologiei - cu atributul de strateg al politicii guvernamentale in domeniu, Consiliul Interministerial pentru Stiinta si Tehnologie - coordonator general, Institutul National de Cercetare-Dezltare - unitate specializata pentru elaborarea strategiei de dezltare si desfasurarea unor activitati pentru realizarea acesteia etc.
S-au conturat astfel trei poli pe care se sprijina politica de inovare si de circulatie a informatiilor: centrele de inventica si implementare a inventiilor care reglementeaza coerent toata creativitatea romaneasca, centrele incubatoare de creare si dezltare a noilor tehnologii de care agentii economici au neie si firmele private, deci cercetarea de firma care are ca obiective activitati de cercetare, dezltare si implimentare a creativitatii romanesti.
Sfera directiilor si cailor de interventie a statului in vederea crearii si dezltarii pietei infomatiilor in Romania, trebuie extinsa, asa cum arata si experienta tarilor dezltate, cu economie moderna de piata.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics