StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Sistemul actual de salarizare din economia romaneasca



Realizarea unei economii moderne de piata in tara noastra presupune si restructurarea relatiilor de repartitie, prin folosirea in politica si practica economica a criteriului repartitiei dupa rezultate1. O componenta a acestui proces o constituie tranzitia de la vechiul sistem de salarizare, bazat pe principiul repartitiei dupa munca", la un nou sistem de salarizare, avand drept criteriu principal repartitia dupa rezultatele activitatii. Prin utilizarea acestui criteriu, la determinarea veniturilor s-ar obtine o serie de efecte farabile : 1) stimularea cresterii productiei si asigurarea echilibrarii raportului cerere--oferta; 2) accentuarea preocuparii fiecarui salariat pentru sporirea gradului de folosire rationala a mijloacelor de productie, ceea ce


ar influenta farabil elutia costurilor si a rentabilitatii fiecarei unitati economice; 3) cresterea preocuparii personalului fiecarei intreprinderi pentru imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor ar putea contribui la sporirea competitivitatii pe piata interna si externa; 4) armonizarea intereselor tuturor participantilor la activitatea economica - proprietari, manageri, salariati.
Efectele mentionate, prin promovarea repartitiei dupa rezultate drept criteriu fundamental la stabilirea salariilor, s-ar resimti pozitiv nu numai la nivel microeconomic, ci si la nivel macroeconomic, imprimand un curs ascendent elutiei economiei romanesti.
Prin Legea nr. 14/1991 a salarizarii s-a instituit in Romania un sistem de salarizare caracterizat prin descentralizarea competentelor, asigurarea autonomiei decizionale a agentilor economici in stabilirea si acordarea drepturilor salariale. Conform legii, sunt prevazute urmatoarele modalitati de stabilire a salariilor in tara noastra: 1) salariile pentru personalul societatilor comerciale si a majoritatii regiilor autonome se stabilesc prin negocieri colective sau, dupa caz, individuale, intre persoanele juridice sau fizice care angajeaza si salariati sau reprezentanti ai acestora, in functie de posibilitatile financiare ale persoanelor care angajeaza2; 2) salariile pentru personalul unitatilor bugetare si cel al regiilor autonome cu specific deosebit se stabilesc de guvern, dupa consultarea sindicatelor; 3) salariile pentru personalul organelor puterii legislative, executive si judecatoresti se stabilescprm lege; 4) salariile pentru conducatorii societatilor comerciale si regiilor autonome se stabilesc de organele care-i numesc. Potrivit legii, salariul de baza se stabileste pentru fiecare salariat in raport cu calificarea, importanta, complexitatea lucrarilor ce revin postului in care este incadrat, cu pregatirea si competenta profesionala"1. De asemenea, Legea salarizarii prevede ca salariul de baza minim este stabilit de guvern dupa consultarea sindicatelor si patronatului, dar nu face referire la garantarea platii acestui salariu2. Prevederile legii vizeaza si sistemul de compensare-indexare a salariilor de baza, in contextul cresterii preturilor si tarifelor, moderarea cresterii salariilor prin impozite suplimentare si inghetarea salariilor pentru unele perioade.
Fiecare intreprindere are dreptul sa-si stabileasca, prin contractul colectiv de munca, sistemul propriu de salarizare, avand in vedere legislatia in vigoare.
Pentru masurarea muncii si folosirea rationala a fortei de munca, agentii economici utilizeaza un sistem propriu de norme de munca si normative de personal. Norma de munca reprezinta cantitatea de munca stabilita spre a fi efectuata de un lucrator sau un colectiv de lucratori intr-o anumita perioada. Normele de munca pot imbraca mai multe forme : norme de timp, norme de productie, sfera de atributii sau alte forme corespunzatoare specificului activitatii: atunci cand conditiile de organizare a muncii o impun se poate preciza si norma de deservire sau norma de personal"3. Toate normele au un caracter dinamic, ele trebuie sa reflecte in orice moment conditiile reale de productie. Pentru a fi stimulate, normele de munca trebuie sa asigure cresterea mai rapida a productivitatii muncii fata de cea a salariului mediu.
Sistemul de salarizare din economia noastra cuprinde: salariul tarifar, formele de salarizare, premiile, sporurile, participarea la profit, alte adaosuri stabilite prin contractul colectiv.
Salariile tarifare reprezinta componenta principala a sistemului de salarizare, asigurand stimulentul determinant pentru activitatea depusa.
Pentru muncitorii calificati, salariul tarifar se stabileste pe categorii de incadrare, dupa retelele tarifare, diferentiate in functie de calificare, complexitatea lucrarii si greutatea muncii. Pentru aceeasi categorie societatea comerciala poate sa prevada salarii fixe, sau salarii pe mai multe trepte ori intre limite, daca va considera necesara diferentierea muncitorilor de aceeasi calificare"4. Salariul tarifar pentru muncitorii calificati poate fi stabilit si pe functii, indeosebi in cazul activitatilor la care indicatoarele tarifare de calificare existente sunt pe functii (cele din comert).
Pentru personalul de conducere, de executie si de deservire generala, salariul tarifar se stabileste pe functii, diferentiat in raport cu nivelul de pregatire, gradul de complexitate a lucrarilor si responsabilitatea in munca. Pentru fiecare functie, diferentierea salariului tarifar se poate realiza pe grade profesionale, pe gradatii sau intre limite.
Formele de salarizare reprezinta modalitatile de realizare a legaturii intre nivelul salariilor si rezultatele activitatii. Pe baza contractului colectiv de munca, in cadrul intreprinderilor pot fi aplicate acele forme de salarizare care, in functie de conditiile concrete, sa asigure cresterea productivitatii muncii si a calitatii produselor, reducerea costurilor de productie si sporirea rentabilitatii. Deoarece formele de salarizare au un caracter dinamic si flexibil, ele trebuie examinate permanent, revizuite sau chiar inlocuite, in vederea folosirii cu eficienta crescanda a fortei de munca, a intregului potential productiv. in economia noastra sunt uti



lizate trei forme principale de salarizare: salarizarea in acord, salarizarea in regie si salarizarea mixta.
Salarizarea in acord (cu bucata) se caracterizeaza prin stabilirea marimii salariului in raport cu numarul de produse sau operatiuni efectuate intr-o anumita perioada. Dupa modul de stabilire si urmarire a normelor de munca, acordul poate fi individual si colectiv. Dupa modul de stabilire a tarifului pe produs sau operatiune, acordul imbraca mai multe forme: a) acord direct, cand tariful pe produs sau pe operatiune ramane constant, marimea salariului fiind direct proportionala cu numarul produselor (operatiilor) executate; b) acord progresiv, cand pentru depasirile de norma tariful se majoreaza;
c) acord global, care presupune asumarea raspunderii prin contract a unei formatii de lucru pentru realizarea unei productii sau efectuarea unor lucrari intr-un anumit termen, stabilindu-se suma globala cuvenita determinata in raport cu manopera necesara;
d) acord indirect, folosit pentru persoanele care deservesc mai multi lucratori salarizati in acord si ale caror realizari sunt conditionate de modul cum sunt deserviti.
Salarizarea in regie (pe unitate de timp) consta in stabilirea marimii salariului in raport cu timpul efectiv lucrat (ora, zi, saptamana, luna etc).
Salarizarea mixta imbina elemente ale salarizarii in acord cu ale celei in regie.Intreprinderile din tara noastra au posibilitatea sa utilizeze si alte forme de salarizare, insa, indiferent de formele de salarizare practicate, acestea trebuie sa asigure atat cresterea eficientei activitatii desfasurate, cat si stimularea personalului fiecarei unitati economice.
Premiile reprezinta o componenta a sistemului de salarizare menita sa stimuleze cresterea preocuparii personalului pentru anumite aspecte calitative ale activitatii. Prin contractul colectiv se stabilesc : obiectivul premierii, sursa fondurilor necesare, limitele premiilor individuale. in cazul unitatilor economice cu capital de stat sau majoritar de stat, in contractul colectiv se specifica si procentul concret de constituire a fondului de premieretinand seama de posibilitatile financiare si de marimea celorlalte elemente de adaos acordate la salariul tarifar"1.
Sporurile reprezinta adaosuri la salariul tarifar pentru accentuarea stimularii personalului in anumite directii. Principalele categorii de sporuri utilizate in economia noastra sunt: 1) sporul de vechime, acordat pentru vechimea neintrerupta in aceeasi unitate; 2) sporul pentru conditii deosebite de munca (medii nocive, locuri periculoase, munca de noapte); 3) sporul de santier, de care beneficiaza personalul nelocalnic ce lucreaza in exploatarile miniere si pe santiere.
Participarea la profit, sub forma de dividende, asigura legarea mai stransa a castigurilor totale ale angajatilor de rezultatele obtinute in unitatea in care activeaza.
Este de asteptat ca sistemului actual de salarizare din tara noastra sa i se aduca imbunatatiri legate, indeosebi, de folosirea drept criteriu fundamental la determinarea veniturilor a rezultatelor obtinute in activitatea desfasurata. Pe aceasta baza, ar putea fi stopate si unele actiuni revendicative de majorare nefundamentala a salariilor, care afecteaza echilibrul economic si social. De asemenea, se impune reducerea decalajelor dintre ramurile economiei nationale in privinta nivelurilor salariilor (Tabelul IX).
Unele ramuri ale economiei nationale sunt farizate - activitati financiare, bancare si de asigurari, transporturi - iar altele sunt defarizate - agricultura, invatamant, sanatate si asistenta sociala.
Mari discrepante in privinta nivelurilor salariilor se manifesta si in cadrul industriei, ramurilor extractive. Energia electrica se detaseaza fata de celelalte.
Instituirea negocierilor salariale a generat mari dezechilibre intre profesii, ajun-gandu-se ca salariul mediu al unui muncitor din unele ramuri (energie electrica, transporturi) sa depaseasca salariul mediu al unui specialist din alte ramuri (cercetare, invatamant, ocrotirea sanatatii, cultura).In concluzie, rezulta necesitatea implicarii adecvate a statului pentru inlaturarea dezechilibrelor intre ramuri si profesii sub aspectul salarizarii si asigurarea echitatii sociale.
ELUL IX Elutia salariului mediu net lunar in unele ramuri ale economiei nationale


Ramura Dinamica % 1995/1989 Nivelul relativ %
1989 1995


Total economic 7.049 100 100
Agricultura 5.908 99 83


Industrie - total 7.286 99 103
- Ind. extractiva 8.146 132 153


- Ind. prelucratoare 6.995 96 95
- Energia electrica si termica gaze si ape 8.278 118 139


Constructii 6.253 116 103
Transporturi 8.217 104 122
Activitati financiare, bancare si de asigurari 13.172 98 184
Sanatate si asistenta sociala 6.836 98 95


Sanatate si asistenta sociala 6.416 95 86
Sursa: Calculat dupa Comisia Nationala pentru Statistica. Documentar -
Elutia principalilor indicatori economico-sociali in perioada 1989-l995, 1996, p. 60.





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics