StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Piata monetar-valutara si inflatia
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Circulatia banilor si reglarea ei in economia romaneasca



Pentru a-si indeplini functiile, banii trebuie sa existe in societate, sa fie creati si pusi in circulatie intr-o anumita cantitate.
Suma de bani aflata in circulatie la un moment dat in cadrul economiei si apartinand diferitilor agenti economici reprezinta masa baneasca sau masa monetara. Ea se concretizeaza in ansamblul mijloacelor de circulatie si de plata (respectiv de lichiditati). Majoritatea monetaristilor includ in structura acesteia:
a) Moneda efectiva sau numerarul (bilete de banca si moneda divizionara). Ea reprezinta activul cel mai lichid, fiind totodata una din componentele importante ale masei monetare.
b) Moneda de cont, respectiv disponibilitati in conturi curente sau la vedere probeaza acelasi grad de lichiditate ca si moneda efectiva; cu ajutorul ei pot fi trase cecuri si efectua plati fara preaviz pentru pro


curari de bunuri si servicii. In practica din tarile cu economie de piata, majoritatea tranzactiilor se lichideaza cu ajutorul cecurilor (platilor prin virament). Se apreciaza de catre monetaristi ca variatiile disponibilitatilor din conturile bancare genereaza in economie efecte asemanatoare cu cele ale modificarii cantitatii de aur - moneda sau de hartie - moneda in circulatie.
Cele doua componente ale masei banesti (masei monetare) au, asadar, acelasi rol, se pot suplini si transforma una in cealalta ; intre ele exista doar deosebiri de stare, ca forma de existenta. in timp ce numerarul are o existenta fizica materiala, moneda de cont este un simbol, se prezinta ca un numar inscris in contul bancar al unui agent economic.
c) Depunerile la termen si in vederea economisirii sunt depozite la termen constituite la banci, case de economii etc, asupra carora nu pot fi trase cecuri si efectua plati imediate, dar pot fi retrase dupa un preaviz. Includerea lor in structura masei monetare este justificata de faptul ca, din punctul de vedere al influentei pe care o exercita, aceste tipuri de plasamente asupra volumului si structurii cheltuielilor titularilor si deci asupra cererii solvabile, practic nu exista nici o deosebire fata de depunerile la vedere. in plus, depozitele la termen manifesta o tendinta de crestere mult mai rapida decat cele la vedere, profitul fiind reprezentat de dobanda care o aduc titularului. De aceea se apreciaza ca aceste active, desi au un grad mai scazut de lichiditate, ele au trasaturi si functionalitati asemanatoare cu cele ale monedei si, deci, pot fi incluse in structura masei monetare.
d) Alte active cu grad mai mare sau mai mic de lichiditate sunt activele plasate in diferite titluri, emise si puse in circulatie pe piata financiar-monetara; unele dintre ele (indeosebi cele pe termen scurt) cum sunt: cambiile, biletele de trezorerie, bonurile de casa si de tezaur au un grad mai ridicat de lichiditate decat cele pe termen mediu sau lung (actiuni, obligatiuni etc). Ceea ce-l atrage pe cel ce realizeaza economii monetare in a le plasa in aceste titluri este tocmai caracterul lor negociabil, posibilitatea de a le vinde oricand are nevoie de bani (lichiditati) pentru plata unor datorii, respectiv pentru cumpararea anumitor bunuri si servicii. Desigur, nu toate aceste titluri sunt la fel de frecvent folosite pentru plati curente si imediat, motiv pentru care modificarea masei banesti aflata in circulatie este in functie de gradul lor de lichiditate.
Formarea si miscarea masei monetare sunt in stransa legatura cu cererea si oferta de moneda - componente de baza ale pietei monetare.
Cererea de moneda reprezinta acea cantitate de moneda pe care toate categoriile de persoane fizice si juridice o solicita intr-o anumita perioada de timp, avand ca motivatie, inainte de toate, procurarea de bunuri si servicii. Cererea generala de moneda are atat determinari obiective generate de starea economiei, forta si nivelul de dezvoltare, silitatea si eficienta respectivei economii, cat si determinari subiective ce tin de comportamentul agentilor economici, de psihologia si atitudinea lor speculativa.
Dintre factorii obiectivi, care actioneaza asupra dimensiunii masei monetare (solicitand cresterea sau scaderea sa), se detaseaza ca importanta:
a) cantitatea bunurilor si serviciilor supuse vanzarii, cu care masa monetara se afla in raport direct proportional;
b) nivelul preturilor, raportul cu masa monetara fiind, de asemenea, direct;
c) viteza de circulatie a banilor (care se masoara prin numarul mediu de operatiuni de vanzare-cumparare si de plati mijlocite de o unitate monetara, intr-o anumita perioada de timp) care actioneaza in directia reducerii cantitatii de moneda in circulatie. in functie de factorii enuntati, masa monetara necesara unei circulatii monetare echilibrate, sanatoase.
d) Puterea de cumparare a banilor (PCB) care exprima cantitatea de bunuri si servicii care se poate procura cu o unitate baneasca
Determinarea valorii monedei are o importanta deosebita, ea fiind baza acoperirii realiste a situatiei economice a tarii, a abilitatii internationale, a schimburilor economice cu alte tari, a eficientei cu care se desfasoara aceste schimburi.
Analizand relatia PCB, observam ca daca preturile cresc, valoarea monedei se diminueaza si invers. Cu alte cuvinte, valoarea monedei egaleaza reciproca sau inversul general al preturilor.
Deoarece exista diferiti indici, iar preturile bunurilor au evolutii diferite - mai ales in
cazul bunurilor de larg consum - indicele preturilor se determina ca o medie ponderata a
variatiei preturilor tuturor bunurilor care formeaza panelul supus cercetarii.
e) Masa monetara disponibila pentru mijlocirea circulatiei bunurilor economice depinde si de amplasarea creditului si de eficacitatea formelor titlurilor de credit folosite in economia unei tari; banii de credit (banii de cont) ca si utilizarea titlurilor de credit reduc sensibil cantitatea de bani necesari circulatiei. Potrivit teoriei lui J.M. Keynes, cererea de bani in societate are patru motivatii:
a) satisfacerea nevoilor zilnice ale oamenilor; b) formarea rezervelor de asigurare pentru evenimente imprevizibile; c) conservarea averii proprietarului lor; d) pentru anumite motive speculative.
Primele trei mobiluri economico-psihologice sunt legate de veniturile si tranzactiile intreprinderii si precautia agentilor economici, iar cel de-al patrulea motiv al cererii de moneda - speculatia - apare ca fiind invers proportional cu rata dobanzilor. J.M. Keynes considera, de asemenea, ca oamenii doresc sa-si pastreze averea sub forma de bani si din motive de incertitudine, cand ei nu pot anticipa utilitatile banilor in raport cu miscarea ratei dobanzii.
Monetaristii clasici cred ca oamenii doresc sa-si pastreze banii in exclusivitate pentru scopuri tranzactionale, in vreme ce monetaristii moderni apreciaza ca cererea de moneda nu depinde in exclusivitate de rata dobanzii si de nivelul veniturilor, ci si de posibilitatile de functionare a banilor in afara sistemului bancar, oamenii investind banii pretutindeni unde pot aparea venituri mari.
Oferta de moneda reprezinta, in general, cantitatea de moneda pusa la dispozitia populatiei si altor utilizatori. in cadrul societatilor moderne, resursele si instrumentele monetare (parghiile financiare) sunt gestionate in principal de banci si alte institutii financiare, care indeplinesc rolul de intermediari financiari intre ceilalti agenti economici. De altfel, in toate tarile cu economie de piata au fost create si perfectionate sisteme bancar-financiare complexe, dar suple, astfel incat sa poata veni eficient in intampinarea cererii de moneda. Concret, moneda numerar, incepe sa existe din momentul cand paraseste depozitele Bancii Centrale sau ale altor institutii emitente si isi inceteaza existenta cand revine in acestea.
Pri



n urmare, problema principala care se pune este cum se creeaza moneda, respectiv prin ce mecanisme este ea pusa in circulatie ?Inainte de toate se impune precizarea ca problema in discutie nu se rezuma doar la imprimarea si emiterea biletelor de banca; mecanismul este mult mai complex si mai ales dependent de credit si de functiile bancilor1. Ca urmare, biletele de banca, pentru a indeplini functia de bani, trebuie sa treaca din imprimeria Bancii Centrale in circulatie. in economiile de piata, mecanismele prin care moneda este pusa in circulatie sunt urmatoarele :
a) mecanismul asigurarii nevoilor statului, respectiv acoperirea deficitului bugetar prin emiterea si negocierea bonurilor de tezaur in baza subscrierilor facute de celelalte banci in functie de necesitatile reale ale intreprinderilor;
b) mecanismul prin care se realizeaza plata devizelor straine obtinute de intreprinderile nationale pentru marfurile exportate in alte tari. Ulterior, aceste devize vor fi tranzac-tionate pe piata valutara de banca vanzatorului;
c) mecanismul acordarii creditelor de catre bancile comerciale clientilor lor, asigu-randu-se pe aceasta baza circa 80-85 % din necesarul de moneda pus anual in circulatie ;
d) mecanismul formarii depozitelor bancare sub forma conturilor bancare deschise intreprinderilor, prin intermediul carora bancile vor acorda creditele solicitate. Concret, in conturile unei intreprinderi de la o banca comerciala, in activ (A) vor ura depozitele intreprinderii, iar in pasiv (P) creditul luat de la banca; in contul bancii, pasivele intreprinderilor vor ura la activ, sub forma de credite, deschise pentru intreprinderea respectiva, iar la pasiv va ura depozitul intreprinderii.


(A) Contul intreprinderii Z (P) (A) Contul bancii X (P)
Depozitul Creditul (activele primit de la intreprinderii) banca X Creditul acordat Depozitul intreprinderii intreprinderii Z Z
Desprindem concluzia ca partea cea mai mare a masei monetare, reprezentata de banii de cont, apare sub forma creantelor bancilor comerciale avand ca baza de plecare nevoile reale ale intreprinderilor, prin garantiile oferite de acestea bancilor, in schimbul creditului. Pe de alta parte, banii de cont, prin circulatia lor, mijlocesc desfasurarea proceselor economice reale in urma carora intreprinderile (agentii economici in general) vor incasa pe piata alti bani, pe care ii vor depozita la banci, fie sub forma depozitelor la vedere (pentru o perioada nedeterminata, deponentul putand sa-si retraga banii cand doreste) sau a depozitelor la termen (pentru o perioada silita, retragerea banilor inainte de termenul convenit va anula si dobanda convenita).In practica bancara exista mai multe trepte ale formarii masei monetare sau ceea ce unele lucrari denumesc mai multe mase monetare1.
a) Mj (primul agregat al masei monetare), care include toate mijloacele de plata sub forma monedei efective (bilete de banca si moneda divizionara) si a depunerilor in conturi curente nepurtatoare de dobanzi, impreuna formand lichiditatea primara sau moneda in sens restrans. Multiplicat prin viteza sa, M, evidentiaza capacitatea monedei de a se cheltui in totalitate.
b) M2 reprezinta masa monetara in sens larg si se obtine adaugand la M, ansamblul plasamentelor la termen in vederea economisirii, susceptibile de a fi mobilizate si transformate in lichiditati prin emisiune de cecuri cu preaviz.
c) M, se obtine pornind de la M2 la care se vor adauga alte active cu grade diferite de lichiditate, in structura carora pot fi incluse certificate de depozit, bonuri de casa, conturi de economii pe termen mediu, alte tilturi emise de agenti economici pe piata financiar-monetara.
d) L, care pe langa M3, inglobeaza, in general, titluri emise pe termen mediu si lung, negociabile si care pot fi transformate operativ sau mai lent in mijloace de plata, respectiv in lichiditati.
Circulatia banilor in Romania postdecembrista evidentiaza o serie de disfunctionalitati in economie - de ordin legislativ, tehnic, logistica si cultura bancara.In primul rand, economia paralela sau subterana (care reprezinta o parte semnificativa din PIB) antreneaza in circulatie o mare cantitate de numerar pentru efectuarea tranzactiilor, numerar care, de fapt, circula in afara canalelor bancare.In al doilea rand, actualmente in Romania s-a creat chiar o obisnuinta in randul comerciantilor si chiar a producatorilor de a lucra" cu numerar. De altfel, numerarul a devenit instrumentul cel mai credibil al partenerilor de stingere a obligatiilor reciproce, determinat, pe de o parte, de blocajul financiar in care opereaza agentii economici si de imposibilitatea cunoasterii bonitatii si seriozitatii partenerilor, iar, pe de alta parte, de mecanismul inca greoi al transferurilor bancare, de limitele privind reglementarea si intarzierea devenirii operationale a creditului comercial si a instrumentelor sale.In acest context strategia de reducere a numerarului in circulatie si de amplificare a rolului creditului necesita ca masuri urgente :
a) institutionalizarea creditului comercial si operationalizarea instrumentelor care sa-l sustina;
b) limitarea platilor in numerar pentru cumparari de marfuri si nu numai;
c) adaptarea activitatii bancare cerintelor impuse de necesitatea reducerii platilor efectuate in numerar.
Punerea in circulatie a unei mase monetare care depaseste nevoile reale ale economiei poate genera inflatie.
Realizarea functiei bancilor de mijloc de circulatie, efectuarea multiplelor operatii economice generate de actele de vanzare-cumparare a marfurilor si, in general, desfasurarea normala a vietii economice, devin posibile in conditiile in care intre masa banilor aflati in circulatie si volumul de bunuri si servicii aduse pe piata exista un anumit raport, bine determinat, respectiv un echilibru valoric intre cele doua marimi.
Existenta si mentinerea unui asemenea raport depinde, pe de o parte, de realizarea echilibrului monetar, in care scop emisiunile banesti ale Bancii Centrale trebuie sa corespunda unor necesitati reale, iar pe de alta parte, de capacitatea economiei de a mentine un ritm normal, optim de crestere a productiei si de a livra pietei bunuri ce raspund - ca volum, structura si calitate - nevoilor consumatorilor.
Complexitatea si particularitatile vietii economice fac astfel ca in anumite situatii si perioade, cantitatea de bani pusa in circulatie sa depaseasca valoarea reala a bunurilor si serviciilor oferite spre vanzare, iar raportul dintre cele doua componente sa fie, in felul acesta, incalcat, generand aparitia unor fenomene nedorite, dintre care inflatia se detaseaza ca fiind cel mai gra






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre piata monetar-valutara si inflatia

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics