StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Piata informatiilor si aspecte ale evolutiei sale in tarile dezvoltate



Informatiile, resursa vitala a progresului societatii contemporane, circula si sunt pretutindeni prezente.In aceasta era a comunicarii nimic nu ramane pentru mult timp ascuns. in sesiuni de comunicari stiintifice, targuri si expozitii, publicatii de specialitate, documentatii tehnice, banci de date etc., poti gasi orice informatie care iti este necesara.
Asa cum subliniam in cadrul primului modul, informatia este o marfa. Prin urmare, exista si o piata a informatiilor, in care ele circula de la producator la utilizator, prin actele de vanzare-cumparare.
Subliniem de la inceput, faptul ca, in literatura de specialitate, mai ales cea romaneasca, informatiile despre aceasta piata avand ca o


biect chiar informatiile, sunt foarte putine.
Piata informatiilor, ca si piata, in general, poate fi definita ca fiind ansamblul actelor si relatiilor de vanzare-cumparare a acestei marfi speciale in legatura organica cu spatiul fizic si economico-social in care ele au loc. Ea are caracteristicile si functiile pietei in ansamblul sau, ca mecanism principal al economiei moderne de piata si este supusa actiunii acelorasi legi economice.
Reamintim insa faptul ca informatia este o marfa speciala. Prin urmare si procesul circulatiei acesteia pe piata imbraca anumite particularitati.
Pentru intelegerea mecanismului si trasaturilor specifice acestui tip de piata, precum si a situatiei acesteia in tarile dezltate m analiza in continuare cele trei componente de baza ale pietei si anume: oferta de informatii, cererea si principalii factori de mediu.In ceea ce priveste oferta de informatii ca totalitate a informatiilor disponibile si folosibile, remarcam faptul ca ea cunoaste un intens proces de crestere, urmare a dezltarii accentuate a activitatilor producatoare de informatii (cercetare stiintifica, inovare, creatie intelectuala in general). Astfel, conform unor studii, efectuate in Franta, cantitatea de informatii s-a dublat intre 1970 si 1980 si de atunci sporeste cu un ritm mediu anual de 30%.
De exemplu, in domeniul biotehnologiilor sunt publicate doua milioane de articole anual in peste 60.000 de reviste1.
Cresterea ofertei de informatii, in special in tarile dezltate, se datoreaza sporirii accentuate a rolului acesteia de resursa a dezltarii economico-sociale precum si masurilor luate in acest sens de la nivel guvernamental pana la nivel microeconomic (masuri la care s-a facut referire in cap. I). in aceste conditii problema care se cere rezolvata, in special de catre beneficiarul informatiei (purtatorul cererii), este cea a selectarii informatiilor pentru a o descoperi cu mai multa usurinta, pe cea necesara, dintr-o multitudine de date de natura diferita.In ceea ce priveste cererea solvabila de informatii, aceasta se apreciaza a fi inca la inceputurile formarii sale, existand rezerve deosebite pentru cresterea ei.
Astfel, unul din factorii care ar stimula cresterea cererii de informatii il constituie rezolvarea problemei, semnalate mai inainte, a selectarii informatiilor. in acest sens, tarile dezltate cheltuiesc mari resurse financiare, constiente fiind de importanta acesteia in dezltarea pietei informatiilor.
De exemplu, Ministerul Industriilor din Japonia cheltuieste anual IS miliarde de franci pentru a selecta tot ceea ce se spune sau se scrie in materie de stiinta, tehnica, industrie, finante, economie, in intreaga lume.
Multi manageri sunt sufocati si derutati de avalansa informationala. Problema se poate rezolva si unii au si gasit solutia prin a sti ce cauti, pentru ce ai neie si sa nu stochezi pasiv orice fel de informatie.
Un alt factor care franeaza cresterea cererii solvabile de informatii este pretul foarte ridicat al acestei marfi. Putini intreprinzatori, inca, sunt dispusi sa plateasca, chiar in tarile dezltate, acest pret, desi este mai scump sa nu cumperi o asemenea marfa decat sa dai un pret mare pe ea.
Apreciem ca acest nivel al pretului informatiilor este urmarea, in principal, a doi factori, si anume: costul ridicat al producerii informatiilor prin actele creatiei si cunoasterii umane, pe de o parte, iar, pe de alta parte, utilitatea mare a acestei marfi care reduce considerabil necesarul de materie si energie in campul activitatii si existentei umane.
De asemenea, procesul formarii si cresterii cererii de informatii poarta amprenta particularitatilor acestei marfi speciale. Astfel, odata cumparata, o asemenea marfa poate satisface neia de consum pe orice durata de timp (pana la deprecierea ei morala), fara ca actul cumpararii ei de catre utilizator sa se repete. Prin urmare, mentinerea sau dezltarea pietei unei informatii se poate face numai prin gasirea de noi beneficiari, nu si prin stimularea cererii celor existenti.
La acest aspect se adauga si reducerea ciclului de viata a informatiilor prin ritmul tot mai accentuat al producerii de noi informatii, care le depreciaza moral pe cele dintai, readucandu-le utilitatea si actionand astfel restrictiv asupra cresterii cererii.
In termeni specifici se pune si problema raportului dintre cerere si oferta pentru acest tip de marfa. Astfel, o informatie produsa satisface orice nivel al cererii atat in timp cat si in spatiu. Nu se pune problema epuizarii ei si a imposibilitatii acoperirii cererii. Deci, cererea pentru o anumita informatie nu poate fi mai mare decat oferta. Aceasta nu inseamna ca nu poate sa existe neie de informatie nesatisfacuta din anumite cauze, care determina nemanifestarea acesteia sub forma cererii solvabile cum ar fi:
Nu exista pe piata, inca, informatiile de care avem neie.
Nu exista mijloacele necesare pentru selectarea si achizitionarea informatiei care ne intereseaza (mijloace financiare, materiale sau umane).
Lipsa interesului pentru cunoasterea si insusirea, cu respectarea legii, a noilor informatii.
Avand in vedere faptul ca, cererea de marfuri dimensioneaza potentialul pietei putem afirma ca piata informatiilor chiar si in tarile dezltate este inca intr-un proces de formare.
De asemenea, o influenta importanta asupra pietei informatiilor o au si factorii mediului social-economic. Dintre acestia mentionam urmatorii pe care ii consideram mai importanti: 1. Asigurarea protectiei proprietatii intelectuale al carei obiect este constituit din informatii prin legi speciale adoptate in acest sens, care sa statueze drepturile producatorilor si accesul publicului larg la aceasta marfa speciala. Protectia proprietatii intelectuale prin lege reglementeaza si faciliteaza astfel circulatia informatiilor de la producator la utilizator.
2. Informatia ca bun necorporal (imaterial) are neie de mijloace si canale specifice de depozitare, selectare si achizitionare. Deci crearea si dezltarea pietei informatiilor presupune existenta si folosirea acestor mijloace speciale care asigura circulatia informatiilor si care constituie infrastructura sistemului de comunicatie. in continuare, facem referire la principalele componente ale sistemului amintit si situatia lor in tarile dezltate si anume :
a. Presa este unul din mijloacele cele mai accesibile, dar se pune problema ce anume trebuie citit, cum selectam informatiile.In ceea ce priveste presa cotidiana in tarile occidentale au luat o mare dezltare societatile care realizeaza reviste ale presei zilnice, pe care le transmit abonatilor. Prin folosirea unor mijloace informatice si de comunicare moderne aceste informatii ajung chiar la inceputul zilei. Cum presa nationala nu este suficienta pentru informare, in Franta, de exemplu, exista un saptamanal care publica o selectie de articole traduse din presa mondiala si care are un succes deosebit.
Revistele de specialitate din tara si strainatate sunt, de asemenea, o alta cale foarte importanta de transmitere a info



rmatiilor. Este adevarat ca numarul acestora a crescut foarte mult incat urmarirea lor este destul de dificila. De aceea, in cadrul intreprinderilor ele pot fi repartizate pe colaboratori sau grupe de colaboratori care sa le urmareasca si sa retina prin mijloace moderne informatia (fotocopierea) care prezinta interes.
b. Publicarea brevetelor de inventie si a tuturor normelor si reglementarilor de standardizare, calitate, de respectare a conditiilor de mediu etc. constituie, de asemenea, o sursa importanta de informare.
Brevetul de inventie, se detaseaza ca important mijloc de obtinere a informatiilor cu respectarea drepturilor de proprietate deoarece :
- contine cele mai noi informatii in legatura cu un anumit domeniu;
- prezinta o elutie a tehnicii in domeniul respectiv pe langa noutatea revendicata;
- descrierea brevetului de inventie este redactata conform legii intr-o forma corecta si completa, ajutandu-l pe cititor sa inteleaga mai usor informatia transmisa.
c. O alta cale eficace de circulatie a informatiilor in societatea moderna o constituie expozitiile, targurile si reuniunile internationale, prilejuri de prezentare a informatiilor de ultima ora, de silire a contactelor cu beneficiarii potentiali si chiar de negociere si realizare a unor tranzactii cu aceasta marfa.
d. Mijloacele audio-vizuale ca telefonul, radioul si televizorul care au cunoscut, urmare a dezltarii industriei electronice si mai ales microelectronice, o deosebita dezltare si modernizare. Si in acest caz se pune problema selectarii de catre fiecare persoana fizica sau juridica a informatiilor de care are neie. in tarile dezltate existenta numarului mare de programe (radio si televizor) a permis o anumita specializare a acestora pe diferite genuri de informatii.
e. Bancile de date la care sunt interconectate sisteme de calculatoare cu o mare raspandire geografica, se apreciaza a fi calea cea mai moderna si eficienta de circulatie a informatiilor. Practic, societatea informationala nu poate exista fara informatizarea activitatilor desfasurate de om prin crearea retelelor complexe de calculatoare care sa largeasca continuu accesul la informatia de ultima ora. Retelele nationale si internationale de informatii sunt capabile sa reduca considerabil distantele, sa concentreze timpul si prin aceste procedee sa intareasca unitatea continentelor si a lumii intregi.
Mentionam, in acest sens, reteaua de calculatoare INTERNET la care si Romania conecteaza tot mai multe calculatoare si care tinde a deveni o retea de calculatoare mondiala. Societatea informatiei trebuie sa fie globala", sublinia presedintele Comisiei Europene, Jacques Santer, cu ocazia Salonului Mondial TELECOM '95, organizat la Geneva de catre Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor (UIT), organizatie specializata a ONU. Tot cu aceasta ocazie s-a semnalat ca tarile industrializate domina comunicatiile"1, fapt pentru care se impun masuri care sa stopeze aceasta tendinta si care sa asigure intregii lumi posibilitatea la informare si dezltare.
Analizand principalele componente ale pietei informatiilor, concluzia care se impune este aceea ca piata informatiilor este o piata noua, in formare, chiar si in tarile dezltate, asa cum in formare este si societatea informationala. Tarile dezltate insa iau masuri sustinute care sa impulsioneze si sa accelereze dezltarea pietii informatiilor.
Astfel, in tarile dezltate producerea si circulatia informatiilor, in special prin activitatea de inovare, constituie o coordonata principala a politicii guvernamentale cuprinse in conceptul de politica inovatiei. Acest concept s-a conturat la inceputul anilor '80 (ani care marcheaza declansarea unei noi etape a relutiei stiintifico-tehnice contemporane) si cuprinde un complex de mijloace prin care organismele statale, din tarile dezltate cu economie de piata, intervin in vederea stimularii si prin urmare a dezltarii acestor activitati. Politica inovatiei in tarile dezltate si-a extins continuu sfera sa de cuprindere ajungandu-se de la finantarea traditionala a cercetarii-dezltarii nationale, la elaborarea si finantarea unor proiecte de C - D cu participarea comuna a mai multor tari, cum sunt proiectele de C - D elaborate la nivelul Uniunii Europene.
Din ansamblul mijloacelor interventioniste ale statului incluse in politica de inovatie din tarile dezltate, cele mai importante sunt2:
1. Finantarea din resurse publice a unei insemnate parti a cheltuielilor de C - D nationale si anume cea 1/3-l/2 din totalul acestor cheltuieli, in conditiile in care resursele de finantare ale marilor firme industriale sunt de marimi impresionante.
2. Sprijinirea promovarii inovatiei in intreprinderi si institutii, respectiv crearea unui mediu stimulator pentru aplicarea inovatiilor prin informarea acestora asupra inovatiilor existente, formarea personalului de C - D si a celui auxiliar, acoperirea cheltuielilor de deplasare a cercetatorilor la congrese, simpozioane, conferinte cu caracter stiintific, finantarea activitatilor conexe care asigura o mai buna folosire a inovatiilor in toate ramurile de activitate etc.
3. Sprijinirea finantarii unor programe de cercetare-dezltare, initiate prin asocierea dintre intreprinderi industriale si chiar universitati. Cheltuielile foarte mari de cercetare precum si caracterul interdisciplinar al acestei activitati de cercetare se refera fie la realizarea unor cercetari comune, fie la cooperarea tehnica, fara sa existe o separare rigida intre aceste forme de cooperare.
4. Initierea, coordonarea si finantarea unor programe de cercetare-dezltare transfron-taliere de finantare ale intreprinderilor, administratiilor de stat si ale bugetului unor organisme economice internationale. Astfel, in cadrul Uniunii Europene, sprijinirea activitatii de inovare prin cooperare transfrontaliera s-a realizat prin initierea si finantarea a doua programe-cadru, care asigura baza definirii si realizarii unei politici comunitare in domeniul cercetarii si tehnologiei.
Remarcam, de asemenea, in tarile dezltate, rolul pozitiv si crescand al pietei informatiilor in sistemul general al pietelor. Astfel, buna functionare a celorlalte tipuri de piata (piata produselor, piata serviciilor si turism, piata fortei de munca, piata monetar--valutara, piata capitalului) depinde tot mai mult de fluxurile de informatii care circula, de lumul si calitatea acestora, deci de piata informatiilor.
Influenta tot mai puternica in sens pozitiv a pietei informatiilor asupra celorlalte piete nu exclude insa nici rolul negativ pe care il pot avea unele informatii rau intentionate sau necorespunzator selectate si folosite. Preintampinarea unor astfel de situatii nefarabile depinde de capacitatea beneficiarilor de informatie in special a managerilor, de a detecta informatia noua, de a o selecta, interpreta si folosi in interesul lor.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics