StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Cererea si oferta de forta de munca in economia romaneasca



Pe piata fortei de munca, la fel ca si pe celelalte piete, actioneaza legea cererii si ofertei, insa particularitatile acestei piete isi pun amprenta atat asupra cererii, cat si asupra ofertei.
Cererea de forta de munca include relatiile prind volumul fortei de munca si structura ei pe profesii si niveluri de calificare, atat pentru fiecare componenta a economiei nationale, cat si pe ansamblul ei. Rezulta ca cererea de forta de munca prezinta o deosebita complexitate, incepand chiar de la nivelul unitatilor economice de baza si accentuandu-se pe masura inaintarii pe structura economiei nationale, in profil de ramura si in profil teritorial.
Cererea de forja de munca pentru economia nationala este determinata de doi factori


principali: 1) volumul productiei, care influenteaza asupra necesarului de forta de munca in sens direct proportional; 2) productitatea muncii, care influenteaza acest necesar in sens invers proportional. Ca urmare, volumul cererii de forta de munca poate fi determinat prin relatia T ' Q/W, in care: T = volumul de forta de munca necesar (exprimat, de regula in om-ani); Q = productia; W = productitatea muncii.
Cererea de forja de munca pentru economia unei tari este o rezultanta a intensitatii cu care se manifesta cei doi factori. Desigur, trebuie avut in vedere ca fiecare din cei doi factori prezinta, la randul sau, o deosebita complexitate, fiind conditionata de multi alti factori.In tara noastra, pe masura infaptuirii industrializarii, in mod firesc, cererea de forta de munca a cunoscut o crestere continua in perioada postbelica. insa intensitatea acestei cresteri a prezentat variatii de la o perioada la alta (Tabelul I).
TABELUL 1 Sporul de forta de munca la nivelul economiei nationale
Perioada Mii persoane % fata de 1950=100.0 Ritmul de crestere a cererii
1951-l955 985,4 112 2,25


1956-l960 175,1 114 0,35
1961-l965 146,3 116 0,30


1966-l970 191,0 118 0,40
1971-l975 275,8 121 0,55


1976-l980 199,3 124 0,40
1981-l985 236,0 126 0,45


1986-l990 253,4 129 0,50
1991-l994 -54,0 119 - 1,66
Sursa : Calculat dupa Anuarul statistic al R.S. Romania, 1982, p. 60-61 ; Anuarul statistic al R.S. Romania, 1986, pp. 70-71; Anuarul statistic al R.S. Romania, 1988, p. 20; Anuarul statistic al Romaniei, 1990, p. 78; Anuarul statistic al Romaniei, 1991, pp. 98-99: Anuarul statistic al Romaniei, 1995, p. 145.
Se remarca reducerea accentuata a sporului de forta de munca la nivelul economiei nationale in perioada 1991-l994, tendinta care a inceput sa se manifeste dupa decembrie 1989.In legatura cu evolutia structurii sporului de forta de munca pe ramuri ale economiei nationale, se constata o redistribuire a acestuia din agricultura in favoarea industriei si a altor ramuri. Reducerea puternica a cererii de forta de munca din agricultura poate fi pus in edenta prin faptul ca populatia ocupata in aceasta ramura era in anul 1989 cu 46,6% mai mica fata de 1950'. Totodata, ritmul de crestere a cererii de forta de munca din industrie, in perioada postbelica, a devansat permanent acelasi indicator la nivelul intregii economii nationale, inregistrand valoarea cea mai ridicata (6,45 %) in intervalul 1971-l975 si cea mai scazuta (1,05%) intre anii 1986-l9902.In perioada 1991-l994, cererea de forta de munca pentru industrie se reduce cu 919 mii persoane in timp ce aceasta cerere pentru agricultura creste continuu de la un an la altul, ajungand pe ansamblul perioadei mentionate la un spor de 445 mii persoane3.
Este de asteptat ca reducerea cererii de forta de munca din cadrul industriei noastre sa se manifeste si in perspectiva, pe masura sporirii productitatii muncii in aceasta ramura si micsorarii decalajului, sub acest aspect, fata de tarile dezvoltate. Concomitent cu volumul se va modifica si structura cererii de forta de munca pentru industrie prin restructurarea si retehnologizarea actitatilor specifice acestei ramuri.In sensul cel mai general, oferta de forta de munca din fiecare tara este constituita din populatia apta de munca, plus sau minus soldul migratiei externe a persoanelor apte de munca din perioada respectiva. insa pentru a putea satisface nevoia sociala din anumite domenii, aceasta populatie trebuie sa aiba o anumita structura profesionala. Ca urmare, in ansamblul ofertei fortei de munca, se disting ofertele fortei de munca pentru diferite ramuri, delimitate prin anumite structuri profesionale, formate, in principal, prin procesul de invatamant.In cadrul ofertei de forta de munca din tara noastra, oferta de forta de munca pentru industrie ocupa locul principal. in perioada postbelica, sub impulsul cererii crescande din partea industriei, o parte tot mai mare din resursele de munca ale tarii au fost orientate spre aceasta ramura. Ca urmare, s-a realizat o crestere considerabila a ofertei de forta de munca pentru industrie. Aceasta crestere s-a obtinut prin folosirea urmatoarelor surse : a) atragerea unui numar mare de persoane din agricultura in industrie, pe baza parcurgerii unor forme simple de calificare; b) atragerea femeilor casnice din mediul urban in industrie, tot pe baza parcurgerii unor forme simple de calificare ; c) atragerea crescanda a noilor generatii in industrie, pe baza parcurgerii unor forme de invatamant (profesional, liceal, superior).In deceniile 6 si 7, cresterea ofertei de forta de munca pentru industrie a fost asigurata mai ales pe seama primelor doua surse, iar in deceniile urmatoare, pe prin s-a situat ultima sursa.
Pe baza dezvoltarii invatamantului, oferta de forta de munca calificata pentru industria noastra a cunoscut o evolutie generala ascendenta (Tabelul II).
Desi datele folosite prezinta unele lacune**, ele ne permit totusi, sa desprindem unele tendinte principale cu prire la evolutia ofertei de forta de munca calificata p



entru industria romaneasca din perioada postbelica.In primul rand, efectivul total de forta de munca calificata pentru industrie a cunoscut o crestere continua pana in anul scolar 1993-l994, cand a scazut considerabil.In al doilea rand, in structura ofertei de muncitori calificati, incepand din anul 1973 se trece de la preponderenta absolventilor de scoli profesionale la preponderenta absolventilor liceelor industriale, fapt ce se mentine pana in anul scolar 1993-l994. Or, realitatea a demonstrat ca pregatirea pentru profesia de muncitor a majoritatii absolventilor liceelor industriale a fost inferioara fata de cea a absolventilor de la scolile profesionale.
TABELUL II Evolutia efectivului si structurii absolventilor din invatamantul cu profil industrial
Anul scolar Total absolventi Pond. in totalul absolventilor
Numar Dinamica Scoli prof. Licee ind. invat, de maistri invat, superior


1950-l951 24.454 100 71,4 20 8,6
1960-l961 17.794 73 79,3 9,7 11,0


1970-l971 52.501 215 74,1 6,1 7,6 12,2
1980-l981 195.701 800 25,4 60,8 5,7* 8,1


1990-l991 273.272 1.117 42,3 50,6 0,4 6,7
1993-l994 123.184 504 43,5 34,2 6,4 15,9
* Calculat pe baza efectivului estimat la cea 70% din efectivul total al scolilor de maistri. Sursa: Calculat dupa Anuarul statistic al Romaniei, 1993, pp. 272-277; 286-287 si Anuarul statistic al Romaniei, 1995, pp. 268-269; 280-282.In al treilea rand, oferta de cadre tehnico-ingineresti prezinta variatii de la un an scolar la altul, existand, in general, un surplus de asemenea specialisti in raport cu nevoile reale ale economiei nationale, aspect care isi amplifica dimensiunile in conditiile restructurarii industriei noastre.
Dupa decembrie 1989, corelarea cererii si ofertei de forta de munca din cadrul economiei nationale nu s-a imbunatatit, ci chiar s-a deteriorat. in anul 1995, oferta de forta de munca depasea 1,1 milioane persoane, iar cererea era sub 100 mii persoane', manifestandu-se un dezechilibru accentuat intre cele doua elemente ale pietei.
Corelarea cererii si ofertei de forta de munca in economia Romaniei, astfel incat sa se ajunga la un anumit echilibru intre cele doua parti ale raportului, constituie una din problemele cele mai complexe si dificile ale tranzitiei la economia de piata. Solutionarea acestei probleme include doua obiective contradictorii. Pe de o parte, valorificarea cat mai deplina a ofertei de forta de munca pentru economia nationala, asigurand fiecarei persoane un loc de munca corespunzator calificarii sale ; pe de alta parte, dimensionarea cat mai riguroasa a cererii de forta de munca de catre fiecare unitate economico-sociala, astfel incat si aceasta resursa economica sa fie utilizata in mod rational. Vizand o anumita perspectiva cu obiective orientative pentru diferite perioade, echilibrarea raportului dintre cererea si oferta de forta de munca, cu deosebire in industria noastra, impune a se actiona concomitent in mai multe directii2. Care ar fi cele mai semnificative si operante dintre ele ?In primul rand, determinarea riguroasa a necesarului de forta de munca de catre fiecare unitate economica, plecand de la folosirea eficienta a tuturor resurselor din economie - inclusiv a resurselor de munca tinand seama de cadrul legislativ creat. Astfel, angajarea si concedierea de persoane, in raport cu necesarul de forta de munca silit, va deveni o componenta principala a managementului industrial.In al doilea rand, in vederea corelarii cererii si ofertei de forta de munca, este necesara crearea de noi locuri de munca, atat prin extinderea actitatii in unele ramuri industriale ramase in urma (indeosebi in ramurile producatoare de bunuri de consum), cat mai ales prin dezvoltarea rapida a sectorului serciilor.In al treilea rand, corelarea impune remodelarea structurii profesionale a populatiei, prin restructurarea invatamantului nostru, astfel incat oferta de forta de munca sa se adapteze intr-o masura crescanda la evolutia conturata pentru cererea de forta de munca.In al patrulea rand, pentru corelarea cererii si ofertei de forta de munca, este necesara crearea unui sistem modern si eficient pentru reorientarea, recalificarea si reincadrarea fortei de munca eliberata din industrie, precum si din alte actitati. Un asemenea sistem trebuie sa asigure cresterea mobilitatii profesionale a fortei de munca in cadrul industriei noastre, precum si a intregii economii nationale, ceea ce ar duce si la micsorarea duratei somajului pentru multe persoane.In al cincilea rand, corelarea presupune folosirea relatiilor internationale pentru valorificarea, in alte tari, a unei parti a fortei de munca eliberata din industria noastra, inclusiv prin recalificarea sau specializarea unor persoane in tarile respective.
Actionandu-se prin directiile conturate, cat si prin altele, dene posibila depasirea dezechilibrului actual dintre cererea si oferta de forta de munca din economia Romaniei.





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics